Administratie
De peste 70 de ani, Centrul de domenii și infrastructuri nr. 2 (CDI2) din Craiova administrează proprietatea imobiliară a armatei din partea de sud-vest a țării, mai exact din județele: Argeș, Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj, Mehedinți, Hunedoara, Caraș Severin, Arad și Timiș

În toată armata, volumul fondurilor alocate pentru investiții a crescut foarte mult în ultimii 10 ani. Comandantul CDI2, colonel ing. Marius Geamănu, precizează că, în 2010, unitatea avea în responsabilitate două investiții, iar acum are 22 în derulare și șapte în procesul de achiziție.
În acest an, avem șapte sute de milioane de lei credite de angajament și 180 de milioane de lei credite bugetare.
Pe lângă lucrările de construcţii, reabilitări și consolidări, unității îi revine sarcina de a asigura mentenanţa cazărmilor şi protejarea patrimoniului armatei din zona de responsabilitate, prin paza cazărmilor dezafectate.
Una din lucrările importante, finalizate în acest an, a fost construcţia sediului Colegiului Național Militar Tudor Vladimirescu. Cum se poate observa și din fotografiile din această pagină, s-au creat condiții adaptate prezentului.
Pentru cazare, s-a construit o clădire cu trei etaje, fiecare cameră, în care stau câte doi elevi, are balcon şi baie proprie, mobilier modern și televizor. În afara spațiilor de cazare, au fost construite clădiri pentru blocul alimentar, sala de sport, centrala termică şi remizele și spălătoria auto pentru mijloacele de transport.
Până la sfârşitul acestei luni, va fi dată în folosinţă şi ultima aripă din pavilionul școală și infirmeria. Alte lucrări realizate prin grija CDI2 s-au executat la Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est şi în cazarma Scorpionilor roșii, unde s-a reabilitat zona administrativă, s-a refăcut racordul electric și s-au construit un bloc alimentar şi remize pentru adăpostirea tehnicii de luptă Piranha.
În curând, vor începe lucrările de reabilitare și la Comandamentul Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere Decebal, clădire monument istoric, situată în centrul Timişoarei. Va fi un proiect mai mare decât cel de la Herculane, despre care am scris în numărul trecut al săptămânalului nostru.
Responsabilităţile CDI2 sunt mari, dar resursa umană de care dispune centrul este invers proporțională. Colonelul ing. Geamănu a subliniat că în zona administrativă a comandamentului unității este o încadrare bună. În schimb, în structurile care se ocupă de achiziții și mentenanță se înregistrează un deficit de personal.
La fel și la investiții, nu sunt încadrate funcţiile militare de șef de secție și patru de șefi birou. Opt ingineri, şase civili şi doi militari, proveniţi tot din civili, îşi desfăşoară activitatea în secţia respectivă.
Inginerii civili au vechime, şapte-opt ani, nu au venit ca debutanți, dar nu au experiența necesară unui manager de proiect, în locurile unde au lucrat se axau doar pe un segment din domeniul construcțiilor, dar aici trebuie să vadă în ansamblu. Răspunderea este imensă, nu pot fi recompensați, beneficiază de aceleași venituri, indiferent că sunt responsabili de unul sau mai multe proiecte.
Asta în condiţiile în care, pentru unele categorii de personal din domenii precum financiar, control, cei care lucrează cu fonduri europene s-au găsit soluţii, primesc anumite sporuri.
Fiecare din cei opt ingineri este desemnat manager de proiect la cinci-şase lucrări, având răspunderea de a gestiona toate problemele care se ivesc pe timpul derulării unei investiţii şi de a căuta soluții de rezolvare până la recepția finală, adică după perioada de garanție.
Managerul de proiect trebuie să întrunească mai multe calităţi, spune comandantul. Trebuie fie bun în mai multe domenii: inginer şi, în acelaşi timp, economist, pentru că gestionează fondurile, jurist, pentru că interpretează prevederile legale şi gestionează situațiile, achizitor, pentru că face parte din comisiile de licitații și de recepție. Este o răspundere foarte mare şi dacă, pe lanţul decizional, ar fi un șef de birou şi de secție, care să coordoneze activitățile, ar fi mult mai bine.
Funcțiile există, de colonel pentru șef secție și de locotenent-colonel pentru șefi birou, au fost publicate de mai multe ori, dar, deşi par atractive, nu au putut fi încadrate. Poate şi pentru că doritorii nu îndeplineau condiţiile de studii în domeniul construcții, experiență și chiar curajul de a lua decizii care implică o mare răspundere.
Este destul de greu să găsești, în zilele de azi, asemenea oameni. Nici diminuarea gradului unor funcții, pentru a fi încadrate cu absolvenți ATM, nu s-a dovedit a fi o soluție eficientă, deși Craiova oferă multe oportunități de dezvoltare în carieră și de trai, nu este un oraş oarecare.
Mai degrabă este vorba de ezitarea unora de a-și asuma obligațiile unei funcții, prin exercitarea căreia se află în linia întâi și trebuie să răspundă pentru orice întârziere intervenită în derularea unui proiect, generată de fenomene precum criza economică, prețuri în continuă creștere etc.
O structură importantă din cadrul oricărui centru de domenii şi infrastructuri este cea juridică. S-au emis acte normative ale căror dispoziții trebuie interpretate, nu se poate aplica o simplă formulă.
La Craiova, este un compartiment juridic, unde sunt încadraţi doi juriști civili, care gestionează situații complicate, litigii cu retrocedări, interpretează frecventele modificări legislative privind achizițiile, contractele, rezilierile.
Referitor la antreprenori, colonelul ing. Geamănu precizează că, uneori, au pornit lucrări cu firme serioase care, pe parcurs, nu au mai avut oameni şi nu şi-au mai putut onora obligaţiile, deşi banii au fost viraţi la timp, iar centrul şi-a respectat îndatoririle.
Unii sunt serioşi, profesionişti, iar alţii, mai puţin. Poate nu din vina lor exclusivă, ci din lipsa mâinii de lucru, a inabilităţii în gestionarea fondurilor ori a lipsei de capital propriu care să le permită desfăşurarea unor activităţi până la un anumit punct.
Comandantul CDI2 a venit în unitate în 2002, a îndeplinit funcţii pe toată scara ierarhică şi s-a specializat pe investiţii. A ajuns comandant la 1 august 2021, după o împuternicire de aproape un an, din funcţia de locţiitor, pe care a îndeplinit-o trei ani.
Atunci avea timp să meargă pe şantierele în lucru cel puțin o dată pe lună. Acum, are mai multe responsabilități, merge mai rar pe șantiere, nu are nici locțiitor, funcția fiind îndeplinită, prin împuternicire, de un șef de secție.
În ciuda problemelor generate de încadrarea deficitară, este mulţumit de colectivul centrului, ştie că personalul se implică pentru a duce sarcinile la bun sfârșit. Spre deosebire de alte domenii, trecerea noastră prin unităţi este mult mai vizibilă, se poate observa și din exterior.
Când privim obiectivele realizate și prin contribuția noastră, avem satisfacția că, prin munca depusă, am reușit să îmbunătățim condițiile în care oamenii își desfășoară activitatea. (Irina Nedelcu).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 11 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!