Actualitate
Sunt activate în urgenţă centrele mai vechi de negocieri care analizează scenarii posibile

Ar fi normal, poate chiar util, să vi să spună nişte lucruri, zic că ar trebui ca mai marii politicii româneşti să fie informaţi, măcar la o bere, de faptul că, adevărat departe de noi, sunt activate în urgenţă centrele mai vechi de negocieri care analizează scenarii posibile, compară costurile, avantajele şi dezavantajele acestora precum şi şansele ca unii să iasă cât mai puţin jumuliţi din crize uriaşă care deja a început.
Ar trebui să ne intereseze ce se ţese în fundal, care sunt grupurile de interese care sunt deja constituite şi tendinţele lor antagonice, ar trebui să avem antene deschise către zonele în care au loc aceste negocieri şi să ştim, măcar la modul general, cam pe unde suntem în acest război de interese europene care, pe fond, este o oglindire (fireşte, cu distorsiunile naţionale mai mult sau mai puţin accentuate) a conflictului între interesele de bloc ale alianţelor politico-economico-militare care se consolidează sub ochii noştri. Context în care, fără niciun fel de ironie, chiar asta este întrebarea: dincolo de declaraţiile standard, de poezia corect politică rostită la orice tanţavai la care se dă mâncare şi băutură multă gratis pe banii contribuabililor, noi cu cine votăm?
Întrebarea are sens deoarece , dacă chiar pe cineva ar preocupa problema de politică externă dincolo de achiziţiile în urgenţă de echipamente militare cât mai costisitoare şi mai multe precum şi rezolvarea unic prioritară a măririi lefurilor speciale ale militarilor, s-ar vedea că suntem realmente într-o mare dilemă: sigur că avem numai aliaţi strategici în Europa (ca să nu mai zic de ceilalţi), dar aceşti aliaţi strategici cu care zicem că avem o viziune comună asupra unei construcţii de bunăstare şi securitate, spun că au priorităţi profund şi structural diferite. Desigur, mielul blând românesc a perfecţionat de secole tehnica mersului la cât mai multe oi simultan, behăind mereu convingător a foamete în călătoria sa perpetuă în cât mai multe luntri posibile. Până când, la o adică, nu întoarce curajos armele. Dar ceilalţi nu sunt croiţi astfel drept care, cred foarte rapid, vom fi puşi de ceilalţi în faţa obligaţiei neplăcute de a alege o linie de conduită.
Păi atunci, doamnelor şi domnilor, că tot e vreme de vacanţă, să vedem cam ce gândesc cei mai preţioşi aliaţi strategici din acea listă largă prezentată triumfător de ai noştri. Spre exemplu, mi se pare deosebit de interesantă poziţia Germaniei care pledează acum în favoarea unei Uniuni Europene mai puternice şi mai influente pe plan geopolitic, răspunzând astfel direct situaţiei create prin invazia rusească în Ucraina.
Spunea Cancelarul Olaf Scholz că, din acest moment, UE nu-şi mai poate permite „blocaje egoiste ale deciziilor europene de către unele State Membre”, iar pledoaria sa era, în linia tradiţională a motorului franco-german, de a aboli drepturile de veto naţionale în Consiliul European şi găsirea unui teren comun de lucru pe temele care generează diviziuni profunde, precum migraţia, spre exemplu. Iată luarea de poziţie semnată de Cancelarul Scholz unde expune o excepţional de interesantă viziune asupra a ceea ce, din punctul de vedere al Germaniei şi al Occidentului ar trebui să fie viitoarea Europă Unită.
Porneşte de la afirmaţia că „Putin doreşte să împartă continentul în zone de influenţă, mari puteri şi vasali. Şi ştim ce dezastre ne-a adus asta în trecut nou, europenilor”. Şi exact asta este tema cheie a discuţiilor pe care cred că va fi inevitabil să le auzim începând cu această toamnă, tocmai pentru că încep să am puţin speranţe în capacitatea de unitate a europenilor şi văd cum extrema dreaptă naţionalistă şi populistă foloseşte criza tocmai pentru a crea zone distincte de suveranitate în Europa.
Poate nu vă place. Dreptul dumneavoastră la opţiune liberă. Atunci am susţine entuziast un mesaj care vine din Polonia, cealaltă aliată cât se poate de strategică de care se leagă speranţele noastre de a fi legaţi de un mare proiect de viitor între ţările de la marginea Europei. Sigur, s-au topit perspectivele strălucitoare care păreau să se deschidă odinioară când Marea Britanie se poziţiona în afara UE dar posibil lider de grup al unei asociaţii sui-generis a ţărilor de la graniţa cu ruşii. Acum a rămas numai Polonia ca lider de proiect. Care proiect? Cu ce bani?
Chestiunea cu banii este din ce în ce mai dramatică deoarece Comisia Europeană nu cedează şi spune că nu vor primi nici măcar un cent din PNRR-ul aprobat dacă Varşovia nu se va conforma integral la condiţionările deja pe larg prezentate.
Reacţiile poloneze din zona conservatorilor aflaţi la guvernare ajung acum să semene cu un fel de organizare de campanie, dar vom vorbi despre asta în zilele următoare. Azi, doar despre un articol semnat de politicianul de dreapta Marian Pilka cu acest mesaj dramatic care arată nivelul de ambiţii pe care trebuie să şi-l asume ţara sa deoarece, spune el, „Polonia ar trebui să împiedice Uniunea Europeană să devină cel de-al Patrulea Reich”, răspuns direct la ce afirmase Cancelarul german „reminiscenţă a creaţiei şi dezvoltării Celui de-al Doilea Reich franco-prusac în care dominaţia Prusiei a început tot cu o uniune vamală şi crearea unei pieţe comune…”.
În această situaţie, ce trebuie făcut, sau cel puţin ce ar trebui făcut de adevăraţii patrioţi? „Obiectivul prim al Poloniei ar trebui să fie să slăbească poziţia Germaniei şi a UE astfel încât să-i blochez orientarea pro-Rusia. Avem nevoie să clădim o comunitate de state care se simt ameninţate de expansionismul rusesc, ca o alternativă la UE. Ucraina nu va fi admisă în UE, deoarece asta e împotriva intereselor germane. Polonia ar trebui să continue sprijinirea aspiraţiilor europene ale Ucrainei dar să şi deseneze contururile unei alianţe de naţiuni pe plan militar, politic şi economic care să moştenească ce-a fost Prima Uniune Poloneză, la care să se adauge cooperarea cu Scandinavia, Marea Britanie, Turcia şi SUA”. Nu figurăm pe lista poloneză atât de limpede structurată. Este un semnal foarte clar. Dar pentru cine?
Cristian Unteanu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 19 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi