Anchete
Și agenții se pot înscrie la masterul profesional pentru a deveni ofițeri
Așa cum v-am anunțat în comunicatele anterioare, conform programului de guvernare asumat de Guvernul României, ministrul de interne, Lucian Bode, și-a propus înființarea unor programe de masterat profesional care să perfecționeze resursa umană din MAI similar cu programele care deja se derulează la nivelul celorlalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, scopul inițial al instituției fiind acela de încadra în toamna acestui an aproximativ 50-75 de absolvenți de facultăți cu durata de cel puțin 4 ani (drept, inginerie, medicină veterinară, arhitectură etc) care să fie recrutați pe baza unui interviu și cărora după 1 an să le fie acordat gradul de ofițer, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.
De notorietate este inclusiv faptul că la acel moment DGMRU, prin chestorul Valentin Minoiu, fost vehement împotriva participării agenților de poliție la acest nou program de masterat afirmând că „ministerul nu are interes la acest moment să fructifice experiența agenților prin acest nou program”. Cu alte cuvinte MAI-ul a lăsat să se înțeleagă că era preocupat cu propria listă de pile, nedorind să fructifice experiența acumulată de agenții de poliție care ar fi putut deveni ofițeri și eventual să ocupe ulterior chiar funcții de conducere în sistem.
În cadrul ședinței ce a avut ca obiect înființarea programelor de masterat profesional, în pofida opoziției manifestate de DGMRU, dar și de ”sindicaliști de casă ai MAI” precum Christian Ciocan, care vedea programul de master, în forma inițială supusă dezbaterii, ca fiind cea mai bună soluție de diminuare a deficitului de personal și care nu a fost de acord ca niște simpli agenți de poliție, din rândul cărora fac parte și cei care l-au amendat pentru că a încălcat prevederile Codului Rutier, să participe la programele de masterat profesional, reprezentantul Sindicatului EUROPOL a criticat în termeni duri modalitatea în care conducerea MAI înțelege să respecte dialogul social (VEZI AICI VIDEO) și implicit importanța partenerilor sociali, iar pe proiectul de OUG a formulat următoarele propuneri, pe care le reproducem pe scurt:
- am solicitat lămuriri cu privire la polițiștii care au absolvit deja un masterat la nivelul Academiei de Poliție, cu aceleași materii care se vor studia și în cadrul masteratelor profesionale;
- am cerut explicații cu privire la scopul și interesul MAI cu privire la valorificarea experienței și expertizei agenților de poliție prin intermediul acestui masterat profesional ce se dorește a fi introdus ca nouă formă de accedere în corpul ofițerilor, precizând că există o discriminare crasă în ceea ce îi privește pe agenții de poliție care ar fi putut urma programul de master decât prin demisie sau suspendarea raporturilor de serviciu;
- am cerut totodată să se elimine diferența de tratament între polițiștii care urmează Academia de Poliție la forma de învățământ la distanță și să li se acorde la absolvire gradul profesional similar colegilor de la frecvență redusă;
- am solicitat ca prin acest proiect de OUG să se elimine și discriminarea creată agenților de poliție care au trecut în corpul ofițerilor anterior intrării în vigoare a OUG 53/2018.
Deși demersurile noastre au fost criticate de eminențe precum comisar șef Christian Ciocan ce ocupa funcția de director al Unității de Politici Publice din cadrul MAI la acea vreme, astăzi ne aflăm în situația în care putem discuta despre un Regulament la nivelul Academiei de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” care privește modul de organizare și desfășurare a concursului de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție în domeniul Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice.

Elementul de noutate, comparativ cu forma propusă anul trecut, este reprezentat de faptul că MAI-ul a acceptat propunerea organizației noastre de a permite agenților de poliție să acceseze programul de master, participarea la cursuri efectuându-se fără a mai fi nevoie ca aceștia să demisioneze ori să-și suspende activitatea, urmând a beneficia de plata salariului, însă fără sporuri, pe perioada în care urmează cursurile programului de masterat profesional, așa cum prevede art. 57 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017.
Secţiunea a 6-a Drepturile salariale cuvenite pe timpul studiilor și în alte situații
Articolul 57
(1) Cadrele militare în activitate, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe timpul cât urmează cursuri de zi în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu acordul și în interesul autorităților sau instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, beneficiază de solda de funcție/salariul de funcție avută/avut la data începerii cursurilor, de solda de grad/salariul gradului profesional deținut și de gradații, precum și de celelalte drepturi aplicabile personalului din instituția de învățământ, cu excepția soldei de comandă/salariului de comandă, în condițiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(2) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care urmează cursuri de carieră și nivel, precum și alte activități de perfecționare sau formare continuă beneficiază de solda de funcție/salariul de funcție și, după caz, solda de comandă/salariul de comandă avute la data începerii cursurilor, de solda de grad/salariul gradului profesional deținut, de gradații și de celelalte drepturi salariale avute, în condițiile prevăzute prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Pentru anul universitar 2022 – 2023, sunt scoase la concurs un număr de 75 de locuri, repartizate conform Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere la programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor „Științe penale în asigurarea ordinii și siguranței publice”, iar la absolvirea programului de master, absolvenții sunt repartizați în cadrul structurilor Poliției Române, potrivit nevoilor beneficiarului.

La concursul de admitere pot participa absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai învățământului superior de lungă durată și absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai programelor de studii universitare de licență cu minimum 240 de credite de studiu transferabile, recrutarea candidaților realizându-se de către structurile de resurse umane aflate în unitățile din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, în raport de domiciliul/reședința înscrise în actul de identitate.
Cererile de înscriere la programul de master profesional se transmit, exclusiv în format electronic, la adresa unității de recrutare, în perioada 19-31 august 2022, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, iar în ceea ce privește constituirea dosarului de recrutare, candidații depun documentele solicitate la sediul unităților de recrutare, în format fizic, până la data de 11 septembrie 2022, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, așa cum rezultă inclusiv din Dispoziția Directorului General al Direcției Generale Management Resurse Umane nr. II/12947 din 18.08.2022. (Cerasela N.).
CONSULTĂ AICI REGULAMENTUL DE ADMITERE LA PROGRAMUL DE MASTER PROFESIONAL!
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 23 de orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 23 de orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



