Administratie
Pe lângă Pilonul I de pensii administrat de stat și Pilonul II obligatoriu, administrat privat, salariații din România pot contribui suplimentar la alte două fonduri de pensii

Spre deosebire de pensiile private obligatorii (Pilonul II), legislaţia privind pensiile facultative (Pilon III) nu condiționează participarea la acestea de vârsta cotizantului, oricine având posibilitatea să contribuie la un asemenea fond cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar.
Poți contribui oricât dorești lunar, atât timp cât această contribuție este mai mare de 60 de lei, și nu depășește 15% din venitul tău brut lunar.
Poți alege să economisești singur o sumă de bani într-un fond de pensii facultative administrate privat sau îți poți convinge angajatorul să contribuie și el la pensia ta viitoare, ca o formă de beneficiu suplimentar, pe lângă salariu.
Există mulți angajatori care dublează contribuția lunară a angajatului la Pilonul III. De pildă, dacă alegi să contribui, lunar, cu 100 de lei, angajatorul poate adăuga încă atât.
Contribuția la pensia facultativă administrată privat este deductibilă în limita a 400 de euro anual (aproximativ 160 de lei pe lună), iar dacă și angajatorul tău contribuie pentru tine, contribuția lui la pensia ta facultativă administrată privat este deductibilă fiscal în cuantum de 400 EUR/ an / angajat, cheltuiala angajatorului fiind deductibilă integral.
Pentru a putea beneficia de pensia facultativă, condiţiile legale impun ca participantul să aibă o vârstă de cel puţin 60 de ani, să fi efectuat cel puţin 90 de contribuţii lunare (nu neapărat consecutive) la fond şi să deţină o sumă minimă acumulată în contul individual la fondul de pensii facultative Pilon III.
Dacă nu se acumulează 90 de contribuţii sau suma din cont nu este suficientă pentru o pensie minimă, participantului i se acordă o plată unică.
În cazul decesului contribuabilului, urmașii acestuia pot solicita plata contravalorii activului personal în termen de trei ani de la data decesului.
În cazul în care cotizantul ajunge în incapacitate de muncă, cu grad de invaliditate de gradul I sau II, participantul va putea încasa întreaga sumă sub forma unei singure plăți sau a unor plăți eșalonate pe o durată de maximum cinci ani.
Sistemul de pensii ocupaționale, reglementat prin Legea 1/2020 stipulează că participantul la un fond de pensii ocupaționale poate fi orice persoană aflată într-o relație contractuală de muncă cu un angajator, persoană fizică sau juridică, ale cărei activități ocupaționale îi dau sau îi vor da dreptul la o pensie în conformitate cu dispozițiile privind sistemul de pensii ocupaționale.
Aderarea la o schemă de pensii ocupaționale este facultativă, iar dreptul de proprietate asupra contribuțiilor cu care participă angajatorul și/sau angajatul la un fond de pensii ocupaționale, precum şi a rezultatelor investirii acestor contribuții, revine salariatului după un termen de cel puțin trei ani de la aderarea la fondul de pensii, conform prevederilor contractului colectiv de muncă/protocolului şi a contractului de administrare.
Contribuția la un fond de pensii ocupaționale reprezintă suma calculată ca un procent din câștigul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii ocupaționale. Poartă denumirea de pensie ocupațională pentru că face referire la apartenența la un job, la o industrie, la o anumită categorie profesională.
Un angajator care are minimum 100 de angajați poate propune o schemă de pensii ocupaționale. Se înființează un fond de pensie ocupațională, intră în administrarea unui administrator autorizat de ASF, urmând ca în baza relației contractuale cu angajatul, acesta să beneficieze de contribuția angajatorului la acest fond de pensii, a explicat la Digi24 Dan Apostol, purtător de cuvânt al ASF.
Este o formă de fidelizare, o notă suplimentară de atractivitate a unui anumit contract de muncă, astfel încât angajatul să simtă o protecție financiară suplimentară oferită de angajator, bani care se acumulează pentru vârsta pensionării. În același timp, și angajatul poate să aibă o contribuție suplimentară la fondul de pensie ocupațională, a precizat Dan Apostol.
În felul acesta, a spus el, România se aliniază la legislația deja în vigoare din 2020. Beneficiarul intră în posesia acestei pensii la vârsta pensionării, dar trebuie să fie atent la prospectul acelui fond de pensii, să vadă exact schema de funcționare și condițiile de intrare în posesie. (Liviu Anghel).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 14 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!