Connect with us

Anchete

Tematica și bibliografia pentru admiterea in programul universitar de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție „Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice”

Publicat

pe

Candidații pentru programul universitar de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție „Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice”, care va avea durata de un an, două semestre, 60 de credite transferabile, forma de învățământ cu frecvență, domeniul de studii universitare „Drept” în cadrul Academiei de Poliție vor susține examenul din următoarele acte normative, precizeaza cei de la sindicatul Europol:

TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA

DREPT CIVIL
1. Dreptul de proprietate privată art.551-562, 567-630, 693-772, 928-948 Codul civil
– Noțiune
– Caractere juridice
– Atributele dreptului de proprietate privată
– Limitele exercitării dreptului de proprietate privată
– Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată
– Modurile de dobândire a dreptului de proprietate privată
– Stingerea dreptului de proprietate privată

2. Dreptul de proprietate publică art.554, art.858-875 Codul civil

3. Contractul civil – izvor de obligații art.1164-1181, 1201-1294 Codul civil
– Noțiune și clasificare
– Interpretarea contractelor
– Condiții de validitate
– Efectele contractelor
– Nulitatea contractului
4. Răspunderea civilă delictuală art.1349, 1351-1380 Codul civil
– Răspunderea pentru fapta proprie
– Răspunderea pentru fapta altuia
– Răspunderea pentru prejudiciul cauzate de animale sau lucruri
– Răspunderea pentru ruina edificiului

DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ

1. Aplicarea legii penale în timp şi spaţiu – Art. 3-14 Codul penal
2. Infracţiunea. noţiunea, trăsăturile esenţiale şi conţinutul infracţiunii – Art. 15-17 Codul penal
3. Formele infracţiunii – Art. 32-34 Codul penal
4. Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni – Art. 35-45 Codul penal
5. Autorul și participanții – Art. 46-52 Codul penal
6. Cauzele justificative – Art. 18-22 Codul penal
7. Cauzele de neimputabilitate – Art. 23-31 Codul penal
8. Pedepsele – Art. 53-73 Codul penal
9. Individualizarea pedepselor – Art. 74-106 Codul penal
10. Măsurile de siguranţă – Art. 107-112¹ Codul penal
11. Răspunderea penală a persoanei juridice – Art. 135-151 Codul penal
10. Cauzele care înlătură răspunderea penală – Art. 152-159 Codul penal

DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ

I. Infracţiuni contra persoanei

1. Infracţiuni contra vieţii
– Omorul. Art.188 Codul penal
– Omorul calificat. Art 189 Codul penal
– Uciderea la cererea victimei. Art. 190 Codul penal
– Uciderea din culpă. Art. 192 Codul penal
2. Infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii
– Lovirea sau alte violenţe Art. 193 Codul penal
– Vătămarea corporală Art. 194 Codul penal
– Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte Art. 195 Codul penal
– Vătămarea corporală din culpă Art. 196 Codul penal

3. Infracţiuni săvârşite asupra unui membru de familie
– Violenţa în familie Art. 199 Codul penal
– Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă Art. 200 Codul penal

4. Infracţiuni contra libertăţii persoanei
– Lipsirea de libertate în mod ilegal Art. 205 Codul penal
– Ameninţarea Art. 206 Codul penal
– Şantajul Art. 207 Codul penal

5. Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile
– Traficul de persoane Art. 210 Codul penal
– Traficul de minori Art. 211 Codul penal
-Proxenetismul Art. 213 Codul penal

6. Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale
– Violul Art. 218 Codul penal
– Agresiunea sexuală Art. 219 Codul penal
– Actul sexual cu un minor Art. 220 Codul penal

7. Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private
– Violarea de domiciliu Art. 224 Codul penal
– Violarea sediului profesional Art. 225 Codul penal

II. Infracţiuni contra patrimoniului
1. Furtul
– Furtul Art. 228 Codul penal
– Furtul calificat Art. 229 Codul penal
– Furtul în scop de folosinţă Art. 230 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 232 Codul penal

2. Tâlhăria
– Tâlhăria Art. 233 Codul penal
– Tâlhăria calificată Art. 234 Codul penal
– Tâlhăria urmată de moartea victimei Art. 236 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 237 Codul penal

3. Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
– Abuzul de încredere Art. 238 Codul penal
– Înşelăciunea Art. 244 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 248 Codul penal
4. Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice
– Frauda informatică Art. 249 Codul penal
– Sancționarea tentativei Art. 252 Codul penal
5. Distrugerea
– Distrugerea Art. 253 Codul penal
– Distrugerea calificată Art. 254 Codul penal
– Distrugerea din culpă Art.255 Codul penal

III. Infracţiuni contra autorităţii
– Ultrajul Art. 257 Codul penal
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri Art. 259 Codul penal
– Ruperea de sigilii Art. 260 Codul penal
– Sustragerea de sub sechestru Art. 261 Codul penal
IV. Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei
– Nedenunţarea Art. 266 Codul penal
– Omisiunea sesizării Art. 267 Codul penal
– Favorizarea făptuitorului Art. 269 Codul penal
– Tăinuirea Art. 270 Codul penal
– Mărturia mincinoasă Art. 273 Codul penal
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri Art. 275 Codul penal
– Cercetarea abuzivă Art. 280 Codul penal
– Ultrajul judiciar Art. 279 Codul penal
– Evadarea Art. 285 Codul penal
– Înlesnirea evadării Art. 286 Codul penal

V. Infracţiuni de corupţie şi de serviciu
1. Infracţiuni de corupţie
– Luarea de mită Art. 289 Codul penal
– Darea de mită Art. 290 Codul penal
– Traficul de influenţă Art. 291 Codul penal
– Cumpărarea de influenţă Art. 292 Codul penal
– Fapte săvârșite de către membrii instanțelor de arbitraj sau în legătură cu aceștia Art. 293Codul penal
– Fapte săvârșite de către funcționari străini sau în legătură cu aceștia Art. 294 Codul penal
2. Infracţiuni de serviciu
– Delapidarea Art. 295 Codul penal
– Purtarea abuzivă Art. 296 Codul penal
– Abuzul în serviciu Art. 297 Codul penal
– Neglijenţa în serviciu Art. 298 Codul penal

VI. Infracţiuni de fals. Falsuri în înscrisuri
– Falsul material în înscrisuri oficiale Art. 320 Codul penal
– Falsul intelectual Art. 321 Codul penal
– Falsul în înscrisuri sub semnătură privată Art. 322 Codul penal
– Uzul de fals Art. 323 Codul penal
– Falsificarea unei înregistrări tehnice Art. 324 Codul penal
– Falsul informatic Art. 325 Codul penal
– Falsul în declaraţii Art. 326 Codul penal
– Falsul privind identitatea Art. 327 Codul penal

 

DREPT PROCESUAL PENAL:

1. Acţiunea penală (art. 14 – 18 Codul de procedură penală)
– Noţiunea şi factorii acţiunii penale
– Trăsăturile acţiunii penale
– Etapele desfăşurării acţiunii penale
2. Acţiunea civilă în procesul penal (art. 19 – 27 Codul de procedură penală)
– Noţiunea, factorii şi condiţiile exercitării acţiunii civile în procesul penal
– Trăsăturile acţiunii civile în procesul penal
– Exercitarea şi rezolvarea acţiunii civile

3. Raportul dintre acţiunea penală şi acţiunea civilă (art. 28 Codul de procedură penală)
4. Participanţii în procesul penal (art. 29 – 87 Codul de procedură penală)
– Organele judiciare şi competenţa acestora
– Subiecţii procesuali principali
– Părţile
5. Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii în procesul penal (art. 97 – 124, art. 156 – 1681, art. 192 – 195, art. 200 – art. 201 Codul de procedură penală)
– Probele
– Mijloacele de probă şi procedeele probatorii
– Audierea persoanelor
– Percheziţia şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri
– Cercetarea la faţa locului şi reconstituirea
– Comisia rogatorie şi delegarea
6. Măsurile procesuale ( art. 202 – 248 Codul de procedură penală)
– Măsurile preventive
– Măsurile de siguranţă
7. Urmărirea penală (art. 285 – 341 Codul de procedură penală)
– Consideraţii introductive privind urmărirea penală
– Conducerea şi supravegherea activităţii organelor de cercetare penală de către procuror
– Declanşarea urmăririi penale
– Efectuarea urmăririi penale
– Rezolvarea cauzelor şi sesizarea instanţei
– Reluarea urmăririi penale
– Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală

DREPT CONSTITUŢIONAL:
Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale – art. 15-57 Constituția României revizuită 2003

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

1. Structura actului normativ (art. 40-57 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată)

LEGEA nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române(republicată, cu modificările și completările ulterioare)
1. Organizarea și funcționarea Poliției Române ( art. 5-25)
2. Atribuțiile Poliției Române (art. 26-28)

LEGEA nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare Cariera polițistului ( art. 8-2749)

 

LEGISLAȚIE ȘI JURISPRUDENȚĂ RELEVANTE

I. LEGISLAȚIE (ce va fi adusă la zi în raport cu modificările legislative intervenite până la data publicării anunțului privind organizarea concursului)
1. Constituția României, republicată în Monitorul Oficial nr. 767/2003;
2. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare;
3. Codul penal și Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările legislative ulterioare, precum și cu modificările intervenite ca urmare a deciziilor Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate publicate în Monitorul Oficial până la data publicării anunțului privind organizarea concursului;
4. Codul de procedură penală și Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările intervenite ca urmare a deciziilor Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate publicate în Monitorul Oficial până la data publicării anunțului privind organizarea concursului;
5. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată;
6. Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române republicată, cu modificările și completările ulterioare;
7. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.

II. JURISPRUDENȚĂ

1. Deciziile de admitere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recurs în interesul legii și în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care se referă la obiectul tematicii, raportat la actele normative din bibliografie, publicate în Monitorul Oficial până la data anunțării concursului;
2. Deciziile Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate care se referă la obiectul tematicii, raportat la actele normative din bibliografie, publicate în Monitorul Oficial până la data anunțării concursului.

Actele normative pot fi consultate pe site-ul Sindicatului EUROPOL la secțiunea ”Legislație”. (Cerasela N.).

Anchete

Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI

Publicat

pe

De

Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei

Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.

Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.

Fritz, prezent la Înalta Curte

Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.

Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare

Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.

Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției.  (irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională

Publicat

pe

De

Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.

Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei

Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.

Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026

Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.

Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis

În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.

Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE

Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului

Publicat

pe

De

Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.

Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.

Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice

Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.

Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.

Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse

Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.

Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției

Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.

Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv4 ore ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv4 ore ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusivo zi ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusivo zi ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusivo zi ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusivo zi ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusivo zi ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusivo zi ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv