Prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.183, publicat în Monitorul Oficial nr. 1135 din 25 noiembrie, au fost declasificate informațiile secrete de serviciu cuprinse în Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S.148/2017, prin care s-a aprobat Regulamentul privind sistemul de management al situațiilor de urgență în MApN.

Sistemul de management al situațiilor de urgență (SMSU) din MApN are în compunere:

– structurile cu activitate permanentă;

– structurile cu activitate temporară;

– comandanții de garnizoană din municipiile reședință de județ;

– comandanții zonali.

Structuri cu activitate permanentă:

– Centrul operativ pentru situații de urgență (COSU);

– Comandamentul garnizoanei București;

– unitățile militare cu capabilități de intervenție în situații de urgență.

Structuri cu activitate temporară:

– Comitetul ministerial pentru situații de urgență (CMSU);

– Celula de răspuns în situații de urgență (CRSU);

– Grupa de răspuns în situații de urgență (GRSU).

Comitetul ministerial pentru situații de urgență (CMSU) este compus din:

– președinte: ministrul apărării naționale;

– vicepreședinte: șeful Statului Major al Apărării;

– membri: secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, secretarul de stat pentru armamente, secretarul general al MApN,directorul general al Direcției generale de informații a apărării, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, șeful Direcției domenii și infrastructuri, șeful Direcției medicale, șeful Direcției generale financiar-contabile și șeful Corpului de control și inspecție;

– consultanți: experți și specialiști din cadrul structurilor MApN.

Cazuri în care se întrunește CMSU, la propunerea șefului SMAp și/sau la ordinul ministrului apărării naționale:

– la instituirea stării de urgență sau declararea stării de alertă, ca urmare a iminenței producerii ori la producerea unor situații de urgență;

– pentru stabilirea măsurilor necesare implementării strategiilor și programelor naționale referitoare la managementul situațiilor de urgență;

– în alte situații care impun măsuri sau decizii la nivel instituțional.

În cadrul serviciului operativ organizat la Centrul național militar de comandă – CNMC (N) –, Centrul operativ pentru situații de urgență (COSU) asigură un ofițer operativ pentru situații de urgență în subordinea șefului Turei operative/CNMC (N).

La nivelul statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentelor de sprijin și marilor unități subordonate nemijlocit SMAp, precum și structurilorsubordonate acestora, care au planificate capabilități de intervenție în situații de urgență, atribuțiile ofițerului operativ pentru situații de urgență sunt îndeplinite de o persoană nominalizată în serviciul operativ sau de
ofițerul de serviciu, după caz.

Ofițerul operativ pentru situații de urgență monitorizează permanent apariția și evoluția unor situații de urgență, înștiințează factorii de decizie, evaluează situația, face propuneri pentru adoptarea primelor măsuri de răspuns, întocmește și transmite ordine de avertizare/acțiune/fragmentare structurilor militare care au responsabilități în domeniul situațiilor de urgență și execută coordonarea tehnică a forțelor și mijloacelor MApN destinate executării intervențiilor în situații de urgență.

Pe timpul desfășurării inter-vențiilor în situații de urgență la care participă capabilitățile de intervenție în situații de urgență ale MApN, în cadrul COSU, statelor majore ale categoriilor de forțe, comandamentelor de sprijin, Comandamentului forțelor întrunite, comandamentelor marilor unități subordonate nemijlocit SMAp, Comandamentului garnizoanei București,
precum și în marile unități și unități din subordinea/coordonarea acestora, se pot constitui și potfuncționa temporar CRSU sau GRSU.

Organizarea, responsa-bilitățile și modul de funcționare al acestora se stabilesc în mod concret prin proceduri operaționale și se aprobă, după caz, de comandanții/șefii unităților militare unde sunt prevăzute organizarea și funcționarea acestora sau de șefii lor ierarhici.

GRSU se constituie din spe-cialiști proveniți din cadrul SMAp și din structuri militare subordonate nemijlocit acestuia.

În funcție de amploarea și gravitatea situației de urgență, precum și pentru gestionarea solicitărilor de sprijin transmise de autoritățile administrației publice centrale sau locale, GRSU intră în funcțiune gradual, prin completarea cu personal a CRSU sau direct, la ordinul șefului SMAp. În funcție de evoluția situației de urgență și pentru susținerea efortului interinstituțional, cu aprobarea ministrului apărării naționale, GRSU poate fi completată cu specialiști din alte structuri centrale ale MApN sau subordonate acestora, precum și din alte instituții ale statului care au responsabilități în domeniul situațiilor de urgență.

Celulele de răspuns în situații de urgență (CRSU), constituite la nivelul structurilor subordonate SMAp, intră în funcțiune la ordinul comandanților/șefilor structurilor militare sau al comandanților/șefilor eșaloanelor superioare, de regulă, pentru monitorizarea și evoluția situației de urgență, precum și pentru coordonarea tehnică a capabilităților de intervenție în situații
de urgență care acționează, la solicitare, în sprijinul autorităților administrației publice centrale și locale.

CRSU se organizează în serviciu operativ pe ture, din cel puțin trei persoane, 24/7. Grupele de răspuns în situații de urgență (GRSU), constituite la nivelul structurilor subordonate SMAp, intră în funcțiune la ordinul comandanților/șefilor structurilor militare sau al comandanților/șefilor eșaloanelor superioare, de regulă, când amploarea și intensitatea situației de urgență impun măsuri și acțiuni urgentepentru restabilirea stării de normalitate, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate în intervenții în situații de urgență și, în principiu, pot fi structurate pe module de monitorizare, coordonare, sprijin și al ofițerilor de legătură.

GRSU se organizează în serviciu operativ pe ture, din cel puțin cinci persoane, 24/7.

În cazul structurilor militare a căror încadrare cu personal nu permite constituirea CRSU și GRSU în condițiile prevăzute de prezentul regulament, sprijinul decizional în conducerea intervențiilor în situații de urgență este îndeplinit de statele majore ale acestor structuri.

Structura militară prin care MApN realizează cooperarea, în domeniul situațiilor de urgență, cu autoritățile administrației publice ale municipiului București și județului Ilfov este Comandamentul garnizoanei București.

Forțe și mijloace care execută intervenții în situații de urgență:

– forțe și mijloace de intervenție în situații de urgență cu capacitate de reacție imediată pentru căutare-salvare în teren greu accesibil, pe mare, pe fluviu, pe lacuri, în deltă și aeriană, pentru evacuare și transport medical aerian și pentru intervenția la accidente tehnologice/risc radiologic, incluse în planurile proprii de acțiune în situații de urgență pe tipuri de risc și, după caz, în planurile de acțiune/cooperare în situații de urgență pe tipuri de risc;

– forțe și mijloace de bază, incluse în planurile proprii de acțiune în situații de urgență pe tipuri de risc și în planurile de acțiune/cooperare în situații de urgență pe tipuri de risc, încheiate cu autoritățile administrației publice centrale și locale, denumite în continuare forțe și mijloace de bază;

– forțe și mijloace suplimentare incluse în planurile proprii de acțiune în situații de urgență pe tipuri de risc și care pot acționa, la solicitare, în sprijinul autorităților administrației
publice centrale și locale, denumite în continuare forțe și mijloace suplimentare;

– forțe și mijloace de rezervă.

Situații în care forțele și mijloacele sunt exceptate de la executarea intervențiilor în situații de urgență pe teritoriul național:

– execută serviciul interior;

– execută activități pentru rotirea contingentelor participante la misiuni în afara teritoriului statului român;

– desfășoară exerciții/activități în poligoane de tragere sau tabere de instrucție, pe teritoriul statului român sau în afara acestuia;

– execută misiuni în afara teritoriului statului român.

La instituirea stării de urgență sau declararea stării de alertă, la ordinul comandantului/șefului structurii militare ierarhic superioare, forțele și mijloacele aflate în poligoane de tragere sau tabere de instrucție, pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, își pot întrerupe activitățile în curs de desfășurare și pot participa la intervenții în situații de urgență.

Forțele și mijloacele de bază nu trebuie să afecteze capacitatea operativă a unei structuri militare cu mai mult de 20% din existentul în personal și tehnică militară. Totalul forțelor și mijloacelor de bază și suplimentare ale unei structuri militare nu poate depăși 50% din capacitatea operativă a acesteia.

Forțele și mijloacele de rezervă se constituie din personalul și tehnica militară operativă ce pot fi utilizate la acțiuni de intervenție în situații de urgență, iar procentul acestora se încadrează în intervalul 50% – 90% din capacitatea operativă a unei structuri militare.

În domeniul situațiilor de urgență, comandanții de garnizoană din municipiile reședință de județ reprezintă MApN în relația cu autoritățile administrației publice locale din județele respective.

Obiectivul general al MApN în domeniul situațiilor de urgență este de a sprijini autoritățile administrației publice centrale și locale care au responsabilități în domeniul situațiilor de urgență în scopul salvării vieților omenești, asigurării protecției populației și asistenței medicale de urgență și spitalicești și executării transportului terestru, maritim, fluvial sau aerian al populației afectate și al bunurilor de primă necesitate.

În situații de urgență, evacuarea se execută astfel încât continuitatea desfășurării activităților specifice structurilor militare să nu fie afectată.

În funcție de natura, amploarea și evoluția situației de urgență, structurile militare evacuate asigură forțe și mijloace destinate executării intervențiilor în situații de urgență, în scopul limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, precum și pentru paza și apărarea obiectivelor din responsabilitate.

Evacuarea în situații de urgență se execută la ordinul:

– ministrului apărării naționale, pentru structurile centrale ale MApN;

– șefului SMAp, pentru structurile militare subordonate SMAp;

– comandanților/șefilor structurilor militare, în cazul în care nu există timpul necesar obținerii aprobărilor eșaloanelor superioare.

Evacuarea are caracter temporar și încetează la ordinul persoanei care a dispus această măsură. (I. Nedelcu).