Administratie
După o pauză de mai bine de 10 ani, Muzica Reprezentativă a MApN a reluat participarea la Festivalurile internaționale ale muzicilor militare
Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a participat la Festivalul internațional al muzicilor militare din țările membre NATO, la Varșovia, în Polonia.
Am primit invitație din partea ministerului apărării din Polonia pentru a participa la manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Forţelor Armate Poloneze, marcată la 15 august. Am răspuns cu mare drag acestei invitații, pentru că n-am mai mers la un festival internațional din 2009, spune inspectorul general al muzicilor militare, colonel Aurel Gheorghiță.
În perioada 2001-2005, Muzica Reprezentativă participa și la cinci-șase turnee pe an. Invitațiile au continuat să vină, dar au fost stopate din cauza costurilor. Iată că anul acesta, ambasadorii muzicali ai armatei au reușit din nou să onoreze aceste invitații, într-o formație mai mică, e drept, dar îndeajuns încât să facă senzație.

Au participat muzici militare din toate categoriile de forțe ale armatei din Polonia și trei muzici militare din Letonia, Slovacia și România. Ne-am bucurat de o călduroasă primire, povestește colonelul Gheorghiță care, împreună cu șeful Muzicii Reprezentative, colonel Marius Șerbănescu, a dirijat formația.
Au inclus în repertoriu toate genurile muzicale: marșuri, șlagăre internaționale, Bossa nova, muzică clasică, de film și folclor. Publicul spectator a primit foarte bine muzica noastră, iar prin aplauzele lor au confirmat că muzica populară românească este foarte bine primită în Polonia.

Aceste schimburi culturale sunt importante pentru promovarea imaginii instituției și a armatei române. Participă personalități importante ale ierarhiei militare din țările gazdă.
Și pentru muzicieni este important, pentru că ești pus în fața publicului, în fața formațiilor care au altă manieră de execuție, repertoriu, stil de suflat. De fiecare dată când suntem în astfel de turnee, mergem și ascultăm celelalte formații militare, la concertele lor. Și ei, de asemenea. Este un schimb de experiență remarcabil, conchide inspectorul.
Plutonierul-major Elena Constantinescu, instrumentist-șef la Muzica Reprezentativă, își amintește cu drag de ultimul turneu, din Belgia. Sparge rutina protocoalelor un turneu. Îmi era dor de atmosfera, de emoțiile unui astfel de concert. Pentru că emoții am de fiecare dată, chiar dacă au trecut atâția ani.

Dacă nu ești în vizorul lor, te uită lumea și este păcat, pentru că avem instrumentiști foarte buni care merită să iasă în față și întotdeauna impresionează. Fac o imagine bună armatei și țării.
Plutonier-major Elena Constantinescu
Elena a fost tambur-major la show și oboist la concert. Este prima femeie care a primit rolul de tambur-major în muzicile militare din țara noastră și a demonstrat, de fiecare dată, cu câtă eleganță se poate mânui buzduganul, fără a pierde din precizia ritmică.
Am fost primiți foarte bine. Și celelalte muzici militare au avut show-uri frumoase, dar parcă publicul nu a reacționat ca la noi. Efectiv au început să danseze când am cântat muzică populară. A fost ca pe vremuri, îmi era dor de perioadele acelea.

Singura parte neplăcută a fost drumul. Două zile dus și două întors, cu autocarul. Patru zile pe drum, pentru două zile de spectacol.
Dar merită tot efortul. Dacă nu ești în vizorul lor, te uită și este păcat, pentru că avem instrumentiști foarte buni care merită să iasă în față și întotdeauna impresionează. Fac o imagine bună armatei și țării.
Repetiție generală dimineața, seara concertele. Iar a doua zi, show-urile. Între spectacole, a fost liber la vizitat. Mi-au plăcut ținutele celorlalte formații, faptul că aveau un colectiv mixt, în proporții aproximativ egale, și că erau profesioniști.

Schimbul de experiență este foarte important. Aveau în formație oboiști, fagotiști și făceau mișcări foarte complicate. Aveau coregraf, cu ei la repetiții. Cred că este un plus, noi ne facem singuri show-urile.
Plutonierul-adjutant principal Ion Duman, subșeful muzicii militare, descrie turneu ca foarte greu și foarte frumos, în același timp. Au fost anunțați cu două săptămâni înainte că vor pleca.

Un turneu reușit, ne-a adus satisfacții morale și profesionale. Celelalte formații s-au axat mai mult pe muzică internațională, șlagăre internaționale. Poate de asta noi am avut cel mai mult public. Am adus ceva nou, folclorul.
Plutonier-adjutant principal Ion Duman
Chiar dacă a fost pe repede înainte, asta este meseria noastră. Suntem o muzică pregătită să facă oricând atât activități de protocol specifice, cât și activități de promenadă, spune subofițerul. Au tras tare două săptămâni, cu repetiții în fiecare zi, în sală și afară, în căldura din august.

Suntem obișnuiți să depunem efort susținut ca să obținem câteva minute de frumos. Asta este natura meseriei noastre. Studiezi ore, zile, ani, pentru un moment pe scenă. Un moment în care publicul aplaudă sincer. Iar publicul polonez i-a primit foarte bine.
Show-ul lor a fost axat pe ritmuri populare. Am vrut să le prezentăm ce ne reprezintă. Și a prins foarte bine. Au dansat, au râs, ne-au aplaudat, ne-au mulțumit. Oamenii au fost foarte deschiși și primitori.

Pe lângă programul pregătit de fiecare muzică militară în parte, a existat și un repertoriu comun, oferit la venire de către gazde și interpretat împreună de muzicile prezente – două piese reprezentative pentru țara lor.
Avem o muzică întinerită, cu instrumentiști de excepție. Respectul muzicienilor militari îl pierzi sau câștigi prin modul în care cânți. Iar interpretarea noastră a fost fără reproș.

Muzica militară lucrează cu frumosul. Sarcina lor este să facă omul să se bucure. Prin imagine, seriozitate, muzică. De la intrarea până la ieșirea de pe scenă, totul este foarte bine gândit și prezentat. Reprezentăm instituția militară la fiecare concert.
Dacă în alte arme te antrenezi și performezi în spatele ușilor închise, noi suntem în fața oamenilor, activitatea noastră presupune public. Iar la un festival internațional, pe lângă instituția militară, îți reprezinți și țara. (A. Crisan).
Administratie
Autoturism de lux căutat în Polonia, depistat la PTF Sculeni
Polițiștii de frontieră au oprit la control un cetățean polonez de 26 de ani, aflat la volanul unui autoturism fabricat în 2026. Mașina, evaluată la 320.000 de lei, a fost indisponibilizată.
Un autoturism de lux înmatriculat în Polonia și semnalat ca fiind căutat de autoritățile din această țară a fost depistat la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni.
La control s-a prezentat un bărbat, cetățean polonez, în vârstă de 26 de ani, care conducea mașina. Suspiciunile privind situația juridică a autovehiculului au determinat polițiștii de frontieră să facă verificări suplimentare în bazele de date.
Confirmare din partea autorităților poloneze
În urma consultărilor cu autoritățile competente din Polonia, s-a confirmat că autoturismul figurează în evidențele acestora ca fiind căutat.
Vehiculul, fabricat în 2026 și evaluat la 320.000 de lei, a fost indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor.
Cercetări pentru tăinuire
Polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire. Verificările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor cazului. (Sava N.).
Administratie
Noul punct de frontieră Sighetu Marmației–Bila Țerkva a devenit operațional
Deschiderea punctului marchează un pas important pentru legăturile dintre România și Ucraina. Traficul va fi introdus treptat, în funcție de infrastructura disponibilă și de evoluția circulației.
Noul punct de trecere a frontierei Sighetu Marmației–Bila Țerkva a fost operaționalizat, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea dintre România și Ucraina și de a facilita deplasarea peste graniță.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră Română, punctul dispune de câte șase artere de control pentru fiecare sens de deplasare. Folosirea acestora va fi extinsă etapizat, pe măsură ce vor fi îndeplinite condițiile necesare și va fi pregătită infrastructura de pe partea ucraineană.
Prima etapă: vehicule de până la 3,5 tone
În etapa inițială, în funcție de volumul de trafic și de situația operativă, pot fi utilizate până la șase artere pe fiecare sens pentru controlul vehiculelor destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone.
Ulterior, odată cu pregătirea infrastructurii și a condițiilor necesare, prin punctul de frontieră va putea fi permisă și circulația celorlalte categorii de vehicule, inclusiv a celor cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone.
CNAIR administrează punctul, Poliția de Frontieră face verificările
Administrarea punctului revine Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în timp ce Poliția de Frontieră Română efectuează controalele, potrivit atribuțiilor legale.
Instituția precizează că, pentru prima etapă de funcționare, sunt asigurate personalul, echipamentele și logistica necesare. Capacitatea operațională va putea fi ajustată pe măsură ce se modifică valorile de trafic și se extind activitățile punctului.
Trecerea Sighet–Solotvino rămâne deschisă
Operaționalizarea noului punct este considerată un element important pentru cooperarea româno-ucraineană și pentru comunitățile de pe ambele maluri ale Tisei. Dezvoltarea infrastructurii și colaborarea dintre autoritățile celor două state sunt menite să susțină circulația persoanelor și mărfurilor, cu menținerea unor controale sigure și eficiente.
Poliția de Frontieră Română precizează că traficul prin Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației I, pe ruta Sighet–Solotvino, se desfășoară în continuare în aceleași condiții. (Paul D.).
Administratie
Gustul românesc, sărbătorit pe 10 octombrie: producătorii locali vă așteaptă la târguri
Pe 10 octombrie, România celebrează Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești — o zi dedicată gusturilor autentice, muncii oamenilor din agricultură și bogăției de produse care ajung pe mesele noastre din fermele și gospodăriile locale.
Sărbătoarea este o invitație de a redescoperi savoarea produselor românești și de a-i susține pe cei care le cultivă și le pregătesc cu grijă. De la pâine și brânzeturi, până la fructe proaspete și preparate tradiționale, fiecare alegere poate aduce mai aproape de consumatori munca producătorilor locali.
Tradiție și savoare, din generație în generație
Multe dintre produsele care vor fi puse în valoare cu această ocazie sunt legate de rețete și obiceiuri păstrate de-a lungul timpului. Preparatele tradiționale spun povestea locurilor din care provin și a oamenilor care duc mai departe priceperea transmisă în familie.
Ziua de 10 octombrie este, astfel, și un prilej de a celebra patrimoniul culinar românesc: gusturi familiare, ingrediente locale și produse realizate cu respect pentru tradiție.
Târgurile locale îi aduc pe producători mai aproape de public
În preajma sărbătorii, târgurile dedicate produselor agroalimentare românești le oferă vizitatorilor ocazia să descopere bunătăți din propria regiune și să stea de vorbă direct cu producătorii. Este o experiență potrivită pentru întreaga familie, cu produse de sezon și preparate care merită savurate și împărtășite.
Căutați târgul organizat în zona dumneavoastră și faceți o vizită alături de cei dragi. Pe lângă cumpărături, veți putea descoperi oameni, povești și produse care reflectă diversitatea comunităților din România.
Alegeți românește și susțineți comunitățile locale
Cumpărarea produselor locale este o modalitate simplă de a sprijini producătorii români și de a contribui la păstrarea tradițiilor gastronomice. De Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești, haideți să alegem gustul autentic și să punem în valoare munca celor care ne oferă bunătăți crescute, preparate și create în România.
Pe 10 octombrie, sărbătoriți românește: vizitați târgurile locale și bucurați-vă de produsele agroalimentare românești.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 2 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 2 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum o ziCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum o ziIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri




