DISTRIBUIE Articolul....

Facebook

Pinterest

Twitter

Linkedin

Mă bucur să deschidem împreună linia de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență adresată culturii și creșterii ofertei culturale. Semnăm astăzi contractele pentru două proiecte importante– Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România și Memorialul „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat. Demersul nostru reprezintă acțiuni concrete de asumare a istoriei traumatice a secolului trecut și de onorare a memoriei victimelor totalitarismelor. Rolul lor este esențial în educarea tinerei generații în sprijinul adevărului și al valorilor democratice. Astfel de proiecte se înscriu în efortul european de a crea o cultură a comemorării și rememorării, România dovedind că își respectă angajamentele internaționale. Mai mult decât atât, prin înființarea celor două muzee, care ar fi trebuit create încă din anii 90, statul român îndeplinește o datorie esențială față de victimele Holocaustului și de cele ale regimului comunist, care vor avea astfel o mărturie oficială.

Prin evenimentul de astăzi, Guvernul României reafirmă angajamentul profund pentru promovarea politicilor memoriei, ca parte a consolidării unei societăți incluzive, tolerante, care are în centrul său respectul față de libertate și drepturile omului. Un viitor democratic și prosper nu se poate clădi în absența condamnării ororilor petrecute în România secolului XX, interiorizării lecțiilor trecutului și apărării fundamentelor statului de drept.

Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România va reflecta contribuția comunității evreiești la dezvoltarea și modernizarea statului român, va pune în valoare cultura și tradițiile evreiești și va vorbi publicului larg despre atrocitățile petrecute în timpul Holocaustului, una dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității. Va fi, așadar, un spațiu al rememorării permanente, al educației civice și al cercetării, un spațiu care va onora diversitatea, dar și un pilon al luptei împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

Într-un demers similar de asumare a istoriei recente a României, se află și restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat, prin crearea memorialului și a Centrului educațional privind Comunismului în România. Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat a fost unul dintre locurile centrale ale represiunii comuniste din România, iar atrocitățile și crimele care au avut loc acolo, dar și în celelalte închisori și lagăre de muncă trebuie condamnate fără încetare și cunoscute de publicul larg.

Este foarte importantă dimensiunea educațională pe care se fundamentează ambele proiecte. Având la dispoziție metodele inovative oferite de cele două muzee, generațiile tinere vor putea înțelege lecțiile trecutului și vor deprinde importanța cultivării valorilor democratice. De asemenea, specialiștii vor putea fi sprijiniți în cercetarea Holocaustului și a crimelor comunismului.

Evenimentul de astăzi reprezintă o etapă importantă a procesului de concretizare a celor două muzee, însă mai sunt pași importanți de parcurși până la finalizarea lor. În acest context, doresc să reiterez importanța implicării, cu aceeași determinare ca până acum, a tuturor actorilor responsabili. Muzeele vor fi administrate de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, instituții cu rol fundamental în cercetarea trecutului recent, aflate în coordonarea directă a prim-ministrului, ceea ce constituie o garanție pentru bunul mers al proiectelor.

Faptul că am reușit în ultimele luni să deschidem linii de finanțare din PNRR în mai multe domenii – eficiență energetică, infrastructură de transport și educativă, modernizarea instituțiilor publice – este dovada faptului că lucrurile merg în direcția bună. Finanțările europene și naționale și dinamica atragerii lor oferă obiectivelor noastre sociale și guvernamentale perspective certe de realizare.

Planul Național de Redresare și Reziliență, principalul plan de reformă și investiții al României pentru următorii patru ani, este corelat cu noile strategii sectoriale, cu obiectivele de dezvoltare durabilă.

Valorificăm oportunitățile oferite de resursele europene atât prin exercițiul bugetar precedent, cât și prin noul cadru multianual.

Mâine, vom face un pas decisiv prin semnarea Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027. Cele 31 de miliarde euro fonduri europene de care vom beneficia prin Politica de Coeziune vor însemna un salt uriaș pentru dezvoltarea României. Acesta va fi transpus în sprijin pentru o viață mai bună pentru cetățenii noștri, investiții în sănătate, în mediul de afaceti și pentru un mediu mai curat.

Cu toții am înțeles că, în vremuri de criză, este important să investim în proiecte pentru viitor. Iar Guvernul României are voința politică și capacitatea instituțională să susțină concretizarea acestor proiecte.

Îi felicit pe toți cei care și-au adus contribuția la finalizarea acestui demers și îmi exprim încrederea că vor duce la bun sfârșit obiectivele pe care le-am asumat, pentru a putea sa creăm aceste embleme de memorie pentru tot ceea ce au însemnat evenimentele din istoria îndepărtată și recentă a țării noastre.