Actualitate
Etajul șapte al Clinicii Multifuncționale Dr. Calistrat Grozovici, unde îi e locul predestinat, e doar pe hârtie

Se face că, după o criză fără precedent și un război nemilos, în care s-au folosit arme cu diferiți compuși toxici, iar stresul a provocat scăderea imunității de turmă, Bucureștiul are cel mai modern și cel mai performant laborator de nanomedicină, în stare să depisteze cancerele precoce, dar doar în formă de biblioraft cu șină.
Dosarul a îngălbenit în fișierele guvernului. Cel mai modern spital din România rămâne doar un vis frumos, deși a fost cuprins în planul strategic al Ministerului Sănătății, încă din perioada 2014-2020 și are undă verde de la guvern, care a promovat OUG nr. 39/2018, privind parteneriatul public – privat. Între timp, partenerii străini și-au căutat alte „fete” de măritat, peste mări și țări.
Investiția de 500 de milioane de Euro (proiectul de suflet al profesorului Adrian Streinu-Cercel) necesară proiectului, care are studiu de fezabilitate și tot ce derivă din acesta, depășește limita, arbitrar impusă de fostul șofer al Alinei Mungiu, ajuns ministru al fondurilor europene, care a redactat și trimis, în mare secret, Planul Național de Redresare și Reziliență la Bruxelles.
Oamenii de știință au documentat că nivelul radiațiilor din Balcani s-a ridicat cu 25 %, din cauza folosirii unor compuși chimici interziși și a emanațiilor toxice în urma bombardamentelor americane din fosta Iugoslavie. BBC raporta, citând un savant, prin 2004, că numărul bolilor de cancer s-au mărit cu 500 % în zonă. Bănățenii mei își mai aduc aminte de ploile acide și de norii radioactivi care au distrus nu numai recoltele, ani de zile, dar au și mărit rata îmbolnăvirilor de cancer. Autoritățile românești nu au dat însă publicității rezultatele studiilor privind poluarea României și afectarea populației, în urma trecerii norilor radioactivi prin partea de vest a țării. După douăzeci de ani de lupte ale oncologilor timișoreni, Guvernul a aprobat alocarea a 200 de milioane de Euro pentru Spitalul de Oncologie, construit pe o ruină a capitalismului multilateral dezvoltat.
Nanomedicina este considerată nu numai o vizionară cale spre un diagnostic de certitudine, de elecție, necesară unui tratament eficace particularizat, dar si un instrument de prevenție a diferitelor tipuri de cancer. Radioterapia funcționează de câțiva ani prin spitalele românești. Dar niciunul nu are un centru multifuncțional, cu circuite eficiente și cu paturi mobile, în stare să înlocuiască vechiul obicei al căutării „paturilor libere”. Dacă guvernanții ar găsi răgaz și ar avea „dare de mână”, pacientul ar fi plimbat cu patul mobil în secțiile de terapie, nu invers.
Proiectul aprobat de guvern, dar nefinanțat, „Clinica Multifuncțională Dr. Calistrat Grozovici”, care ar avea loc de construcție în incinta Spitalului Matei Balș din București, ar fi anticamera medicinii preventive, prospective și personalizate, cei trei „P” ai medicinei moderne.
Această facilitate este inclusă în zadar în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și în Planul de Acțiune: 2014-2020. Suntem în 2022 și nimeni nu face lobby pe lângă decidenți pentru o clinică de excelență. Păi cine se facă? Dacă parlamentarii noștri fug în Turcia și pentru o liposupție, pentru a arăta electoratului că și-au pierdut burta muncind pe brânci, în folosul țării?
Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof.Dr. Matei Balș” (INBIMB), cel mai mare centru național de tratare și prevenire a patologiei infecțioase, având o importanță strategică națională, este împărțit în secții multiple, distribuite în clădiri de modă veche. O parte dintre vestigii au fost renovate și modernizate, dar un complex multifuncțional ar fi atât în slujba pacienților, cât și a învățăceilor, doctorii de mâine.
Sistemul bolilor infecțioase se confruntă cu o schimbare dramatică, recunoscută ca „patomorfoză” (apariția de noi boli infecțioase, care necesită abordări imediate și soluții tehnologice noi, atât medicale, cât și chirurgicale).
Adăugarea de noi servicii medicale, în funcție de amploarea noilor patologii ale bolilor infecțioase, reprezintă o prioritate pentru conducerea Spitalului Matei Balș. Deși se zice că pandemia a cam trecut, zilnic peste 600 de pacienți iau cu asalt camerele de gardă. „Creșterea numărului de consultații în camera de urgență necesită o dezvoltare semnificativă a activității medicale” – explică raportul de prezentare al proiectului.
Clinica va avea 636 de paturi, cabinete de consultații, săli de operație, laboratoare de cercetare, dintre care cele de nanotehnologice și genetică moleculară, dotări pentru actul medical de înaltă calitate, pot face diferența. Noua instituție va asigura asistența medicală de specialitate pentru boli infecțioase, neurochirurgie, cardiologie, radioterapie, urmând a fi dotată inclusiv cu heliport. În plus, ar suplini lipsa de locuri la radioterapie, cea mai folosită procedură în tratamentul cancerului în Occident.
Nu în ultimul rând, ar fi locul ideal pentru cercetări care vor putea restarta faima medicinei românești de altădată. Clinica Multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici” are tot ce-i trebuie, Studiu de Fezabilitate, loc de construcție, PUZ etc. Specialiștii așteaptă doar milostenia guvernului. „Le dați, ori nu le dați!?” Iată cum vin colindătorii…
Marius Ghilezan
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!