Administratie
„Nu pot să spun cu certitudine dacă există vreo incompatibilitate legală între statutele celor doi, de cercetători CNSAS și profesori ai securiștilor”

Doamne! Cât de tămâiat a fost și mai este Eduard Hellvig, pentru discursul său adresat studenților clujeni! Pe bună dreptate. De ani de zile nu am mai auzit un liberal plasat într-o funcție înaltă, care să vorbească, fără să i se încleșteze dinții, despre patriotism, despre națiunea și spiritualitatea românilor. S-a întâmplat să o facă chiar directorul SRI. Interesant. Dar dacă acest semnal nu este fals, dacă Eduard Hellvig nu a interpretat o piesă de teatru caragielesc, atunci, iată, sunt câteva lucruri încă de neexplicat. Mari enigme.
Mă voi referi în ceea ce urmează la un singur exemplu. Zilele trecute, deci după discursul patriotic sau patriotard al lui Eduard Hellvig, a ieșit la iveală o dezvăluire grea. Cum că doi domni din noua generație de oameni rupți cu totul și cu totul de fosta Securitate, generație la care făcea referire șeful SRI, au o dublă calitate. Lucrează atât la CNSAS, cât și în calitate de cadre didactice la Academia SRI, unde le predau lecții despre cultura de securitate ofițerilor serviciului secret și ofițerilor din armată. Ei se numesc Mădălin Hodor și Mihai Demetriade. Conform datelor de pe actele lor de identitate, fac parte fix din generația „detașată”, la care s-a referit Eduard Hellvig, atunci când a vorbit despre noul spirit care îi animă pe lucrătorii SRI.
În calitate de membri CNSAS, de istorici, care fac acolo cercetare, pentru a devoala opiniei publice crimele regimului comunist în general și ale Securității în special, cei doi joacă rolul unor profesioniști imparțiali, obiectivi, care nu fac altceva decât să scormonească prin sutele de kilometri de dosare al fostei Securități și să ne înfățișeze în mod obiectiv fațete ale realităților din acele vremuri. Realități care au schimonosit, au schingiuit, au terorizat România și au semănat decenii la rând frica în oasele românilor. Cineva trebuie să o facă și pe asta și, iată, cei doi au intrat în tranșeele CNSAS, pentru a săpa din ce în ce mai adânc.
Mădălin Hodor, care altfel era un ilustru necunoscut pentru o bună parte a cetățenilor României, s-a remarcat în calitate de cercetător CNSAS, descoperind că ororile de la Pitești, ororile cumplitului experiment făcut asupra românilor, care au fost obligați în lagăr să se tortureze unii pe alții, nu au fost nicidecum opera regimului stalinist și cu atât mai puțin opera Securității. În viziunea lui Hodor, victimele erau de fapt ființe decăzute, depravate, niște infractori notorii, gata să săvârșească cele mai abominabile fapte pentru – cum s-a exprimat istoricul – un blid de mâncare. Dintr-un condei, a prezentat dintr-o dată o față cu totul nouă a medaliei. Și a absolvit Securitatea de toate crimele pe care le-a generat la Pitești. Într-un stat democratic, Hodor ar fi imediat dat în judecată de urmașii victimelor de la Pitești și ar trebui să le plătească despăgubiri uriașe, la concurs cu CNSAS, care doar s-a delimitat de el, dar nu l-a dat afară.
În paralel, Mădălin Hodor și Mihai Demetriade traversează zilnic strada, făcând naveta între o instituție prin definiție neutră sub aspectul raportării la Securitate și la serviciile secrete, obiectivă, dedicată științei adevărului istoric, și o altă instituție, SRI, noua Securitate, condusă în prezent de Eduard Hellvig, ruptă, cum spune domnia sa, de fosta Securitate, alcătuită în cea mai mare parte din oameni modești, muncitori și buni specialiști, animați de sentimente patriotice și de dorința de a sluji pur și simplu țara. Atâta doar că SRI, chiar dacă ar fi așa cum îl definește Eduard Hellvig, în caz că acesta nu confundă dorințele sale cu realitate, este totuși o instituție menită să apere statul așa cum e el.
Protejându-l de dușmanii interni și externi, dintre care unii pot fi spioni, alții teroriști și, cei mai mulți, pur și simplu români care nu prea înțeleg de ce mai avem nevoie de cea mai multă securitate din Europa pe cap de locuitor. Inevitabil, în momentul în care trec strada, cei doi cercetători în istorie își schimbă sacoul și pălăria. În principiu, la CNSAS apără un anumit tip de interese, iar la SRI altele. Ce se întâmplă când interesele se bat cap în cap? S-a văzut. Demonstrația a fost făcută chiar de Mădălin Hodor. Acesta sacrifică lejer adevărul istoric, pentru a salva, atenție, nici măcar imaginea actualei Securități, ci imaginea Securității staliniste. De aici până la abjecțiile din discursul și scrierile publice al celor doi la adresa unor personalități ale României, care mai îndrăznesc să apere drepturile și libertățile fundamentale ale omului, nu mai este decât un pas. Iar pasul a fost făcut.
Nu pot să spun cu certitudine dacă există vreo incompatibilitate legală între statutele celor doi, de cercetători CNSAS și profesori ai securiștilor. Dar, cu certitudine, există o incompatibilitate morală. Pe care sunt cu totul și cu totul uimit că Eduard Hellvig nu a remarcat-o. Astfel încât Mădălin Hodor și Mihai Demetriade sunt plătiți lunar din două părți, în ciuda faptului că cele două părți se bat cap în cap.
Sorin Roșca Stănescu
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 16 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!