Administratie
Cea mai mare finanțare din fonduri europene accesată de Transelectrica

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a participat ieri la semnarea primelor nouă contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, în vederea implementării unor obiective de investiții de importanță deosebită pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naționale.
Contractele au fost semnate între Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională de implementare și gestionare a fondurilor alocate României din Fondul pentru Modernizare și Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem al Sistemului Energetic Național (SEN).
La eveniment au participat ministrul Energiei, Virgil Popescu, secretarul general al guvernului, Marian Neacșu, președintelui Directoratului Transelectrica, Gabriel Andronache.
Valoarea nerambursabilă a celor nouă proiecte de investiții ce vor fi implementate de către CNTEE Transelectrica S.A., cu finanțare din fondurile alocate României din Fondul pentru modernizare, este de 424.404.842,98 milioane Euro.
”Am semnat primele contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, deschizând cea mai importantă linie din fonduri europene destinată dezvoltării sectorului energetic românesc. În valoare totală de peste 13 miliarde de euro, prin aceste finanțări vom transforma substanțial infrastructura energetică națională, factor decisiv în atingerea independenței energetice a României. Soluțiile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele creșterii prețurilor sunt completate de investiții în consolidarea infrastructurii energetice și creșterea capacităților de producție. Guvernul, prin Ministerul Energiei și instituțiile responsabile, rămâne angajat în eforturile de a asigura energie accesibilă românilor și economiei naționale”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
”Investim în continuare în dezvoltarea infrastructurii energetice naționale. Aș dori să le mulțumesc colegilor din minister pentru eforturile pe care le-au depus pentru operaționalizarea Fondului pentru Modernizare. Iar astăzi, prin semnarea celor nouă contracte de finanțare, facem pași concreți în acest sens. Le doresc mult succes celor de la Transelectrica în definitivarea acestor obiective de investiții foarte importante, care ne vor asigura securitatea și independența energetică”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.
”Marcăm un moment important: cele peste 424 de milioane de euro reprezintă cea mai mare finanțare din fonduri europene obținută de-a lungul timpului de Transelectrica, în contextul în care valoarea totală a Planului Dezvoltare a RET este de aproximativ două miliarde de euro. Complexitatea proiectelor care vor fi finanțate demonstrează angajamentul Transelectrica, companie de interes național și strategic, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, pentru modernizare. Am atins această realizare printr-o colaborare excelentă cu Ministerul Energiei, care a promovat proiectele Transelectrica, înțelegând importanța dezvoltării infrastructurii electrice de transport a României, în special în actualul context internațional. Totodată, îi felicit pe colegii de la Transelectrica pentru atragerea acestor fonduri”, a declarat Marian Neacșu, secretarul general al guvernului.
„Procesele de implementare a celor nouă investiții cu finanțare din Fondul pentru Modernizare situează Transelectrica la alt nivel de performanță, contribuind la dezvoltarea statutului Companiei în context național și regional. Faptul că am obținut 30% din finanțările aprobate pentru România reprezintă un efort concentrat de expertiză, experiență și implicare al specialiștilor Transelectrica. Acest set de proiecte mari, complexe, dovedește angajamentul pe termen lung al Companiei pentru îndeplinirea obiectivelor europene de securitate energetică. Am atins această realizare cu susținerea Guvernului României, printr-o colaborare excelentă cu Ministerul Energiei care a promovat proiectele Transelectrica la cel mai înalt nivel, înțelegând importanța dezvoltării infrastructurii electrice de transport a României, în special în actualul context internațional”, a declarat președintele Directoratului Transelectrica Gabriel Andronache.
Cele nouă proiecte care au obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare sunt:
1. Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanța Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;
2. Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul național de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;
3. Linie interioară între Reșița și Timișoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reșița-Timișoara/Săcălaz și în retehnologizarea la 400 kV a substației Timișoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
4. Construirea LEA de 400 kV Timișoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
5. Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
6. Proiect-pilot – Retehnologizarea stației de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de stație digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;
7. Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substațiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
8. Optimizarea funcționării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune și pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă și centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
9. Digitalizarea rețelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea și managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piața angro și pentru monitorizarea calității energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.
Obiectivele de investiții, ale căror aplicații de finanțare au fost aprobate prin Decizii ale Comisiei Europene, vor conduce la modernizarea capacităților de transport al energiei electrice și îmbunătățirea eficienței energetice, prin construirea de noi linii electrice aeriene și interconectarea acestora la SEN, construirea sau retehnologizarea unor noi stații electrice, optimizarea funcționării unor linii electrice aeriene, inclusiv prin montarea de sisteme de monitorizare on-line, de tip Smart Grid și digitalizarea rețelei electrice de transport.
Totodată, proiectele finanțate prin Fondul pentru Modernizare vor contribui la creșterea capacității de interconexiune cu sistemul energetic european, precum și la dezvoltarea rețelei electrice de transport a României, respectiv la securitatea, flexibilitatea și adecvanța Sistemului Energetic Național, oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.
Concret, beneficiile majore ale realizării acestor investiții vor materializa indicatori relevanți precum: creșterea capacității de transport a RET cu aproximativ 1700 MW, construirea a circa 480 de kilometri de noi linii electrice aeriene, extinderea a 5 stații electrice cu nivelul de tensiune de 400 kV, retehnologizarea în concept digital – în premieră pentru România – a Stației Alba Iulia, creșterea capacității de interconexiune cu 600 MW (cumulat pe granițele cu Serbia și Ungaria), implementarea sistemelor de monitorizare a calității energiei electrice în 15 stații, precum și optimizarea și monitorizarea liniilor electrice aeriene prin sisteme digitale.
Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanțare constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS și are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030.
România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor.
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 15 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!