O am fost martori în aceste zile bun la o polarizare între cei „pro Schengen” și „rusofilii” care sunt împotriva curentului european. Am văzut o politizare excesivă a subiectului, în sensul că partidele politice s-au întrecut care mai de care să iasă în evidență cu lobby-ul pe care l-au realizat pentru ca România să fie acceptată în Schengen, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.

Ce nu s-a spus însă în spațiul public, dincolo de îndeplinirea condițiilor tehnice, pe care apropo, România le îndeplinește încă din anul 2010, este problema resursei umane, a celor care vor pune în practică efectiv tot ceea ce înseamnă proceduri de lucru specifice țărilor membre ale spațiului Schengen.

Nimeni nu a vorbit zilele acestea despre polițiștii din stradă, despre cei pe umerii cărora va cădea efectiv îndeplinirea noilor sarcini și atribuții care vin la pachet cu aderarea la spațiul Schengen. Astfel, cu riscul de a fi catalogați „anti” Schengen, o spunem răspicat că polițiștilor din toate structurile (poliție, poliție de frontieră, imigrări etc.) li se cere performanță și integritate în condițiile în care vor avea cele mai mici salarii din spațiul Schengen. Media salarială astăzi în poliția română este de 650 EUR.

Mai mult, România va fi singura țară din spațiul Schengen în care unitățile de poliție au toaletele în fundul curții, lângă vișinul din dreapta. Nu mai vorbim despre faptul că la județele de graniță mai există unități de poliție unde nu sunt planificați polițiștii în serviciu 24 de ore din 24,7 zile din 7. Vă reamintim că în Arad, în ziua atentatului cu bombă, sâmbăta, nu există niciun polițist din structurile poliției judiciare în serviciu. Sunt zeci de mii de polițiști care după cele 8 ore/12 ore de serviciu intervin în continuare, de la domiciliu, dacă au apeluri de urgență semnalate prin serviciul 112, fără să fie plătiți.

Putem înțelege că aderarea României la spațiul Schengen reprezintă un obiectiv eminamente politic, însă este important să analizăm punctual avantajele și dezavantajele, pentru că ele există și le vom resimți în anii ce vor urma după aderare. Dacă este să vorbim despre avantaje, odată cu dispariția punctelor de trecere a frontierei cetățenii care vor trece granița spre Ungaria sau Bulgaria fără să mai fi nevoiți să prezinte cartea de identitate sau pașaportul. De asemenea, nu vom mai avea cozi formate în dreptul punctelor de trecere a frontierei. Inclusiv transportatori nu vor mai fi verificați cu privire la mărfurile pe care le transportă sau documentele pe care le dețin în acest sens.

Cu privire la dezavantajele pe care le vom resimți, acestea sunt reprezentate pe de o parte de creșterea numărului de „refugiați” care vor pătrunde în țară, în condițiile în care România va fi punctul de intrare în Europa. De asemenea, prin eliminarea controalelor la punctele de trecere a frontierei, activitățile grupărilor infracționale care se ocupă cu traficul de droguri, contrabanda cu țigări, traficul de carne vie se vor intensifica și vor genera creșteri importante ale situației operative în zonă. Toate infracțiunile constatate în momentul de față de către polițiștii de frontieră în punctele de trecere a frontierei vor dispărea în condițiile în care în lipsa unui control la frontieră, de exemplu, orice persoană care se sustrage urmăririi penale, care este căutată, care face parte dintr-un grup infracțional, va putea bun să plece din România sau să vină în România „la liber”. Transporturile rutiere de mărfuri se vor intensifica, însă acest lucru vine la pachet cu sute de mii de tone de deșeuri care nu vor mai fi oprite la granițe, cu sute de mii de tone de marfă pentru țările din „lumea a treia” (fructe/legume cu conținut ridicat de substanțe chimice, mărfuri contrafăcute etc.).

Sunt doar câteva dintre aspectele care nu au fost abordate în spațiul public, dar de care trebuie să fim conștienți cu toții. Mai mult, aceste aspecte, în raport cu deficitul de personal și dotările existente, în condițiile în care multe situații pe care le avem în prezent, de gestionare a fenomenului infracțional, nu le putem controla, este destul de greu de apreciat în ce condiții și cum poate garanta România că se va ridica la nivelul pretențiilor pe care le regăsim în celelalte state membre ale Schengen. Gândiți-vă că astăzi, Poliția Română nu a putut realiza o procedură unitară cu privire la modul de gestionare a cazurilor de migranți pe care îi identifică polițiștii în municipii/orașe/comune, ce să mai vorbim despre multitudinea de alte situații care sunt soluționate de polițiștii din stradă după principiul enunțat de șefii lor: „orienteză-te”, mai precizeaza sursa citata. (Irinel I.).