Anchete
Evaluatori RENAR, pe ștatele de plată ale organismelor pe care le acreditează/Asociația de Acreditare din România (RENAR) funcționează ilegal de 11 ani
Ziarul Cetățeanul a dezvăluit că RENAR, o asociație recunoscută de interes național, dar nerecunoscută legal de Guvernul României, mustește de interese, dar cel mai probabil de conflicte de interese. Toate acestea sub ochii ministrului Economiei, Florin Spătaru!
La RENAR, interesul poartă fesul
Anonim pentru marele public, RENAR e însă o rotiță esențială în angrenajul economiei naționale. În calitatea sa de organism național de acreditare unic, care deține monopolul pe piața din România, RENAR acreditează, de pildă, laboratoarele medicale, inclusiv laboratoarele de analize aparținând spitalelor de stat si private, care nu pot funcționa dacă nu sunt acreditate de RENAR. Fără acreditarea RENAR nu pot intra în relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și nu pot obține fonduri de la sistemul național de asigurări de sănătate pentru serviciile prestate. La fel, o mulțime de ramuri din angrenajul societății și economiei românești nu pot funcționa fără „binecuvântările” patronate de RENAR (puteți regăsi domeniile la care facem referire în articolul mai sus menționat).
Teoretic, organismul de acreditare se află în coordonarea Ministerului Economiei, care trebuie să supravegheze legalitatea activităților RENAR. În realitate însă, ministerul nu-și bagă nasul în afacerile lui Fănel Iacobescu și ale asociațiilor satelite acestuia.
Așa s-a ajuns ca RENAR să elimine de pe piață organisme acreditate, iar clienții acestora să fie preluați de concurență. Concurență cu care președintele RENAR are legături puternice. Consiliul Concurenței are deja în atenție asemenea situații scandaloase de la RENAR.
Rețeaua patronată de Iacobescu
RENAR este condus, cel puțin pe hârtie, de un consiliu director, format din diverse organisme – asociații, societăți comerciale, autorități publice, între care cele mai influente sunt, spun surse din instituție, ROLAB – Asociația Laboratoarelor din România și Mișcarea Română pentru Calitate – MRC, ambele fondate chiar de … președintele RENAR Fănel Iacobescu. În acest păienjeniș de relații au fost prinși și membrii familiei Iacobescu.
Cum spuneam mai sus, președintele RENAR a fost membru fondator si vicepreședinte al ROLAB – Asociația Laboratoarelor din România, dar și membru fondator la MRC. Ambele asociații fac parte din componenta Colegiului A al Consiliului Director RENAR – Colegiul organismelor acreditate, unde ROLAB este și vicepreședinte.
La rândul său, asociația ROLAB este legată ca timbrul de scrisoare, la nivelul conducerii cu celălalt „copil” al domnului Fănel, Mișcarea Română pentru Calitate (MRC) – ROLAB a devenit asociat/membru în asociația MRC încă din anul 2007!
ROLAB și cu MRC, aceeași familie
Din anul 2019, componența Consiliului Director al ROLAB este următoarea: președinte – Liviu Florin Manta, membri – Maria-Magdalena Poenaru, Mihail Mangra. Ulterior, Mangra a făcut rocada cu Manta, devenind președinte ROLAB. Sursele noastre spun că Liviu Florin Manta este ginerele președintelui RENAR. Fănel Iacobescu nu a vrut să confirme sau să infirme informația.
În cadrul MRC, aceleași persoane ocupa funcțiile: Liviu Florin Manta – asociat din anul 2007, Mihail Mangra, președinte al Consiliului Director din 2017, Maria – Magdalena Poenaru – membru al Consiliului Director.

Toți sunt din Craiova, de unde este și Fănel Iacobescu, fiind apropiați ai acestuia. Mai mult, Maria Magdalena Poenaru a publicat și diverse lucrări împreună cu Iacobescu.
Asociația Mișcarea Română pentru Calitate (MRC), care are sediul tot la Craiova, este cum spuneam o rotiță importantă din angrenajul RENAR, fiind membru titular în Colegiul A – Colegiul organismelor acreditate.
Jupânul RENAR, Fănel Iacobescu, are strânse legături și cu acest organism în condițiile în care a fost președinte fondator al Mișcării Române pentru Calitate.
În angrenajul cumetriilor a intrat și directorul general al RENAR, Alina Elena Taină, omul de încredere al lui Iacobescu. Ea a fost numită director la RENAR în 2016, în același timp făcând parte și din Consiliul Director al MRC, spun sursele Cetățeanul. Abia un an mai târziu, în 2017, Alina Elena Taină a demisionat de la MRC. Mai mult, spun aceleași surse, în momentul în care a fost numită director general la RENAR, Alina Taină ar fi fost și director general la ROLAB.

Președintele RENAR, Fănel Iacobescu, a coordonat proiecte MRC, finanțate cu fonduri europene, la care au mai luat parte Alina Elena Taină, Liviu Florin Manta, Maria Magdalena Poenaru și fiica lui Iacobescu, Alina Manta. Pe toți îi regăsim și în schema de mai sus!

Evaluatori RENAR, pe ștatele de plată ale organismelor pe care le acreditează
Legăturile dintre RENAR și organismele pe care le acreditează sunt avantajoase de ambele părți. Vorbim, de fapt, de posibile conflicte de interese, care ar trebui să intre în atenția Agenției Naționale de Integritate.
Astfel, un evaluator și directorul Direcției Acreditare RENAR sunt pe ștatele de plată ale unui organism acreditat RENAR.
Mișcarea Română pentru Calitate a început din 2021 să organizeze, contra unei taxe de participare, cursuri de formare profesională pentru membrii Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în sistemul sanitar din România (OBBCSSR).
Primul curs și atelier de formare, „Auditori sisteme de Management pentru laboratoarele de analize medicale”, a fost organizat de MRC în perioada 21 – 23.01.2021 și a avut ca lectori pe dr. biolog Andreea Miruna Hubca și pe biolog Aurelia Teodorescu. Aurelia Teodorescu ocupă funcția de evaluator și director al Direcției Acreditare LI/LE/PT (laboratoare de încercări, de etalonare și furnizori de teste de competență sau control extern de calitate) în cadrul RENAR, iar Andreea Miruna Hubca ocupă funcția de evaluator în cadrul RENAR.
Sursele Cetățeanul spun că RENAR a impus participarea la aceste cursuri ca și condiție obligatorie pentru instruirea personalului implicat în procesul de acreditare.
DICTATURĂ – Cine îi discreditează pe Fănel și asociația sa riscă să rămână fără afacere
Asociația RENAR este condusă discreționar, fără ca Ministerul Economiei să intervină. „Politica privind suspendarea, restrângerea și retragerea acreditării”, document inițiat chiar de către Fănel Iacobescu, aduce aminte de epoca demult apusă, în care criticii regimului erau aspru pedepsiți.
Deși acreditarea este o activitatea strict profesională, organismele pot rămâne fără acreditare, deci fără obiectul muncii, din cu totul alte motive. De pildă, „discreditarea” asociației RENAR și a conducerii sale. Scrie negru pe alb în documentul aprobat fără clipire de Consiliul Director al RENAR.
Astfel, la pct. 4.1.3 se prevede că RENAR poate decide suspendarea acreditării OEC „ca urmare a unui act de discreditare, pe o perioadă cuprinsă între 3 – 6 luni, în funcție de gravitatea și amploarea actului comis”. Cu alte cuvinte, cine îndrăznește să critice RENAR își poate pierde afacerea, cât timp constatarea „discreditării” are o natură subiectivă.
Același consiliu director a avut grijă ca nimeni să nu afle de aceste prevederi abuzive.
În document se atrage atenția, ne-au spus sursele, și că „Reproducerea integrală sau parţială, dacă nu există acordul scris al RENAR, a prezentului document în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilme, etc.), este interzisă”.
Fiica „împăratului acreditărilor”, coordonator de proiecte la MRC
Fiica lui Fănel Iacobescu gravitează și ea în jurul organismelor care au interese puternice la RENAR. Vreme de câțiva ani, Alina Georgiana Manta (Iacobescu) a ținut contabilitatea asociației Mișcarea Română pentru Calitate, apoi a fost membru al MRC, conform propriului său Curriculum Vitae. Fiica lui Iacobescu a încasat sume importante din proiecte derulate de această asociație – cele mai multe finanțate cu fonduri europene, pe care le-a coordonat. Ea a fost supervizată de reprezentantul legal al MRC, Maria Magdalena Poenaru.
Potrivit CV-ului, în perioada noiembrie 2008 – decembrie 2009, Alina Georgiana Manta a coordonat financiar proiectul MCR „Centrul transfrontalier de creșterea competitivității (CTCC) prin promovarea culturii calității în raport cu agenții economici, autorității publice”.
Între 2014 și 2015, fiica „împăratului acreditărilor” a fost coordonator al experților în plasamente internaționale în cadrul proiectului strategic „Creșterea capacității de integrare pe piața muncii a studenților și absolvenților prin consiliere și plasamente practice”, finanțat în cadrul programului POSDRU.
În perioada iulie 2018 – ianuarie 2020, Alina Georgiana Manta a fost manager de proiect în cadrul proiectului de cooperare transfrontalieră Romania-Bulgaria „Natural heritage – natural/ bio resources services”.
Cam în aceeași perioadă, ea a coordonat și stagii de practică UE în cadrul proiectului „Facilitarea integrării studenților pe piața muncii prin consiliere și participare la programe de învățare la locul de muncă”, finanțat în cadrul programului POCU, cod proiect 107075.
Deși a fost sesizat în mai multe rânduri, chiar și din interiorul RENAR, de neregulile și abaterile din „împărăția acreditărilor”, Ministerul Economiei nu a luat nicio măsură, chiar în condiția în care Alina Elena Taină, altfel cunoștință mai veche a lui Fănel Iacobescu, este desemnată în RENAR chiar de Ministerul Economiei. Deși au trecut mai bine de șase ani de la numirea sa, Alina Taină nu a reușit nici măcar să sensibilizeze Ministerul Economie să inițieze un HG prin care RENAR să intre în legalitate, după 13 ani de promiscuitate! (Investigație realizată de Cătălin Antohe și Sorin Ghica).
Anchete
Scandal de proporții în magistratură: Sursa „scurgerilor” de informații împotriva președintei ICCJ, Lia Savonea, localizată la Curtea de Apel București
Sistemul judiciar din România este zguduit de noi controverse, după ce în spațiul public au apărut detalii despre o presupusă campanie de discreditare care o vizează pe Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Conform unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, ițele acestui nou atac mediatic par să ducă direct către interiorul Curții de Apel București (CAB), ridicând semne de întrebare grave privind integritatea gestionării datelor confidențiale din sistemul judiciar.
Dezvăluiri „Lumea Justiției”: O nouă tentativă de discreditare a șefei instanței supreme
Potrivit informațiilor oferite de publicația Lumea Justiției, cel mai recent atac lansat de anumite grupări mediatice împotriva Liei Savonea nu ar fi unul întâmplător, ci parte dintr-o strategie mai amplă de presiune. Miza acestor acțiuni, susține sursa citată, ar fi înlăturarea actualei președinte a ICCJ pentru a facilita transformarea instanței supreme într-o entitate subordonată parchetelor. Contextul amintește de perioadele controversate ale „Binomului”, în care ICCJ era acuzată că servește drept instrument pentru execuții politice, sub conducerea fostei șefe a instanței, Livia Stanciu.
Breșă de securitate în sistemul ECRIS: De la scurgere de informații la posibile fapte penale
Elementul central al acestui scandal îl reprezintă modul în care informațiile folosite în campania de denigrare au ajuns în presă. Mediile judiciare indică faptul că datele ar fi fost extrase ilegal din sistemul informatic ECRIS al Curții de Apel București. Se pare că o persoană din interiorul instituției ar fi accesat baza de date pentru a obține documente dintr-un dosar specific, livrându-le ulterior către entități externe. Această manevră ridică o problemă juridică majoră: dacă accesarea neautorizată a sistemului în scopul denigrării unui înalt magistrat constituie doar o abatere disciplinară sau dacă fapta îmbracă forma unei infracțiuni informatice.
Miza controlului asupra ICCJ: Lupta dintre independența justiției și interesele obscure
Analiza publicată de Lumea Justiției sugerează că identificarea autorului acestui gest este un proces relativ simplu, având în vedere urmele digitale lăsate în sistemul de gestionare a dosarelor. Situația este descrisă ca fiind una „delicată” pentru cei implicați, deoarece compromiterea secretului profesional pentru a servi unor interese de grup subminează încrederea în actul de justiție. Rămâne de văzut dacă organele de control se vor sesiza pentru a stabili cine a facilitat acest atac și dacă vom asista la măsuri ferme împotriva celor care folosesc resursele instituționale pe post de arme în răfuieli de imagine la nivel înalt. (Irinel I.).
Anchete
Uniforme sub asediu: Planul Guvernului Bolojan de a tăia veniturile polițiștilor declanșează o revoltă fără precedent
Sistemul de apărare și ordine publică din România se află pe marginea prăpastiei. În timp ce premierul Ilie Bolojan forțează adoptarea noii legi a salarizării pentru a securiza fondurile europene, mii de polițiști și militari se trezesc în fața unui scenariu de coșmar: tăieri salariale masive care ar putea ajunge până la 40%. Dezvăluirile publicate de jurnalista Claudia Marcu în cotidianul Național schițează imaginea unui sistem de securitate națională lăsat fără resurse, exact într-un moment de instabilitate regională.
De la debutant la veteran: Salarii la limita subzistenței
Potrivit unui draft al noii legi a salarizării bugetare care circulă deja în mediul public, veniturile angajaților din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și din zona de apărare urmează să fie reduse drastic. Sursa citată avertizează că, dacă acest proiect va intra în vigoare în forma actuală, un polițist debutant ar urma să încaseze un salariu net de doar 3.500 de lei. Nici cei cu experiență nu sunt scutiți de prăbușirea veniturilor: un ofițer cu 30 de ani de vechime ar urma să ajungă la un prag de 5.000 de lei net.
Mihai Zlat, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), a declarat pentru Național că acest lucru ar însemna „distrugerea întregului sistem de apărare și ordine publică”. Sindicaliștii reclamă faptul că, în timp ce parlamentarii beneficiază de legea salarizării din 2018, polițiștii și militarii au fost ținuți „la îngheț”, având în prezent venituri de cinci ori mai mici decât omologii lor din restul statelor NATO sau UE.
Capcana sporurilor: Plafonarea care „îngroapă” veniturile din teren
O problemă majoră identificată de reprezentanții SNPPC în proiectul Guvernului Bolojan este limitarea sporurilor la un prag de maximum 20%. În prezent, structura veniturilor din MAI este construită astfel încât sporurile de noapte, de sâmbete, duminici sau cele pentru soluționarea dosarelor penale reprezintă aproape jumătate din banii primiți de un angajat.
„Salariul de bază este de doar 2.500 lei, restul fiind normă de hrană și bani de echipament”, explică Mihai Zlat în cadrul articolului menționat. Fără o dublare a salariilor de funcție care să compenseze plafonarea sporurilor, veniturile totale se vor prăbuși, afectând direct capacitatea operațională a structurilor de poliție care lucrează „în regim de foc continuu”. Sindicaliștii atrag atenția că, în ultimii ani, prin neaplicarea integrală a legilor salarizării în acest sector, statul a făcut deja economii forțate de aproximativ 5 miliarde de euro.
Exodul în masă: 5.000 de cadre au părăsit deja sistemul sub presiune
Tensiunea din sistem nu este doar de natură salarială, ci este alimentată și de incertitudinea privind pensiile militare. Conform datelor prezentate de Național, presiunea exercitată de politicile Guvernului Bolojan a dus deja la o criză de personal fără precedent: aproape 5.000 de polițiști au ieșit din sistem în ultimele luni de teamă că drepturile le vor fi amputate.
Situația a devenit atât de critică încât s-a ajuns la amânarea admiterilor în școlile de poliție din lipsă de fonduri, în timp ce rata infracționalității este pe un trend ascendent. Sindicaliștii resping categoric și modificarea vârstei de pensionare, argumentând că munca operativă „în stradă” timp de 30 de ani scade considerabil speranța de viață a cadrelor militare față de cea a civililor. Mesajul transmis de reprezentanții polițiștilor este unul de mobilizare generală: dacă negocierile eșuează, România se va confrunta cu proteste masive care ar putea bloca ordinea publică.
Anchete
FOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
Campionatul de „supraviețuire sportivă”: Când n-ai oameni de schimb în tură, dar ai atacanți la Strejnicu
În timp ce Ministerul Justiției se face că plouă când vine vorba de condițiile de muncă, băieții de la Sindicatul Equitas au decis că e timpul să lase pretențiile deoparte și să dea cu piciorul… în minge, nu în regulamente. Recent, localitatea Strejnicu a devenit martora unui spectacol de zile mari: Turneul de Fotbal organizat de Penitenciarul de Femei Ploiești Târgșorul Nou. O competiție unde, spre deosebire de viața de zi cu zi din penitenciar, „scăpările” au fost permise doar pe tabela de marcaj, nu și pe poarta unității.
Într-o desfășurare de forțe demnă de o finală de Champions League jucată sub presiunea lipsei de cadre, echipele din sectorul operativ s-au luptat pentru glorie sub ochii vigilenți ai colegilor de la Sindicatul Equitas, organizație care a reușit, ca de obicei, să demonstreze că spiritul de echipă există chiar și acolo unde statul român a uitat să mai trimită personal.
Tactici de criză: „Unu la unu” cu mingea, că n-avem rezerve pe bancă
Marea ironie a turneului, sesizată imediat de observatorii cu ochiul format, a fost absența unor echipe din anumite sectoare. Nu, nu s-au speriat de minge, ci pur și simplu deficitul de personal este atât de cronic încât unii colegi probabil au rămas să păzească zidurile în timp ce restul visau la goluri. Când ești atât de puțini încât abia reușești să faci un careu de gardă, e greu să mai încrobești și o extremă stângă.
Totuși, la Strejnicu, entuziasmul a bătut statistica. S-a jucat cu pasiune, de parcă miza era un supliment de normă de hrană sau, cine știe, promisiunea unei zile libere care să nu fie recuperată în anul 2030. Un mic detaliu, precum lipsa de personal, n-a putut opri „mașinăria de fotbal” a sindicatului, care a transformat terenul de sport într-o oază de normalitate într-un sistem care funcționează de multe ori la cota de avarie.
Muzică, ceaune și „terapia de grup” a grătarului
După ce s-au alergat pe teren mai ceva ca după hoții de buzunare, eroii noștri de la Târgșor au trecut la proba de foc: ceaunul și grătarul. Atmosfera de sărbătoare, cu muzică de petrecere și copii alergând printre fumul de fripturi, a arătat că, în ciuda stresului de după gratii, oamenii de la Equitas încă știu să fie oameni.
A fost, în esență, o lecție de socializare forțată prin sport, unde „penitenciarul” a rămas doar un cuvânt pe ecuson, iar voia bună a luat locul rapoartelor de incident. Felicitări câștigătorilor și, mai ales, celor care au reușit să nu se accidenteze, pentru că la ce lipsă de oameni e în sistem, o entorsă la fotbal ar putea bloca tot schimbul de noapte! Sindicatul Equitas a demonstrat încă o dată că, dacă statul nu ne dă, măcar noi să ne organizăm. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum 2 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 3 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 2 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 22 de oreMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”
-
Exclusivacum 22 de oreVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Featuredacum 2 zileLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță



