Anchete
Evaluatori RENAR, pe ștatele de plată ale organismelor pe care le acreditează/Asociația de Acreditare din România (RENAR) funcționează ilegal de 11 ani
Ziarul Cetățeanul a dezvăluit că RENAR, o asociație recunoscută de interes național, dar nerecunoscută legal de Guvernul României, mustește de interese, dar cel mai probabil de conflicte de interese. Toate acestea sub ochii ministrului Economiei, Florin Spătaru!
La RENAR, interesul poartă fesul
Anonim pentru marele public, RENAR e însă o rotiță esențială în angrenajul economiei naționale. În calitatea sa de organism național de acreditare unic, care deține monopolul pe piața din România, RENAR acreditează, de pildă, laboratoarele medicale, inclusiv laboratoarele de analize aparținând spitalelor de stat si private, care nu pot funcționa dacă nu sunt acreditate de RENAR. Fără acreditarea RENAR nu pot intra în relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și nu pot obține fonduri de la sistemul național de asigurări de sănătate pentru serviciile prestate. La fel, o mulțime de ramuri din angrenajul societății și economiei românești nu pot funcționa fără „binecuvântările” patronate de RENAR (puteți regăsi domeniile la care facem referire în articolul mai sus menționat).
Teoretic, organismul de acreditare se află în coordonarea Ministerului Economiei, care trebuie să supravegheze legalitatea activităților RENAR. În realitate însă, ministerul nu-și bagă nasul în afacerile lui Fănel Iacobescu și ale asociațiilor satelite acestuia.
Așa s-a ajuns ca RENAR să elimine de pe piață organisme acreditate, iar clienții acestora să fie preluați de concurență. Concurență cu care președintele RENAR are legături puternice. Consiliul Concurenței are deja în atenție asemenea situații scandaloase de la RENAR.
Rețeaua patronată de Iacobescu
RENAR este condus, cel puțin pe hârtie, de un consiliu director, format din diverse organisme – asociații, societăți comerciale, autorități publice, între care cele mai influente sunt, spun surse din instituție, ROLAB – Asociația Laboratoarelor din România și Mișcarea Română pentru Calitate – MRC, ambele fondate chiar de … președintele RENAR Fănel Iacobescu. În acest păienjeniș de relații au fost prinși și membrii familiei Iacobescu.
Cum spuneam mai sus, președintele RENAR a fost membru fondator si vicepreședinte al ROLAB – Asociația Laboratoarelor din România, dar și membru fondator la MRC. Ambele asociații fac parte din componenta Colegiului A al Consiliului Director RENAR – Colegiul organismelor acreditate, unde ROLAB este și vicepreședinte.
La rândul său, asociația ROLAB este legată ca timbrul de scrisoare, la nivelul conducerii cu celălalt „copil” al domnului Fănel, Mișcarea Română pentru Calitate (MRC) – ROLAB a devenit asociat/membru în asociația MRC încă din anul 2007!
ROLAB și cu MRC, aceeași familie
Din anul 2019, componența Consiliului Director al ROLAB este următoarea: președinte – Liviu Florin Manta, membri – Maria-Magdalena Poenaru, Mihail Mangra. Ulterior, Mangra a făcut rocada cu Manta, devenind președinte ROLAB. Sursele noastre spun că Liviu Florin Manta este ginerele președintelui RENAR. Fănel Iacobescu nu a vrut să confirme sau să infirme informația.
În cadrul MRC, aceleași persoane ocupa funcțiile: Liviu Florin Manta – asociat din anul 2007, Mihail Mangra, președinte al Consiliului Director din 2017, Maria – Magdalena Poenaru – membru al Consiliului Director.

Toți sunt din Craiova, de unde este și Fănel Iacobescu, fiind apropiați ai acestuia. Mai mult, Maria Magdalena Poenaru a publicat și diverse lucrări împreună cu Iacobescu.
Asociația Mișcarea Română pentru Calitate (MRC), care are sediul tot la Craiova, este cum spuneam o rotiță importantă din angrenajul RENAR, fiind membru titular în Colegiul A – Colegiul organismelor acreditate.
Jupânul RENAR, Fănel Iacobescu, are strânse legături și cu acest organism în condițiile în care a fost președinte fondator al Mișcării Române pentru Calitate.
În angrenajul cumetriilor a intrat și directorul general al RENAR, Alina Elena Taină, omul de încredere al lui Iacobescu. Ea a fost numită director la RENAR în 2016, în același timp făcând parte și din Consiliul Director al MRC, spun sursele Cetățeanul. Abia un an mai târziu, în 2017, Alina Elena Taină a demisionat de la MRC. Mai mult, spun aceleași surse, în momentul în care a fost numită director general la RENAR, Alina Taină ar fi fost și director general la ROLAB.

Președintele RENAR, Fănel Iacobescu, a coordonat proiecte MRC, finanțate cu fonduri europene, la care au mai luat parte Alina Elena Taină, Liviu Florin Manta, Maria Magdalena Poenaru și fiica lui Iacobescu, Alina Manta. Pe toți îi regăsim și în schema de mai sus!

Evaluatori RENAR, pe ștatele de plată ale organismelor pe care le acreditează
Legăturile dintre RENAR și organismele pe care le acreditează sunt avantajoase de ambele părți. Vorbim, de fapt, de posibile conflicte de interese, care ar trebui să intre în atenția Agenției Naționale de Integritate.
Astfel, un evaluator și directorul Direcției Acreditare RENAR sunt pe ștatele de plată ale unui organism acreditat RENAR.
Mișcarea Română pentru Calitate a început din 2021 să organizeze, contra unei taxe de participare, cursuri de formare profesională pentru membrii Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în sistemul sanitar din România (OBBCSSR).
Primul curs și atelier de formare, „Auditori sisteme de Management pentru laboratoarele de analize medicale”, a fost organizat de MRC în perioada 21 – 23.01.2021 și a avut ca lectori pe dr. biolog Andreea Miruna Hubca și pe biolog Aurelia Teodorescu. Aurelia Teodorescu ocupă funcția de evaluator și director al Direcției Acreditare LI/LE/PT (laboratoare de încercări, de etalonare și furnizori de teste de competență sau control extern de calitate) în cadrul RENAR, iar Andreea Miruna Hubca ocupă funcția de evaluator în cadrul RENAR.
Sursele Cetățeanul spun că RENAR a impus participarea la aceste cursuri ca și condiție obligatorie pentru instruirea personalului implicat în procesul de acreditare.
DICTATURĂ – Cine îi discreditează pe Fănel și asociația sa riscă să rămână fără afacere
Asociația RENAR este condusă discreționar, fără ca Ministerul Economiei să intervină. „Politica privind suspendarea, restrângerea și retragerea acreditării”, document inițiat chiar de către Fănel Iacobescu, aduce aminte de epoca demult apusă, în care criticii regimului erau aspru pedepsiți.
Deși acreditarea este o activitatea strict profesională, organismele pot rămâne fără acreditare, deci fără obiectul muncii, din cu totul alte motive. De pildă, „discreditarea” asociației RENAR și a conducerii sale. Scrie negru pe alb în documentul aprobat fără clipire de Consiliul Director al RENAR.
Astfel, la pct. 4.1.3 se prevede că RENAR poate decide suspendarea acreditării OEC „ca urmare a unui act de discreditare, pe o perioadă cuprinsă între 3 – 6 luni, în funcție de gravitatea și amploarea actului comis”. Cu alte cuvinte, cine îndrăznește să critice RENAR își poate pierde afacerea, cât timp constatarea „discreditării” are o natură subiectivă.
Același consiliu director a avut grijă ca nimeni să nu afle de aceste prevederi abuzive.
În document se atrage atenția, ne-au spus sursele, și că „Reproducerea integrală sau parţială, dacă nu există acordul scris al RENAR, a prezentului document în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilme, etc.), este interzisă”.
Fiica „împăratului acreditărilor”, coordonator de proiecte la MRC
Fiica lui Fănel Iacobescu gravitează și ea în jurul organismelor care au interese puternice la RENAR. Vreme de câțiva ani, Alina Georgiana Manta (Iacobescu) a ținut contabilitatea asociației Mișcarea Română pentru Calitate, apoi a fost membru al MRC, conform propriului său Curriculum Vitae. Fiica lui Iacobescu a încasat sume importante din proiecte derulate de această asociație – cele mai multe finanțate cu fonduri europene, pe care le-a coordonat. Ea a fost supervizată de reprezentantul legal al MRC, Maria Magdalena Poenaru.
Potrivit CV-ului, în perioada noiembrie 2008 – decembrie 2009, Alina Georgiana Manta a coordonat financiar proiectul MCR „Centrul transfrontalier de creșterea competitivității (CTCC) prin promovarea culturii calității în raport cu agenții economici, autorității publice”.
Între 2014 și 2015, fiica „împăratului acreditărilor” a fost coordonator al experților în plasamente internaționale în cadrul proiectului strategic „Creșterea capacității de integrare pe piața muncii a studenților și absolvenților prin consiliere și plasamente practice”, finanțat în cadrul programului POSDRU.
În perioada iulie 2018 – ianuarie 2020, Alina Georgiana Manta a fost manager de proiect în cadrul proiectului de cooperare transfrontalieră Romania-Bulgaria „Natural heritage – natural/ bio resources services”.
Cam în aceeași perioadă, ea a coordonat și stagii de practică UE în cadrul proiectului „Facilitarea integrării studenților pe piața muncii prin consiliere și participare la programe de învățare la locul de muncă”, finanțat în cadrul programului POCU, cod proiect 107075.
Deși a fost sesizat în mai multe rânduri, chiar și din interiorul RENAR, de neregulile și abaterile din „împărăția acreditărilor”, Ministerul Economiei nu a luat nicio măsură, chiar în condiția în care Alina Elena Taină, altfel cunoștință mai veche a lui Fănel Iacobescu, este desemnată în RENAR chiar de Ministerul Economiei. Deși au trecut mai bine de șase ani de la numirea sa, Alina Taină nu a reușit nici măcar să sensibilizeze Ministerul Economie să inițieze un HG prin care RENAR să intre în legalitate, după 13 ani de promiscuitate! (Investigație realizată de Cătălin Antohe și Sorin Ghica).
Anchete
Continuitate la Parchetul curții de apel Iași: Ștefania-Nicoleta Zaharia și Adina Bocai primesc undă verde pentru un nou mandat
Propunerile adoptate de CSM vizează două nume cu experiență din cadrul unității de parchet ieșene. Prima pe listă este Ștefania-Nicoleta Zaharia, care ocupă în prezent funcția de procuror-șef delegat al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă curtea de apel Iași. Alături de aceasta, a fost propusă și colega sa, Adina Bocai.
Conform publicației Lumea Justiției, ambele procuroare au întrunit o majoritate zdrobitoare în cadrul Plenului, obținând câte 16 voturi „pentru” și doar un singur vot „împotrivă”. Noile mandate, odată confirmate de șefa Ministerului Public, vor avea o durată de patru ani, oferind astfel stabilitate mecanismului de control intern din magistratură.
Competențe extinse sub legea 49/2022: Cine intră sub lupa noilor procurori desemnați
Misiunea celor două procuroare este una de maximă responsabilitate, fiind reglementată strict de legislația privind desființarea fostei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție. În baza articolului 3 din Legea nr. 49/2022, procuroarele Zaharia și Bocai vor avea competența legală de a investiga faptele penale presupus a fi comise de o categorie largă de actori din sistemul judiciar local și regional.
Sfera lor de autoritate cuprinde judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare, precum și procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe. Astfel, prin această decizie, CSM și PICCJ se asigură că mecanismul de tragere la răspundere a magistraților rămâne funcțional și activ, păstrând o supraveghere riguroasă asupra integrității sistemului de justiție din zona Moldovei.
Votul plenului CSM: O majoritate covârșitoare pentru menținerea echipei de investigație
Minuta ședinței Plenului CSM confirmă hotărârea forului de a menține configurația actuală a anchetatorilor desemnați. Procedura de înaintare a propunerilor către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) reprezintă etapa finală înainte de emiterea ordinului oficial de numire. Rezultatul votului indică o încredere solidă a membrilor Consiliului în capacitatea profesională a celor două reprezentante ale Ministerului Public de a gestiona dosarele complexe și sensibile care vizează conduita colegilor lor de breaslă. (irinel I.).
Anchete
Decizie la Consiliul Superior al Magistraturii: Un procuror a fost suspendat din funcție din motive medicale
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat oficial, în ședința din data de 18 iunie 2026, suspendarea din activitate a unui magistrat. Conform informațiilor publicate de Lumea Justiției, măsura a fost luată pe fondul unor probleme de sănătate, marcând un moment dificil pentru corpul profesional al procurorilor.
Hotărârea unanimă a Secției pentru procurori din cadrul CSM
Decizia de suspendare a fost adoptată cu unanimitate de voturi de către membrii Secției. Conform minutei oficiale, măsura a intrat în vigoare imediat, respectiv din data de 18 iunie 2026. Deși detaliile specifice privind natura afecțiunii nu au fost făcute publice, procedura este una standard în sistemul judiciar atunci când starea de sănătate a unui magistrat impune retragerea temporară din activitate pentru recuperare.
Procedura de expertiză medicală și durata perioadei de suspendare
Suspendarea magistratului va rămâne valabilă până la rămânerea definitivă a raportului de expertiză întocmit de Comisia medicală. Acest document va stabili capacitatea de exercitare a funcției pe viitor. „Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcție a unui procuror, începând cu data de 18.06.2026, până la rămânerea definitivă a raportului de expertiză”, se arată în comunicarea instituției, subliniind caracterul procedural și legal al acestei decizii. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la linia de supraviețuire: CSM recheamă judecătorii pensionari pentru a acoperi vidul de personal din instanțe
Aflat într-un impas sistemic fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) recurge la o strategie de avarie pentru a salva instanțele de la colaps. Într-o mișcare ce trădează disperarea unui sistem măcinat de lipsa de cadre, magistrații ieșiți la pensie sunt invitați să îmbrace din nou roba, ca ultimă soluție în fața deficitului cronic de personal.
Sistemul judiciar românesc se confruntă cu o furtună perfectă: pe de o parte, un număr record de locuri vacante, iar pe de altă parte, blocarea concursurilor de admitere în magistratură. În acest context tensionat, publicația Lumea Justiției dezvăluie o inițiativă controversată a Secției pentru judecători a CSM: activarea „rezervelor” pentru a menține actul de justiție pe linia de plutire.
Sistemul, sub asediul deficitului: Concursurile blocate forțează măsuri de avarie
Criza de personal din tribunale și curți de apel nu mai este un secret, însă amploarea acesteia a atins cote alarmante. Potrivit sursei citate, imposibilitatea de a organiza concursuri de admitere într-un ritm care să acopere plecările masive din sistem a lăsat sute de dosare în așteptare, punând o presiune insuportabilă pe umerii judecătorilor rămași în funcție.
Decizia Secției pentru judecători a CSM de a apela la magistrații pensionari este privită ca o „gură de oxigen” temporară, menită să umple golurile lăsate de un proces de recrutare paralizat. Este o recunoaștere implicită a faptului că mecanismele clasice de regenerare a resurselor umane din justiție au eșuat.
Cine are dreptul la „marea revenire”? Condițiile stricte ale reîncadrării
Procedura de reîncadrare, ce urmează a fi declanșată oficial, nu este însă deschisă oricui. CSM a impus criterii riguroase pentru a asigura un nivel minim de actualitate profesională. Astfel, pot solicita revenirea la catedra de judecată doar acei magistrați care au fost eliberați din funcție prin pensionare în ultimii trei ani anteriori momentului reîncadrării.
Această fereastră temporală de trei ani este gândită ca un filtru de siguranță, asigurându-se că judecătorii care revin sunt încă familiarizați cu dinamica legislativă extrem de fluidă din România. Totuși, rămâne de văzut câți foști magistrați vor fi dispuși să renunțe la liniștea pensiei pentru a se întoarce în „focul” instanțelor supraîncărcate.
Prețul întoarcerii în robă: Un sacrificiu financiar de 85% din pensie
Dincolo de dorința de a sprijini sistemul, magistrații care vor opta pentru reîncadrare trebuie să accepte o condiție financiară drastică. Conform informațiilor oferite de Lumea Justiției, legea impune o barieră severă: judecătorii care aleg să revină în activitate vor vedea cum pensia lor este redusă cu nu mai puțin de 85%.
Această reținere financiară semnificativă transformă decizia de revenire într-un act aproape filantropic sau bazat pe vocație, având în vedere că beneficiile materiale sunt sever diminuate. În aceste condiții, succesul inițiativei CSM rămâne sub semnul întrebării: va fi dorința de a servi justiția mai puternică decât pierderea financiară substanțială pe care o presupune reintrarea în sistem?
Răspunsul la această întrebare va decide dacă instanțele din România vor găsi resursele necesare pentru a funcționa sau dacă criza magistraților se va adânci până la punctul de rupere. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 3 zileBreaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul
-
Exclusivacum 4 zileNoaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei
-
Exclusivacum 4 zileArde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
-
Exclusivacum 5 zileDe vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)



