Administratie
Conducerea PNL a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a lansat, în procedură de transparenţă decizională, Proiectul de Lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României
Actul normativ a fost preluat de către MCID de la Ministerul Apărării Naţionale, în scopul includerii componentei civile şi a completării normelor care guvernează şi facilitează securitatea cibernetică la nivel naţional.În prima versiune a proiectului de lege, anterior preluării de către MCID, acesta a fost elaborat de către un grup de lucru în componenţa căruia au fost toate autorităţile şi care în prezent, sunt cele ce avizează proiectului de lege, coordonat de către MApN.MCID a iniţiat proiectul de lege în calitate de coordonator de reformă PNRR pe Componenta C7 – Transformare digitală, reforma 3, conform Anexei la OUG nr. 124/2021, coroborat cu Acordul de finanţare dintre MIPE şi MCID.În procesul de elaborare a legii, MCID a colaborat cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, în calitatea sa de autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice civile, conform OUG nr. 104/2021. De asemenea, MCID a colaborat şi cu Serviciul Român de Informaţii, pe componentele legii ce privesc securitatea naţională a României, respectiv activitatea de cyber intelligence.Securitatea cibernetică este dependentă de implementarea unui nivel minim obligatoriu de măsuri, în mod uniform, la nivelul tuturor infrastructurilor informatice, indiferent de mărimea acestora.Este de remarcat că proiectul de Lege privind securitatea şi apărarea cibernetică are un spectru mai larg de aplicabilitate decât cel al Directivelor europene de profil, cu care se sincronizează şi se armonizează, prin complementaritate şi incluziune.În procesul de modificare şi completare a acestei legi extrem de importante pentru securitatea şi apărarea cibernetică, atât a României ca stat, cât şi a fiecărui cetăţean al ţării, MCID a ajustat textul proiectului, în conformitate cu îngrijorările exprimate cu privire la imposibilitatea implementării unora dintre măsurile enumerate.„Incidentele, ameninţările, riscurile sau vulnerabilităţile de securitate cibernetică” au un caracter profund ilicit, de multe ori faptele constituind infracţiuni sau contravenţii. Comunicarea unor asemenea incidente, ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi către autorităţile statului român, contribuie activ şi real, la prevenirea şi combaterea unor fapte ilicite în mediul cibernetic.Mai mult, Directivele europene care adoptă măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi a sistemelor informatice în Uniunea European, precum şi legile care le transpun, presupun în egală măsură comunicarea de date şi informaţii cu privire la incidentele, ameninţările, riscurile sau vulnerabilităţile de securitate cibernetică, fără să aducă atingere datelor de conţinut, datelor personale, vieţii private, drepturilor şi libertăţilor fundamentale.Conceptele respective au stat la baza elaborării proiectului de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, care mai presupune, între altele, colaborarea loială a autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice cu furnizorii de servicii de securitate cibernetică, în scopul exercitării atribuţiilor legale de protejare a reţelelor şi sistemelor informatice. Această colaborare presupune inclusiv protejarea reţelelor şi a sistemelor informatice ale acelor furnizori, care deservesc unor scopuri publice sau private.Comunicarea incidentelor, ameninţărilor, riscurilor sau vulnerabilităţilor de securitate cibernetică nu presupune transferul de date de conţinut şi, sub nicio formă, nu presupune transferul de date cu caracter personal. Aceasta presupune exclusiv seturi de date tehnice (metadate), aflate în legătură cu modalitatea de funcţionare a sistemelor şi reţelelor informatice protejate.În concluzie, menirea acestui proiect legislativ este de a asigura, prin toate mijloacele legale, protejarea integrităţii şi funcţionării reţelelor şi sistemelor informatice care deservesc cetăţenilor României, comunica doamna deputat Cristina Burciu (Grupul parlamentar al PNL).
Administratie
Faptele care ard propaganda: Alexandru Rogobete spulberă „reforma de carton” a opoziției și prezintă realitatea noilor centre pentru marii arși
Într-o replică dură adresată criticilor din spectrul politic, Alexandru Rogobete lansează un atac frontal împotriva celor pe care îi numește „reformiști închipuiți”. Miza disputei? Diferența fundamentală dintre sloganurile electorale și șantierele finalizate, în special în sectorul critic al tratării marilor arși, unde România a suferit decenii la rând.
„Alianța Bolofilă” și brandul bazat pe iluzii

Alexandru Rogobete deschide frontul întrebărilor incomode pentru adversarii politici, vizând direct „alianța Bolofilă” și pe cei care și-au construit carierele pe promisiunea schimbării radicale. Potrivit unei declarații virulente a acestuia, termenul „reformă” a fost golit de conținut de către politicienii care, odată ajunși la putere, ar fi ales tăierile de venituri în detrimentul construcției.
„Unde sunt reformele? Ce a rămas în urma voastră?”, întreabă retoric Rogobete, conform sursei citate. Acesta acuză opoziția că a transformat actul administrativ într-o nesfârșită conferință de presă, în care „reforma” a însemnat doar lovituri aplicate medicilor, asistenților și personalului care susține sistemul sanitar, fără a lăsa în urmă investiții palpabile.
Dincolo de postări: Trei centre pentru marii arși, ridicate prin muncă, nu prin sloganuri
Punctul central al intervenției lui Alexandru Rogobete este contrastul dintre eșecul guvernărilor anterioare de a livra infrastructură pentru pacienții cu arsuri grave și realitatea de pe teren de astăzi. În timp ce promisiunile foștilor miniștri au rămas la stadiul de retorică, Rogobete subliniază că actuala echipă a Ministerului Sănătății a reușit să transforme proiectele în clădiri și dotări moderne.
„Voi ați promis ani la rând centre pentru marii arși. Ați criticat, dar n-ați construit nimic! Astăzi, România are trei centre moderne, care nu sunt făcute din vorbe, ci din muncă”, a punctat acesta. Rogobete a ținut să mulțumească echipei de profesioniști – de la manageri de spitale și medici, până la ingineri și constructori – care au lucrat mii de ore pentru ca aceste investiții să devină realitate, subliniind că aceste obiective nu au fost nici începute, nici finalizate de către criticii săi „reformiști”.
„Propaganda dispare, investițiile rămân”: Un apel la responsabilitate
Finalul intervenției lui Alexandru Rogobete este un rechizitoriu la adresa modului în care se face politică în România, propunând înlocuirea gălăgiei mediatice cu sunetul șantierelor. Acesta atrage atenția că, în timp ce propaganda are rolul de a dezbina și de a induce în eroare prin postări efemere, investițiile în sănătate au capacitatea de a salva vieți pe termen lung.
„România are nevoie de mai puțină gălăgie și de mai multe șantiere. Propaganda nu construiește, propaganda dezbină. Este timpul să unim România prin fapte”, a concluzionat Rogobete, închizând dialogul cu un mesaj optimist, dar ferm: „O să fie bine!”. Rămâne de văzut dacă această ofensivă a faptelor va reuși să impună un nou standard în dezbaterea publică, unde rezultatele concrete să primeze în fața strategiilor de imagine.
Administratie
Investiție în viitorul tinerilor din Florești: Noul teren multisport de la școala din Călinești este gata pentru elevi
Administrația locală din Florești bifează o nouă reușită în modernizarea infrastructurii educaționale. Primarul comunei, Simona David, a anunțat finalizarea lucrărilor la terenul multisport al școlii din satul Călinești, oferind tinerilor din comunitate condiții moderne pentru sport și recreere.
Standarde europene pentru sportul școlar: O promisiune îndeplinită

După o perioadă de lucrări intense, elevii din Călinești primesc un spațiu de antrenament la standarde contemporane. Proiectul, menit să încurajeze mișcarea și stilul de viață sănătos în rândul noii generații, reprezintă o piesă esențială în strategia de dezvoltare a comunei Florești.
Potrivit unei informări transmise de primarul Simona David pe platformele de comunicare oficiale, finalizarea obiectivului marchează un moment de bucurie pentru întreaga comunitate. „Dragii mei, cu mare bucurie vă anunț că terenul multisport de la școala din Călinești este gata!”, a declarat edilul, conform sursei citate, însoțind anunțul cu imagini care atestă calitatea execuției.
Sportul, prioritate pe agenda administrației conduse de Simona David
Inaugurarea acestui teren nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un efort mai amplu de a transforma școlile din comună în spații moderne și atractive pentru elevi. Noua facilitate multisport va permite desfășurarea mai multor discipline, de la fotbal și baschet până la handbal, oferind profesorilor de educație fizică un suport didactic de excepție.
Finalizarea proiectului de la Călinești confirmă ritmul susținut al investițiilor în infrastructura locală, primarul Simona David subliniind importanța faptului că rezultatele concrete sunt acum vizibile pentru toți locuitorii. Odată cu predarea acestui teren, accentul se mută pe utilizarea lui la capacitate maximă, spre beneficiul direct al sănătății și competitivității tinerilor din Florești.
Administratie
Sănătatea sub asediul incompetenței: Virgiliu Nanu dă ultimatum pentru șantierul blocat de la Spitalul Municipal Câmpina
Într-o vizită neanunțată care a scos la iveală un peisaj dezolant, președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, trage un semnal de alarmă dur asupra modului în care este gestionată investiția de la Spitalul Municipal Câmpina. „Șantierul pustiu” și „atitudinea iresponsabilă” sunt doar câteva dintre acuzațiile care vizează managementul acestui proiect vital pentru comunitate.
Șantier „fantomă” și dialogul surzilor la Câmpina
Realitatea de pe teren contrazice flagrant rapoartele oficiale. Potrivit unei declarații publice făcute de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, vizita sa la Spitalul Municipal Câmpina, efectuată la invitația managerului instituției, s-a transformat rapid într-o radiografie a eșecului administrativ. În locul forfotei specifice unei investiții de anvergură, șeful administrației județene a găsit un șantier încremenit, unde munca pare să fi fost abandonată.
„Ceea ce am găsit nu poate lăsa pe nimeni indiferent. Pe șantier nu se lucra, iar răspunsurile primite au fost neclare”, a subliniat Virgiliu Nanu, vizibil iritat de lipsa de transparență a celor responsabili. Mai mult, acesta a taxat dur atitudinea sfidătoare a personalului implicat, exemplificând cu replici de o superficialitate frapantă: „Când responsabilitatea este tratată cu replici precum «Eu, întâmplător, eram la lucru», este evident că există probleme care trebuie lămurite.”
Indiferența care costă vieți: „Nu accept pasele de responsabilitate”
Miza acestui proiect depășește sfera birocrației și a cifrelor; este vorba despre dreptul cetățenilor la servicii medicale moderne. În viziunea președintelui CJ Prahova, orice zi de întârziere se traduce printr-un cost uman inacceptabil. Acesta a avertizat că nu va tolera jocurile de culise sau scuzele nefondate care blochează evoluția lucrărilor.
„Nu caut vinovați înainte de a avea toate datele pe masă, dar nici nu pot accepta ca un proiect de asemenea importanță să bată pasul pe loc în timp ce pacienții și personalul medical așteaptă condiții mai bune. Timpul pierdut nu este doar o întârziere, ci o factură plătită de cei mai vulnerabili”, a punctat Nanu, conform sursei citate.
Ora adevărului: Toți responsabilii, chemați la raport cu actele pe masă
Reacția administrativă nu s-a lăsat așteptată. Virgiliu Daniel Nanu a trecut de la constatare la acțiune, convocând pentru mâine, la ora 09:00, o celulă de criză la sediul Consiliului Județean Prahova. Pe „lista neagră” a convocărilor se află întreaga garnitură de decidenți: conducerea Primăriei Câmpina, managementul spitalului, proiectantul, constructorul și dirigintele de șantier.
Solicitarea președintelui este imperativă: toți cei implicați trebuie să prezinte documentația completă, de la contracte și acte adiționale, până la grafice de execuție și situații de lucrări. „Nu mă interesează justificările fără acoperire și nici pasele de responsabilitate. Mâine trebuie să avem răspunsuri și, mai ales, soluții. Oamenii din Câmpina trebuie să beneficieze de un spital modern, așa cum li s-a promis”, a conchis liderul administrației județene.
Rămâne de văzut dacă această ofensivă administrativă va reuși să deblocheze rotile ruginite ale investiției de la Câmpina sau dacă proiectul va rămâne un alt monument al promisiunilor neonorate.
-
Exclusivacum 2 zileDosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
-
Exclusivacum 4 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 4 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Exclusivacum 4 zile„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
-
Exclusivacum 24 de oreRepublica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei
-
Administratieacum 4 zile„Jaf la înălțime” pe Aeroportul Otopeni: Rețea de hoți destructurată după ce au golit avioanele de parfumuri, ceasuri și bani
-
Exclusivacum 24 de oreDoi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
-
Exclusivacum 3 zileRepublica secretelor de stat la bucata: Contabilul-Șef al jefuielii din MAI și „excelența” lui în furt cu ordin clasificat



