Connect with us

Administratie

MApN s-a înțeles cu Lidl să mute un radar NATO, în favoarea unui depozit al lanțului de magazine?

Publicat

pe

Mai mulți jurnaliști au atras atenția asupra unei înțelegeri extrajudiciare dintre Ministerul Apărării Naționale (MApN) și retailerul Lidl, într-un litigiu privitor la construcția unui depozit al comerciantului german în localitatea doljeană Cârcea, în zona critică a unui radar, aflat în acel loc din 1998.

Titlurile materialelor publicate de Libertatea, în 22 septembrie – MApN s-a înțeles cu Lidl să mute un radar NATO, în favoarea unui depozit al lanțului de magazine, respectiv.

După ce un judecător le-a anulat tranzacția, Ministerul Apărării s-a răzgândit: spune că nu mai „relochează” radarul care apără baza de la Deveselu bruiat de noul depozit Lidl, ci îl „supraînalță” – pot purta cititorul pe o pistă falsă, oferind impresia unei înţelegeri conform căreia armata ar fi de acord să mute radarul în altă parte, să mute unitatea militară cu totul chiar, iar construcţia comerciantului să rămână pe loc.

Analiza faptelor arată însă că nu a existat niciodată această intenție; instalaţia radar rămâne pe loc, nefiind vorba de nicio înţelegere suspectă, ci de discuţii purtate între părţi pentru implementarea unei soluţii tehnice.

Sursa citată scrie că depozitul s-a construit în 2021-2022, după ce, la 28 iunie 2021, Consiliul Județean Dolj (CJ) a emis autorizație de construire, fără a ține cont că, în avizul favorabil pentru obținerea certificatului de urbanism, nu s-a menționat obligativitatea avizului favorabil din MApN.

În iunie 2021, Lidl a demarat lucrările de construcție și, la începutul lui 2022, compania a fost obligată să le sisteze, întrucât MApN a informat CJ Dolj că autoritățile administrației locale județene au obligativitatea integrării în documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului, în condițiile legii, a zonelor supuse servituților aeronautice.

Într-un comunicat remis ziarului Libertatea, MApN informează că personalul UM 01803L Cârcea a întreprins demersurile legale imediat ce a fost evident că în zonă apare o nouă construcţie, începând cu 24 ianuarie 2022, când lucrările de construcție în discuție au ajuns la stadiul ridicării stâlpilor din cadrul structurii de rezistență supraterană, dată la care unitatea a sesizat situația prin raport către eșalonul superior.

MApN menționa atunci că, în zona critică a radarului, intră toate construcțiile ridicate pe o rază de 5.000 de metri în jurul instalației militare.

Generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei informare şi relaţii publice a MApN, ne-a transmis că această zonă nu este definită arbitrar, ci prin măsurători exacte şi prin suprapunerea caracteristicilor de funcţionare ale aparaturii cu terenul din zonă.

Se obţin astfel date care sunt traduse în teren într-o zonă de protecţie. În linie dreaptă, între depozitul Lidl și radar sunt mai puțin de 2.000 m, iar clădirea depozitului are, în unele zone, 20 de metri înălțime. CJ Dolj nu a ținut cont de nota  transmisă de MApN, transmițând către Lidl că își poate continua lucrările de construcție.

La 22 martie 2022, MApN a solicitat Secției Contencios Administrativ a Tribunalului Dolj suspendarea autorizației de construire și sistarea lucrărilor, menționându-se, printre altele, că zona de descoperire (vizibilitate radio) va fi afectată în mod semnificativ pe direcţia sud faţă de radar.

În timp ce magistrații Tribunalului Dolj au amânat luarea unei decizii  în dosarele privind suspendarea autorizației de construcție și sistarea lucrărilor,  respectiv anularea autorizațiilor, Lidl și Consiliul Județean Dolj, ambii cu calitatea de pârâți, au dorit să găsească o soluție împreună cu MApN.

Libertatea scrie că, la 12 iulie, MApN și Lidl au ajuns la o înțelegere, potrivit unui document depus la dosar. Ministrul Vasile Dîncu a semnat, la 12 iulie, Ordinul 106, prin care și-a delegat competența îndeplinirii unor atribuții aflate în responsabilitatea ministrului apărării locțiitorului comandantului Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere competența încheierii, în calitate de reprezentant al MApN, a tranzacției judiciare cu părțile litigante din dosarul 3706/63/2022.

În Ordin se face referire la amenajarea unei poziții temporare de funcționare a unui radar pe timpul executării lucrărilor și relocarea efectivă a radarului FPS-117 din organica Companiei 110 Radiolocație Cârcea din poziția actuală în viitorul amplasament, care se va realiza de către pârâți pe cheltuiala lor, cu un operator economic specializat și agreat de furnizorul echipamentelor sau de agenția NATO.

Actul a fost depus la dosarul din instanță, la fel ca înțelegerea extrajudiciară dintre reclamant și pârâți, însă la termenul din 22 septembrie, judecătorii Tribunalului Dolj au respins înțelegerea dintre minister și Lidl.

Acest act administrativ nu intră în sfera neobișnuitului, dar, probabil, sintagma relocare efectivă a fost aceea care a produs impresia falsă că radarul va fi mutat definitiv din acel loc.

În punctul de vedere trimis săptămânalului Observatorul militar, generalul de brigadă Constantin Spînu a adăugat că MApN a intentat procese pentru suspendarea autorizaţiei de construire și sistarea lucrărilor, respectiv anularea autorizației de construire, iar până la o decizie definitivă, trebuie parcurși în instanţă toţi paşii procedurali.

În paralel cu acest proces, care îşi urmează cursul şi, evident, nu se ştie când se va încheia, MApN caută soluţii alternative pentru a rezolva situaţia, astfel încât să fie asigurată funcționalitatea sistemului radar.

Legislaţia permite căutarea unei astfel de soluţii. În calitate de autoritate prejudiciată, ministerul poate purta discuţii cu proprietarii viitoarei construcţii, consultându-i şi pe aceia care au produs sistemul radar, aici fiind implicată şi o agenţie NATO (NATO Support and Procurement Agency), prin care s-a făcut achiziţia.

După aceste discuţii, s-a ajuns la concluzia că există o soluţie tehnică, ce ar permite atât continuarea lucrărilor, cât şi funcţionarea fără probleme a instalaţiei radar. În articolul din Libertatea se speculează că ministerul s-ar fi răzgândit şi că nu mai dorește mutarea radarului.

Adevărul este că MApN nu a avut niciodată intenţia de a muta radarul din acea unitate. Soluția tehnică la care se face referire în ordinul de delegare a competențelor prevede instalarea temporară a radarului în aceeaşi cazarmă, pe o poziţie apropiată celei inițiale, astfel încât el să continue  să funcţioneze. 

Spînu mai spune că pe locul de pe care pleacă temporar radarul ar urma să se  construiască o infrastructură specială pentru supraînălţarea radarului, executată cu un constructor autorizat pentru asemenea lucrări, după specificații stabilite în conformitate cu caracteristicile sistemului radar, astfel încât acesta să nu mai fie obturat de depozit.

La final, ar urma să se demonteze radarul de pe poziţia temporară şi să se reinstaleze pe viitoarea poziţie supraînălţată. În plus, această opțiune ar îmbunătăți în mod substanțial posibilitățile de descoperire ale radarului, chiar comparativ cu situația de dinaintea începerii lucrărilor de construcție la obiectivul industrial.

Spre exemplu, înălțarea antenei unui radar cu cel puțin 12 metri față de o cotă de referință, poate aduce un câștig operațional important, prin creșterea distanței de descoperire la înălțimi mici și foarte mici cu aproximativ 5-10 km față de posibilitățile inițiale.

În plus, acest al doilea curs de acțiune ar permite dezvoltarea locală pe viitor, prin autorizarea spre realizare a unor alte proiecte de investiții similare, fără a mai apărea limitări de funcționare a sistemului radar.

Această soluţie tehnică va fi implementată, repet, doar dacă se ajunge la o înţelegere cu Lidl, care ar trebui să acopere toate costurile presupuse, soluția  nefiind deloc una ieftină, spune Spînu.

Cu privire la soluția Tribunalului Dolj de a respinge solicitarea MApN,  generalul de brigadă Spînu spune că deciziile instanțelor de judecată vor fi respectate și aplicate.

În funcţie de motivarea deciziei, se va decide dacă se poate merge mai departe cu o soluţie tehnică de acest gen sau cu procesul pentru invalidarea autorizaţiei de construire, până la finalizarea lui.

În acest stadiu, construcţia are doar stâlpii ridicaţi, ei nu afectează în mod semnificativ funcționarea radarului, dar, evident, trebuie găsită o soluție care să nu perturbeze în niciun fel funcționarea echipamentelor. Demolarea construcției va fi posibilă doar în urma unei unei decizii definitive a instanţei.

Ambele soluţii, atât desființarea construcției industriale, cât și eventuala supraînălțare a antenei pe cheltuiala Lidl, asigură funcționarea radarului în parametrii optimi, ceea ce reprezintă singurul interes al MApN în această speță, a încheiat șeful Direcției informare și relații publice. (Liviu Anghel).

Administratie

Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen

Publicat

pe

De

Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.

Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin

Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.

Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.

„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze

Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.

Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.

Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări

Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.

Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

România sub „scutul” Schengen și presiunea frontierelor externe: Peste 90.000 de tranzitări în 24 de ore și mii de verificări digitale în bazele de date europene

Publicat

pe

De

România își menține rolul critic în securizarea flancului estic al Uniunii Europene, gestionând un flux masiv de persoane și mărfuri la frontierele externe, în timp ce consolidează integrarea în spațiul de liberă circulație. Potrivit celor mai recente date furnizate de Poliția de Frontieră Română, în ultimele 24 de ore, aproximativ 93.300 de persoane, cetățeni români și străini, au trecut granițele țării, fiind susținute de peste 16.100 de mijloace de transport.

Trafic intens la granițele non-Schengen: Flux constant la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova

Atenția autorităților rămâne concentrată pe frontiera externă a României (Serbia, R. Moldova, Ucraina), dar și pe rutele maritime și aeriene din afara spațiului Schengen. Din totalul tranzitului, peste 45.000 de persoane au efectuat formalitățile de intrare în țară.

O componentă majoră a acestui flux este reprezentată de cetățenii ucraineni. Sursa citată, Poliția de Frontieră Română, precizează că de la debutul conflictului în februarie 2022 și până la data de 21 iulie 2026, peste 15,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României, beneficiind de un control riguros, în deplină conformitate cu reglementările naționale și comunitare.

Libertate de mișcare spre Vest: Un an și jumătate de la ridicarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria

Începând cu 1 ianuarie 2025, peisajul mobilității la granițele interne ale României s-a schimbat radical. Deplasarea către Ungaria și Bulgaria se realizează acum fără oprirea sistematică la cabinele de control, marcând integrarea deplină în Spațiul Schengen.

Totuși, libertatea de mișcare nu înseamnă absența supravegherii. Poliția de Frontieră Română informează că echipele sale mențin o prezență activă în zona de competență de până la 30 km de la frontieră. Aici, sunt efectuate controale aleatorii și nesistematice pentru a preveni activitățile ilegale, asigurând un echilibru între confortul călătorilor și siguranța națională.

Securitate high-tech: Peste 14.000 de verificări în aplicația eDAC pentru combaterea infracționalității

Tehnologia joacă un rol vital în gestionarea frontierelor moderne. În ultimele 24 de ore, polițiștii au utilizat terminale mobile pentru a efectua peste 14.200 de verificări în aplicația eDAC, conectată direct la bazele de date relevante din Spațiul Schengen.

Eficiența acestor măsuri se reflectă în cifrele intervențiilor:

  • 107 fapte ilegale depistate (50 de infracțiuni și 57 de contravenții);
  • Amenzi aplicate în valoare de peste 38.000 de lei;
  • Bunuri confiscate în valoare de 174.200 lei, protejând astfel piața și consumatorii de produse ilicite.

Filtru riguros pentru siguranța națională: Interdicții de intrare și ieșire din țară

Monitorizarea atentă a documentelor a condus la refuzul intrării în țară pentru 22 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale. De asemenea, 15 cetățeni români au fost opriți la ieșirea din țară din diverse motive juridice, conform raportărilor oficiale.

Pentru a facilita traficul și a reduce timpii de așteptare, Poliția de Frontieră Română recomandă utilizarea aplicației „Trafic on-line”. Mesajul autorităților este ferm: echipele rămân permanent la datorie pentru a asigura un tranzit fluid, dar și pentru a sancționa cu asprime orice tentativă de încălcare a legii la hotarele țării. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Ofensivă diplomatică la Bruxelles: Tánczos Barna cere ridicarea blocajului asupra exporturilor de ovine și compensații de urgență pentru fermierii români

Publicat

pe

De

Sectorul zootehnic din România se află într-un moment de cotitură, în timp ce oficialii de la București încearcă să deblocheze criza exporturilor de ovine care afectează mii de producători locali. Într-o declarație de impact publicată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna a anunțat rezultatele celei de-a doua întrevederi cu Olivér Várhelyi, Comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, subliniind urgența unor soluții concrete pentru redeschiderea piețelor externe.

Strategia de revenire: Flexibilitate pentru un sector aflat în impas

Miza principală a discuțiilor de la nivel înalt a fost obținerea unei derogări care să permită reluarea treptată a activității comerciale. Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii, Tánczos Barna a solicitat oficial Comisiei Europene o doză sporită de flexibilitate în aplicarea normelor de export.

Această abordare este considerată vitală pentru a facilita o perioadă de tranziție care să permită fermelor românești să reintre pe circuitele internaționale fără a fi strivite de reglementări excesiv de rigide în plină criză sanitară.

Factura crizei: Se solicită compensații pentru profitul nerealizat și repopularea fermelor

Dincolo de barierele comerciale, impactul financiar asupra fermierilor este devastator. În acest sens, oficialul român a pus pe masa oficialilor europeni o listă clară de revendicări financiare. România solicită compensații care să acopere nu doar pierderile directe de venit, ci și profitul nerealizat de fermieri din cauza restricțiilor.

„Am cerut compensații pentru fermierii afectați, inclusiv pentru finanțarea controalelor și repopularea fermelor”, se arată în informarea transmisă de Tánczos Barna. Mesajul este clar: fără un sprijin financiar masiv, capacitatea de refacere a efectivelor de animale și sustenabilitatea fermelor sunt puse sub un risc major.

Ultimatum pentru autoritățile interne: Credibilitatea pierdută, principalul obstacol în fața Europei

Cea mai incisivă parte a declarației vizează însă situația internă și modul în care criza a fost gestionată până acum. Tánczos Barna a lansat un avertisment dur către autoritatea sanitar-veterinară din România, subliniind că principala piedică în calea ridicării restricțiilor este lipsa de încredere a partenerilor europeni.

Conform oficialului, recuperarea „credibilității pierdute” în fața Comisiei Europene trebuie să fie prioritatea zero. Pentru ca exporturile să fie reluate, autoritățile de control din România sunt obligate să prezinte un plan de combatere a bolilor la ovine și caprine care să fie, de această dată, nu doar teoretic, ci aplicabil și transparent, reconstruind de la zero un sistem de control funcțional și eficient.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusiv4 ore ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusiv4 ore ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusiv4 ore ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusivo zi ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusivo zi ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusivo zi ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusivo zi ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv