Anchete
Și agenții se pot înscrie la masterul profesional pentru a deveni ofițeri
Așa cum v-am anunțat în comunicatele anterioare, conform programului de guvernare asumat de Guvernul României, ministrul de interne, Lucian Bode, și-a propus înființarea unor programe de masterat profesional care să perfecționeze resursa umană din MAI similar cu programele care deja se derulează la nivelul celorlalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, scopul inițial al instituției fiind acela de încadra în toamna acestui an aproximativ 50-75 de absolvenți de facultăți cu durata de cel puțin 4 ani (drept, inginerie, medicină veterinară, arhitectură etc) care să fie recrutați pe baza unui interviu și cărora după 1 an să le fie acordat gradul de ofițer, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.
De notorietate este inclusiv faptul că la acel moment DGMRU, prin chestorul Valentin Minoiu, fost vehement împotriva participării agenților de poliție la acest nou program de masterat afirmând că „ministerul nu are interes la acest moment să fructifice experiența agenților prin acest nou program”. Cu alte cuvinte MAI-ul a lăsat să se înțeleagă că era preocupat cu propria listă de pile, nedorind să fructifice experiența acumulată de agenții de poliție care ar fi putut deveni ofițeri și eventual să ocupe ulterior chiar funcții de conducere în sistem.
În cadrul ședinței ce a avut ca obiect înființarea programelor de masterat profesional, în pofida opoziției manifestate de DGMRU, dar și de ”sindicaliști de casă ai MAI” precum Christian Ciocan, care vedea programul de master, în forma inițială supusă dezbaterii, ca fiind cea mai bună soluție de diminuare a deficitului de personal și care nu a fost de acord ca niște simpli agenți de poliție, din rândul cărora fac parte și cei care l-au amendat pentru că a încălcat prevederile Codului Rutier, să participe la programele de masterat profesional, reprezentantul Sindicatului EUROPOL a criticat în termeni duri modalitatea în care conducerea MAI înțelege să respecte dialogul social (VEZI AICI VIDEO) și implicit importanța partenerilor sociali, iar pe proiectul de OUG a formulat următoarele propuneri, pe care le reproducem pe scurt:
- am solicitat lămuriri cu privire la polițiștii care au absolvit deja un masterat la nivelul Academiei de Poliție, cu aceleași materii care se vor studia și în cadrul masteratelor profesionale;
- am cerut explicații cu privire la scopul și interesul MAI cu privire la valorificarea experienței și expertizei agenților de poliție prin intermediul acestui masterat profesional ce se dorește a fi introdus ca nouă formă de accedere în corpul ofițerilor, precizând că există o discriminare crasă în ceea ce îi privește pe agenții de poliție care ar fi putut urma programul de master decât prin demisie sau suspendarea raporturilor de serviciu;
- am cerut totodată să se elimine diferența de tratament între polițiștii care urmează Academia de Poliție la forma de învățământ la distanță și să li se acorde la absolvire gradul profesional similar colegilor de la frecvență redusă;
- am solicitat ca prin acest proiect de OUG să se elimine și discriminarea creată agenților de poliție care au trecut în corpul ofițerilor anterior intrării în vigoare a OUG 53/2018.
Deși demersurile noastre au fost criticate de eminențe precum comisar șef Christian Ciocan ce ocupa funcția de director al Unității de Politici Publice din cadrul MAI la acea vreme, astăzi ne aflăm în situația în care putem discuta despre un Regulament la nivelul Academiei de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” care privește modul de organizare și desfășurare a concursului de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție în domeniul Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice.

Elementul de noutate, comparativ cu forma propusă anul trecut, este reprezentat de faptul că MAI-ul a acceptat propunerea organizației noastre de a permite agenților de poliție să acceseze programul de master, participarea la cursuri efectuându-se fără a mai fi nevoie ca aceștia să demisioneze ori să-și suspende activitatea, urmând a beneficia de plata salariului, însă fără sporuri, pe perioada în care urmează cursurile programului de masterat profesional, așa cum prevede art. 57 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017.
Secţiunea a 6-a Drepturile salariale cuvenite pe timpul studiilor și în alte situații
Articolul 57
(1) Cadrele militare în activitate, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe timpul cât urmează cursuri de zi în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu acordul și în interesul autorităților sau instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, beneficiază de solda de funcție/salariul de funcție avută/avut la data începerii cursurilor, de solda de grad/salariul gradului profesional deținut și de gradații, precum și de celelalte drepturi aplicabile personalului din instituția de învățământ, cu excepția soldei de comandă/salariului de comandă, în condițiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(2) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care urmează cursuri de carieră și nivel, precum și alte activități de perfecționare sau formare continuă beneficiază de solda de funcție/salariul de funcție și, după caz, solda de comandă/salariul de comandă avute la data începerii cursurilor, de solda de grad/salariul gradului profesional deținut, de gradații și de celelalte drepturi salariale avute, în condițiile prevăzute prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Pentru anul universitar 2022 – 2023, sunt scoase la concurs un număr de 75 de locuri, repartizate conform Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere la programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor „Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice”, iar la absolvirea programului de master, absolvenții sunt repartizați în cadrul structurilor Poliției Române, potrivit nevoilor beneficiarului.

La concursul de admitere pot participa absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai învățământului superior de lungă durată și absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai programelor de studii universitare de licență cu minimum 240 de credite de studiu transferabile, recrutarea candidaților realizându-se de către structurile de resurse umane aflate în unitățile din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, în raport de domiciliul/reședința înscrise în actul de identitate.
Cererile de înscriere la programul de master profesional se transmit, exclusiv în format electronic, la adresa unității de recrutare, în perioada 19-31 august 2022, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, iar în ceea ce privește constituirea dosarului de recrutare, candidații depun documentele solicitate la sediul unităților de recrutare, în format fizic, până la data de 11 septembrie 2022, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, așa cum rezultă inclusiv din Dispoziția Directorului General al Direcției Generale Management Resurse Umane nr. II/12947 din 18.08.2022. (Cerasela N.).
CONSULTĂ AICI REGULAMENTUL DE ADMITERE LA PROGRAMUL DE MASTER PROFESIONAL!
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 11 oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 4 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



