Administratie
Sperăm că acest articol să nu fie un nou motiv de detasări pe la Arad, Centrul de unde se ia lumină in tot sistemul penitenciar si care nu lipseste din lista majorarilor si redistribuirilor, cu toate că in ultima perioadă este in top evenimente negative!
In data de 28 09 2022, incepând cu orele 10, la sediul ANP, a avut loc sedinta consiliului de conducere , cu următoarea ordine de zi:
A. Analiza acordarii majorării salariale de 50% pentru lucrări de exceptie si misiuni speciale .
- Directorii- 17 majorări:
Au fost acordate directorilor penitenciarelor: Botosani, Braila, Jilava, Rahova, Codlea, Craiova, Pelendava, Miercurea Ciuc, Ploiesti, Targu Mureș, Timișoara, Vaslui, Tichilesti, Buzias, Cd. Tg. Ocna, BAGR, Sovata. - Dir .adj . Ec.- 11majorări:
Au fost validati directorii adjuncti ec. ai penitenciarelor : Arad , Bistrita, Rahova, Codlea, Craiova, Giurgiu, Oradea( intreventie Snpp ,ramane in analiza), Ploiesti, Timisoara, Sp. Jilava, Cd. Craiova. - Dir adj.EAP.- 3 propuneri, cu toate că din penitenciare au fost inaintate la ANP , de către directorii de penitenciare, 13 propuneri, insă 10 au fost cenzurate de către directorul DRS, Serpe Florin, acesta susținând doar 3 propuneri, cele mai putine din istoria acordarii acestor majorări, astfel au primit doar dir adj . EAP din penitenciarele :
Poarta Alba, Dr. Tr. Severin și Galati.
Federatia Politistilor de Penitenciare a intervenit in cadrul sedintei pentru motivul ca directorul DRS, Florin Serpe , a cenzurat propunerile directorilor, sunt foarte putine propuneri prezentate consiliului de conducere din ANP, in raport cu celelalte directii si in raport de propunerile directorilor de penitenciare si astfel se creaza un mediu demotivant la SEAP. In plus această procedură de lucru este ilegală, toate propunerile trebuie citite, membrii consiliului de conducere si sindicatele trebuie consultati, iar, la final, cel in drept, trebuie sa se pronunte, insă lucrurile erau deja aranjate.
Directorul general al ANP a dat curs solicitarii FPP și a citit câteva din propunerile directorilor de penitenciare, pentru a le pune in balanta cu cele sustinute de catre directorul DRS. La final doar cele 3 au fost aprobate, cu toate că mai erau propuneri care indeplineau conditiile de acordare, semn ca decizia era deja luată inainte de sedinta cc și simpatiile , sau antipatiile, sunt factori determinanti ai deciziei. Specialistii DRS au fost prejudiciati prin slaba reprezentare, sau tradare, din partea directorului lor DRS, Florin Serpe, astfel că majorarile, ce puteau fi acordare dir .adj .EAP, au mers către celelalte directii, conduse de către oameni care isi apară oamenii si nu propriile scaune. - Dir.adj.SDRP. Au fost aprobate pentru dir.adj. SDRP din penitenciarele:
Arad, Braila, Rahova, Poarta Alba, Giurgiu ( snpp contesta, depune material), Mioveni, Targsor, Slobozia( ob FSANP . Dg – fsanp să trimită un material referitor la afirmatii) , Tg Mures, Tulcea.
Dir. Adj . invatamant SNPAP-da.
5. ANP- aparat central:
DMRU- 3 ofiteri,
DRS- 1 of,
DIP- 1 of,
DPCTMP- 1 of,
Audit- 1 of,
S.Cabinet- 1 of,
SPP- 1 of ,
Dsdrp- 4 of si 1 ag,
DJ- 1 of,
DSM- 1 ag ,
DEA- 3 of si 1 ag,
DIT- 1 of,
Serviciul Cooperare- zero.
Dg si adj- au fost trimise 2 propuneri la MJ.
B. Redistribuiri- 24 majorari.
Anp- 5 (DIP, DMRU, Cabinet, DSDRP, DTIC). Si aici ANP dorea sa ne convingă de transaparenta si legalitatea deciziilor, insa procedura de lucru ii dă de gol. ANP avea si a prezentat in sedinta si numele celor care trebuia sa ia. Si a luat. Teoretic in timpul sedintei ar fi trebuit sa se redistribuie, in urma consultarii, insa , asa cum am mai zis, lucrurile astea nu se decid in sedinta cc, sunt deja luate cu ceva timp in urma, la sedinta cc e doar figuratie pentru aparenta legalitate si transparenta. Au mau fost redistribuite catre penitenciarele :
Jilava, Rahova, Arad, Craiova, Giurgiu, Timisoara, Aiud, P Alba, Iasi, Baia Mare, Gherla, Targsor, Tulcea, Margineni, Dr.Tr.Severin, Vaslui, Braila, Ploiesti, Sovata – primise initial cate o majorare pentru fiecare unitate.
Propunerea Federatiei Politistilor de Penitenciare- Penitenciarul Giurgiu este cel mai mare si greu penitenciar din tara, periodic primesc detiniti dificilo si ar fi normal ca acum sa se faca o diferenta si să se aloce două majorari. In urma analizei se aproba si se reloca de la Margineni, majorare ce va fi data la Giurgiu. De asemenea, cea de la Baia Mare se da la Codlea .
C. Acordarea sporului HIV.
La Penitenciarele Targu Jiu si Codlea sunt probleme cu acordarea acestui spor. Se vor face cercetari pentru lămurirea situatiilor, precizeaza FPP. (Sava N.).
Administratie
Un pod nou peste Teleajen va fi construit la Drajna după aproape un secol
Contract de 32,5 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii
La Drajna urmează să fie construit un nou pod peste râul Teleajen, pe Drumul Județean 102B, la 91 de ani de la inaugurarea actualei construcții. Contractul pentru realizarea investiției va fi semnat joi de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, valoarea proiectului este estimată la 32,5 milioane de lei. Lucrările vizează edificarea unui pod cu o lungime de aproximativ 163 de metri, prevăzut cu două trotuare și cu o platformă rutieră de 7,80 metri lățime.
Legătură strategică între Prahova și Buzău
Noul pod va fi amplasat pe un traseu rutier important, care asigură legătura dintre DN1A și DN10, în direcția județului Buzău. Autoritățile susțin că investiția va contribui la fluidizarea traficului și la creșterea siguranței pentru șoferi și pietoni.
Proiectul este considerat unul major pentru infrastructura rutieră din zona Drajna, unde actuala construcție nu mai corespunde cerințelor de trafic și de siguranță ale prezentului.
Podul vechi va fi păstrat pentru pietoni
Actualul pod peste Teleajen a fost construit în anul 1935. După finalizarea noii construcții, acesta nu va fi demolat, ci va intra într-un proces de reabilitare și conservare.
Conform informațiilor prezentate de Consiliul Județean Prahova, podul istoric va fi destinat ulterior circulației pietonale, urmând să rămână un reper al infrastructurii locale și după deschiderea noului obiectiv rutier.
Administratie
Proiectul privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, lansat în dezbatere publică
MADR a publicat proiectul de modificare a schemei de ajutor de stat
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, act normativ prin care a fost instituită schema de ajutor de stat destinată reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură.
Schema are ca obiectiv diminuarea costurilor suportate de fermieri pentru combustibilul folosit în desfășurarea lucrărilor agricole.
Propunerile pot fi transmise în termen de 10 zile
Cetățenii, organizațiile și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii, propuneri sau sugestii cu privire la proiect, în termen de 10 zile de la data publicării acestuia.
Observațiile pot fi trimise la adresa de e-mail:
Pentru a fi luate în considerare, propunerile trebuie să indice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă.
Cerințe pentru transmiterea observațiilor
Persoanele sau organizațiile care formulează observații trebuie să menționeze:
- articolul sau articolele vizate;
- data transmiterii;
- numele expeditorului sau al organizației;
- datele de contact.
Proiectul și documentele aferente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în secțiunea dedicată transparenței decizionale.
Administratie
România pledează la Dublin pentru investiții în cercetare, proteine vegetale și sănătatea animalelor
Tánczos Barna: Tranziția către noile standarde europene trebuie să protejeze fermierii și competitivitatea agriculturii
Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, în perioada 6–8 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin, în Irlanda.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), discuțiile au vizat viitorul sectoarelor zootehnic și proteic, reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de proteine vegetale și măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor la animale.
Cercetarea și inovarea, esențiale pentru competitivitatea fermelor
În cadrul intervenției sale, Tánczos Barna a subliniat că dezvoltarea cercetării și inovării reprezintă o condiție esențială pentru creșterea competitivității agriculturii europene.
Ministrul a evidențiat nevoia unor soluții moderne pentru sectoarele zootehnic și proteic, precum și importanța diminuării dependenței UE de importurile de proteine vegetale. În opinia sa, obiectivele europene nu pot fi atinse fără alocări financiare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și investiții în ferme.
România cere o tranziție echilibrată în domeniul bunăstării animalelor
Oficialul român a pledat pentru o trecere graduală și echilibrată la noile cerințe europene privind bunăstarea animalelor.
Potrivit MADR, România susține ca fermierii să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru adaptarea fermelor și a echipamentelor la noile standarde. Măsurile trebuie să protejeze investițiile realizate deja de agricultori și să nu afecteze competitivitatea acestora pe piața europeană.
Tánczos Barna a susținut, de asemenea, necesitatea unor reguli proporționale în ceea ce privește transportul animalelor, astfel încât normele europene să țină cont atât de protecția animalelor, cât și de realitățile economice și logistice ale sectorului agricol.
Prevenirea bolilor, o prioritate pentru sectorul ovin și porcin
În cadrul dezbaterilor dedicate strategiei europene pentru creșterea animalelor, ministrul Agriculturii a adus în atenție problema prevenirii și combaterii bolilor.
Subiectul este deosebit de important pentru România, în contextul provocărilor cu care se confruntă sectoarele ovin și porcin. Tánczos Barna a salutat orientarea strategică și științifică propusă la nivel european pentru prevenirea bolilor și intervenția rapidă în cazul apariției acestora.
Ministrul a solicitat ca noile principii europene să fie transpuse cât mai rapid în legislația Uniunii Europene, astfel încât statele membre să poată beneficia de instrumente mai eficiente pentru monitorizarea și gestionarea focarelor.
România, Bulgaria, Grecia și Croația pregătesc o acțiune comună
În marja reuniunii de la Dublin, Tánczos Barna a avut discuții bilaterale cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația. Cele patru state se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește bolile care afectează sectorul ovin.
Conform comunicării MADR, oficialii au convenit asupra unei acțiuni comune și asupra acordării de sprijin reciproc pentru gestionarea acestor provocări.
Cooperarea regională ar urma să vizeze schimbul de informații, coordonarea măsurilor sanitare-veterinare și susținerea unor soluții comune la nivel european pentru protejarea efectivelor de animale și a fermierilor.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 5 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 2 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum o ziBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum o ziCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 2 zile„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră



