Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat competiția pentru posturile-cheie de la Direcția de inspecție pentru judecători. Trei magistrați au reușit să treacă de filtrul exigent al selecției, urmând să preia rolul de gardieni ai integrității în cadrul sistemului judiciar românesc.

Într-o mișcare strategică pentru arhitectura de control a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat marți, 16 iunie 2026, numele celor trei judecători care vor completa rândurile Inspecției Judiciare. Potrivit publicației Lumea Justiției, procesul de selecție s-a finalizat prin validarea unor nume cu experiență, menite să asigure rigoarea necesară în evaluarea activității magistraților din toată țara.

Performanță sub lupă: Maria-Virginia Bărăscu domină clasamentul

Rezultatele finale reflectă o ierarhie clară, unde pregătirea teoretică și experiența practică au făcut diferența. Capul de afiș al acestei selecții este judecătoarea Maria-Virginia Bărăscu, care a obținut un punctaj aproape de perfecțiune, demonstrând o stăpânire deosebită a mecanismelor judiciare.

Conform datelor oficiale prezentate de sursa citată, notele obținute de cei trei viitori inspectori judiciari sunt următoarele:

• Maria-Virginia Bărăscu – nota 9,60
• Aurel Găitan – nota 8,466
• Livișor Dascălu – nota 8,133

Aceste punctaje le asigură locurile în cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, o structură vitală pentru menținerea disciplinei și eticii profesionale în rândul magistraților.

O misiune de integritate: Provocările de la Direcția de inspecție

Noul „triumvirat” de la Inspecția Judiciară preia mandatul într-un moment în care responsabilitatea acestei instituții este mai mare ca niciodată. Cei trei magistrați vor avea sarcina ingrată, dar esențială, de a verifica sesizările privind abaterile disciplinare și de a asigura că standardele de conduită sunt respectate fără excepție la toate nivelurile instanțelor.

Validarea acestor numiri vine să consolideze capacitatea de control a CSM, într-un efort de a transparentiza și eficientiza actul de justiție. Notele obținute, în special recordul de 9,60 al Mariei-Virginia Bărăscu, sunt privite de observatorii sistemului ca o garanție a profesionalismului pe care noua structură a Direcției de inspecție îl va afișa în perioada următoare.

Rămâne de văzut cum vor gestiona noii inspectori primele dosare sensibile, însă decizia CSM din 16 iunie pare să fi „bătut în cuie” o echipă de elită pentru unul dintre cele mai sensibile compartimente ale sistemului judiciar. (Irinel I.).

Un control de amploare al Curții de Conturi la Ministerul Mediului scoate la iveală un dezastru financiar de proporții. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie cum Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a pierdut sume colosale din cauza managementului defectuos și a unei pasivități administrative suspecte.

Metoda falimentului a devalizat Fondul pentru Mediu: Peste 90% din datorii sunt imposibil de recuperat

Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Administrația Fondului pentru Mediu are de recuperat o sumă amețitoare, de peste 10 miliarde de lei, de la diverși contribuabili debitori. Realitatea din teren este însă una sumbră: doar 8,41% din acești bani mai pot fi recuperați de la firme active.

Sursa citată arată că „metoda falimentul” a devenit calea principală prin care miliarde de lei au dispărut din bugetul statului. Aproape 70% dintre debitori au fost deja radiați sau se află în procedură de faliment, ceea ce înseamnă că probabilitatea ca statul să mai vadă acești bani este nulă. Mai grav este că, în cazul a 15% din creanțe, AFM nici măcar nu a putut furniza informații despre starea contribuabililor, demonstrând un haos birocratic total sub autoritatea ministerului condus de Diana Buzoianu.

Eșecuri în gestionarea programelor Rabla și fotovoltaice: Prejudicii de sute de mii de lei descoperite de auditori

Inspectorii Curții de Conturi nu s-au limitat la creanțele neîncasate, ci au verificat și modul în care AFM a gestionat programele naționale de mediu. Rezultatele sunt la fel de descurajante: au fost identificate prejudicii de cel puțin 504.500 lei cauzate de nerespectarea regulilor elementare de eligibilitate.

Conform articolului din Cotidianul Național, banii publici au fost acordați pentru panouri fotovoltaice unor beneficiari care nu îndeplineau criteriile din ghidul de finanțare. De asemenea, în cadrul programului „Rabla”, s-a constatat că sume importante, de ordinul sutelor de mii de lei, nici măcar nu au fost evidențiate în contabilitate, deși ar fi trebuit să constituie creanțe clare ale instituției.

Inerție administrativă cu efecte devastatoare: AFM a ratat recuperarea unor creanțe de zeci de milioane de lei

Raportul auditorilor evidențiază o lipsă de reacție cronică din partea oficialilor AFM. Într-un caz flagrant, o creanță de peste 11,5 milioane de lei a fost lăsată să se „evapore” fără ca instituția să întreprindă vreun demers legal de urmărire a veniturilor înainte ca firma debitoare să fie radiată în 2023.

Curtea de Conturi a subliniat că AFM avea obligația legală de a demara procedura de angajare a răspunderii solidare și de a recupera pagubele de la salariații vinovați de neglijență. Din păcate, acest model de pasivitate s-a repetat și în cazul unor certificate verzi neachiziționate, unde bugetul a fost prejudiciat cu alte 23,8 milioane de lei. Deși creanța era certă și exigibilă, autoritățile au așteptat până când firma a fost radiată, făcând orice recuperare ulterioară imposibilă.