Administratie
In timp ce Croatia adera la Euro (si Bulgaria), oare de ce Romania prin BNR (in principal) si prin ceilalti urmaresc mai degraba aderarea la rubla?
Poti sa il contrazici? Nu, nu poti. Mai ales ca in mai 2021 – articolul mai jos – va (re)avertizam exact despre asta: Cat timp Manole va fi sef la BNR, Romania va face exact asta: se va indeparta, poate pentru totdeauna, de zona Euro. Si se va apropia, poate pentru totdeauna, de politica geamana de dobanzi a Rusiei, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.
Dobanzile platite de Romania sunt mai mari decat dobanzile INSUMATE a altor 22 de state europene.
Am arătat încă din noiembrie 2020 că în primele 11 luni de guvernare (noiembrie 2019- octombrie 2020), guvernul Romaniei a indatorat populatia și companiile cu imprumuturi MAI MARI decât în primii 19 ani de la Revoluție, respectiv cu 18 miliarde de Euro (față de 17,2 miliarde de Euro imprumuturile cumulate in perioada 1990-2008).
Între timp, la datoria publica s-au mai adaugat:
- 28 de miliarde de lei datorie nouă în noiembrie și decembrie 2020, adică încă 5,7 miliarde Euro;
- 14,6 miliarde lei datorie nouă în ianuarie-martie 2021, adică încă 3 miliarde de Euro.
Ceea ce a majorat datoria publică cu aproape 27 de miliarde de Euro, în 17 luni. Adică:
- de 41 de ori mai mult decât a încasat statul român pe Petrom;
- de 540 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Petromidia;
- de 350 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Sidex
Estimativ, creșterea datoriei publice în 17 luni (din noiembrie 2019 până în martie 2021) a reprezentat de peste 5 ori mai mult decât tot ceea ce a încasat statul român prin privatizările de după 1990. Decât tot (petrol, gaze, energie, bănci, asigurări, industrie).
Cum se finanțează această îndatorare? Nu numai cel mai scump din Uniunea Europeană. Dar costurile de împrumut ale României sunt mai mari decât costurile de împrumut ale altor 22 de state, însumate.
Datele Băncii Centrale Europene sunt fără echivoc. Costurile de împrumut ale României sunt în aprilie 2021, de 2,84% pe an, mai mari decât costurile de împurmut INSUMATE ale 22 de state din Uniune.
- Costurile INSUMATE ale celor 19 state din Zona Euro, sunt, în aprilie 2021, de 2,23% pe an, 8 state împrumutându-se la dobânzi negative.
- Adăugând din statele non-Euro Bulgaria (care se împrumută la 0,14% pe an – de 20 de ori mai ieftin decât România), Danemarca (dobândă zero) și Suedia (dobânză 0,37%), rezultă că România se împrumută la prețuri mai mari decât dobânzile însumate ale 22 de state din Uniunea Europeană (2,84% România vs. 2,74% însumat cele 22 de state din UE).
- Mai scump decât noi nu se împrumută nimeni.
- Polonia, a cărei Banca Centrală este condusă de un fost membru al Solidaritatea (și NU decătre un turnător al Securității, ca în România), se împrumută la costuri de 1,55% pe an. Croatia la 0,5% pe an.

Acum vă este clar de ce Mugur Isărescu și toate guvernele de după 2015 au făcut tot posibiliul pentru a ne îndepărta de zona Euro?
Ca să elimine singurul avantaj financiar pe care îl mai avea în România, în mod real: datoria publică MICĂ, care ar fi permis printre cele mai mici costuri de finanțare din UE (chiar mai jos decât Bulgaria ). Prin gestionarea crizei de sănătate publică și a celei subsecvente, s-au asigurat că acest criteriu se subțiază și dispare.
Acum vă este clar de ce turnătorul Securității Manole a fost doar declarativ pentru ,,aderarea la Zone Euro”, când în fapt, alături de celelalte guverne, a făcut tot posibilul să îndepărteze România de zona Euro și de dobânzile mici?
Acum vă este clar al doilea motiv pentru care a recompensat-o pe Viorică Dăncilă prin postul de consilier la BNR? Primul a fost pentru că i-a mai asigurat încă un mandat (și peste 1,2 milioane de Euro, bani albi, pentru încă un mandat de 5 ani guvernator). Al doilea, pentru că prin politicile aplicate, a îndepărtat România de zona Euro.
Politicile aplicate în mandatul ei de prim-ministru de Dăncilă și preferatul Teodorovici au îndepărtat România de îndeplinirea criteriilor de convergență pentru aderarea la zona Euro, și de dobânzile mici, Cum să o iei consilier pentru ,,aderare la Zona Euro”, în condițiile în care, sub mandatul ei a îndepărtat România de criteriile de aderare și de dobânzile mici?
Despre al treilea, motiv, în curând.
Dar până atunci, vă întreb direct: voi cum va pregatiti pentru cresterea economica a Romaniei din anul 2021, de 9%? Eu mi-am pus adidasii aia noi, sa nu ratez startul.
Florin a declarat la Radio Guerilla: ,,Am reusit intr-un an de zile sa recuperam tot ce s-a pierdut din cauza pandemiei. Suntem ,,cam” singura tara din Uniunea Europeana. Media Europeana arata ca in UE avem o scadere in primul trimestru. Romania nu numai ca a avut cea mai mare crestere economica, dar celelalte tari au avut un trimestru negativ, pe scadere. (…) Economia va crește în acest an mult peste așteptări, între 6 și 9%”. Doar 3 comentarii:
Unu: pentru mine, faptul ca raportarea statistica (,,pe surse alternative” ale INS) indica divergenta fata de toata Uniunea Europeana, se concretizeaza un semnal de alarma, nu de euforie. Ceva este in neregula, de fapt multi ceva sunt in neregula.
Doi: In trimestrul IV (cand Romania a raportat crestere economica de +4,6% față de trimestrul anterior), analistii financiari bancari estimau o crestere de 0,5-1%, si a fost de 10 ori mai mare. Au innebunit brusct TOTI analistii financiari-bancari sau ceva este in neregula?
Trei: In trimestrul I 2021, aceiasi analisti au estimat o crestere de 0,5-1%. A iesit de 2,8%. De pana la 6 ori mai mare decat anticipatiile. Multi ceva este in neregula. Si inca ceva: Premierul Florin, care imprumuta Romania la cele mai mare dobanzi din Uniunea, ne spune sa ne pregatim pentru o crestere economica de 9%, pentru ca ei au reusit sa recupereze ,,tot ce s-a pierdut”. Ei. Populația?
Și despre alte declarații ale premierului care vede creștere economică de 9%. Declarații simptomatice.
Am preluat dintr-un articol mai vechi din 2015 (despre domnul Tăriceanu) câteva manifestări clinice ale stării de delirium tremens simptome care par să găsească în discursul actual al premierului:
- o stare de confuzie care se instalează rapid (care este urmare în general a renunțării la ceva). Florin Cîțu, 26 mai 2021: ,,Vreau ca românii să urce pe autostradă la Constanța și să ajungă la Viena să bea o cafea”. De ce nu pe lună dacă tot ar alege cineva să plece de la Constanța cu mașina ca să bea cafeaua la Viena?
- oamenii afectați de delirium tremens pot vedea și auzi uneori lucruri pe care alții nu le văd și nu le aud. Exemplu: ,,economia va crește în acest an, mult peste așteptări, între 6 și 9%) – Florin Cîțu, 25 mai 2021; ,,cred că urmează cea mai bună perioadă de creștere economică din ultima sută de ani” – Florin Cîțu 26 mai 2021
- perturbări intense ale percepțiilor vizuale – imaginarea unor insecte, șerpi sau șobolani – Florin Cîțu, 26 mai, către ziariști: ,,nu v-ați civilizat în 30 de ani de zile. În orice țară normală declarațiile se dau într-un cadru normal” (Sava N.).
Administratie
Operațiune de amploare a Poliției de Frontieră: Șase autoturisme furate, evaluate la 2 milioane de lei, interceptate
Poliția de Frontieră Română a dat o lovitură semnificativă rețelelor de traficanți de autoturisme furate, interceptând, în doar câteva zile, șase vehicule a căror valoare cumulată depășește două milioane de lei. Acțiunile, desfășurate de Garda de Coastă, alături de inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră Giurgiu și Iași, demonstrează eficacitatea colaborării interne și internaționale în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Bilanț impresionant: Peste 2 milioane de lei, recuperate în trei zile
Într-o serie de operațiuni coordonate, polițiștii de frontieră au depistat șase autoturisme care figurau în atenția autorităților europene. Trei dintre acestea fuseseră chiar dezmembrate, într-o tentativă elaborată de a le disimula proveniența și de a le exporta ilegal. Valoarea totală estimată a bunurilor recuperate se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, conform estimărilor Poliției de Frontieră.
Schema sofisticată din Portul Constanța: Caroserii dezmembrate, motoare ascunse
Un caz elocvent de ingeniozitate infracțională, dejucat de autorități, a avut loc în Portul Constanța, între 26 și 28 ianuarie. Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu ofițeri Frontex, au derulat o acțiune de prevenire și combatere a traficului internațional de autovehicule furate. În baza unei analize de risc, aceștia au efectuat un control amănunțit asupra unei semiremorci înmatriculate în Polonia, care transporta trei caroserii auto, lipsite de motoare și alte componente esențiale, declarate în documente ca „piese auto uzate”. Verificările au scos la iveală că seriile de șasiu înscrise nu erau autentice. Extinderea controlului a dus la identificarea unei a doua semiremorci, în care se aflau motoarele, cutiile de viteze și celelalte componente aparținând caroseriilor. Prin coroborarea datelor, s-a stabilit că două dintre autoturisme fuseseră furate din Germania, iar cel de-al treilea din Suedia. Întregul ansamblu de bunuri – caroserii și piese componente – a căror valoare se ridică la aproximativ 320.000 de euro (circa 1,6 milioane de lei), a fost indisponibilizat la sediul Gărzii de Coastă. A fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Pe firul hoților: De la Norvegia la Frontiera de Est
Un alt caz notabil a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au depistat un autoturism furat din Norvegia. Vehiculul, evaluat la 216.000 de lei, era transportat pe o platformă de către un cetățean ucrainean. Conducătorul auto a declarat că achiziționase autovehiculul de la o persoană cunoscută, prin intermediul unei platforme online, fără a fi la curent cu situația juridică a acestuia. Și în acest caz, autoturismul a fost indisponibilizat, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, au precizat reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Intervenții rapide la Punctele de Trecere: Giurgiu, pe urmele mașinilor dispărute
În ultimele două zile, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat, de asemenea, două autoturisme urmărite în vederea confiscării, semnalate de autoritățile din Ungaria și Germania. În ambele situații, s-au întocmit dosare penale pentru tăinuire. Mai mult, în cazul unuia dintre conducătorii auto, verificările au relevat că acesta nu deținea permis de conducere, fiind cercetat și pentru această infracțiune. Autovehiculele, cu o valoare totală de 150.000 de lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor, au informat oficialii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
Cheia succesului: Cooperare internațională și schimb de informații
Aceste rezultate subliniază importanța cooperării constante dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile partenere externe. Schimbul operativ de informații s-a dovedit a fi un element esențial în combaterea infracționalității transfrontaliere, consolidând eforturile de a securiza granițele și de a proteja bunurile cetățenilor, atât la nivel național, cât și european. (Paul D.).
Administratie
Adio, birocrație! Agricultura ecologică și silvicultura românească intră în era digitală
Un nou suflu de modernizare traversează sectorul agricol și silvic din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat lansarea unui proiect ambițios de digitalizare, menit să simplifice radical procedurile administrative și să elibereze fermierii și silvicultorii de povara hârtiilor și a drumurilor inutile. Promisiunea este clară: mai puțină birocrație, mai mult timp dedicat producției și gestionării eficiente a resurselor.
Modernizarea la cheie: Un pas decisiv spre eficiență
Inițiativa, descrisă de Ministerul Agriculturii ca un „pas major spre modernizare”, vizează implementarea unui sistem digital integrat. Acesta va aduce servicii publice modernizate și proceduri simplificate, contribuind la o interacțiune fluidă între cetățeni și instituțiile statului. Obiectivul principal este eliminarea barierelor birocratice care, până acum, au îngreunat activitatea în două sectoare vitale pentru economia românească: agricultura ecologică și regimul silvic.
Beneficii concrete: Simplificare și transparență pentru agricultori și silvicultori
Ce înseamnă această transformare pentru miile de fermieri ecologici și pentru profesioniștii din domeniul silvic? Impactul este direct și pozitiv. Ei vor beneficia de:
- Servicii publice digitalizate și proceduri simplificate, accesibile online.
- Integrare cu baze de date naționale și europene, ceea ce elimină necesitatea de a depune repetat acte pe care statul le deține deja – un adevărat „fără drumuri inutile”.
- Eficiență sporită în relația cu instituțiile MADR și Garda Forestieră Națională, traducându-se în timpi de răspuns reduși și procese administrative accelerate.
Investiție europeană în viitor: Peste 39 de milioane de lei pentru digitalizare
Proiectul de digitalizare nu este doar o promisiune, ci o realitate susținută financiar. Cu o investiție totală de peste 39 de milioane de lei, inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF). Această susținere financiară externă subliniază importanța strategică a digitalizării pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității în sectoarele agricol și forestier românesc. Prin această abordare modernă, România își aliniază practicile la standardele europene, consolidând un viitor mai eficient și mai productiv pentru agricultorii și silvicultorii săi.
Administratie
Renașterea gigantului farmaceutic: UNIFARM SA, de la insolvență la stabilitate financiară și strategică
Un veritabil miracol economic se petrece în sânul sistemului medical românesc, acolo unde UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. De la pragul insolvenței, cu datorii istorice ce păreau insurmontabile, UNIFARM se prezintă astăzi ca o entitate puternică și stabilă financiar, un pilon de încredere sub autoritatea Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a felicitat echipa pentru acest parcurs remarcabil.
Datorii istorice, sterse complet: Performanța financiară a unei companii de stat
Cifrele prezentate de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbesc de la sine despre anvergura acestei redresări. În 2022, UNIFARM se confrunta cu o povară financiară copleșitoare: datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard reprezentau obligații către bugetul de stat. Astăzi, situația este radical schimbată: „Aceste datorii sunt zero. Vorbim despre o reducere de 100% a obligațiilor financiare și despre readucerea companiei pe baze solide”, a subliniat Ministrul Rogobete. Mai mult, compania a înregistrat un rezultat net cumulat de aproape un miliard de lei, demonstrând o gestionare eficientă și profitabilă.
Raportul de activitate pentru perioada 2022-2026 ilustrează o creștere exponențială a indicatorilor financiari:
- Cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei în prezent, marcând o creștere de peste 246%.
- Capitalurile proprii au făcut un salt impresionant, de la -708 milioane lei la +68 milioane lei, o corecție de peste 770 milioane lei, punând capăt anilor de dezechilibre majore. În 2022, UNIFARM înregistra pierderi de peste 400 milioane lei și un risc real de insolvență. „Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate”, a adăugat Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Extindere operațională fără precedent: Portofoliu, rețea și certificări
Dincolo de redresarea financiară, UNIFARM a cunoscut o expansiune operațională semnificativă, consolidându-și rolul vital pe piața farmaceutică din România. Portofoliul de produse a crescut de la doar 3 molecule active la peste 1.300 de produse, diversificându-și considerabil oferta. Rețeaua de distribuție deservește acum sute de spitale și mii de farmacii, asigurând o acoperire extinsă la nivel național. Această evoluție a fost însoțită de obținerea unor certificări esențiale, precum autorizația pentru un depozit central GDP (Good Distribution Practice), certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață.
Un sprijin real pentru sistemul sanitar: Intervenții cheie în perioada de criză
Între 2023 și 2025, UNIFARM a demonstrat că este mai mult decât o companie cu performanțe financiare, transformându-se într-un sprijin esențial pentru sistemul sanitar, capabilă să intervină rapid în situații critice.
- A furnizat produse derivate din plasmă, vitale pentru numeroase tratamente.
- A asigurat livrarea de noradrenalină către aproape 300 de unități sanitare.
- A distribuit antivirale esențiale pentru spitale și farmacii.
- A livrat peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile, acoperind nevoi masive.
Toate aceste acțiuni „arată capacitatea companiei de a interveni rapid atunci când apar blocaje în piață”, a conchis Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Lecția UNIFARM: Rigoare, responsabilitate și consecvență
Transformarea UNIFARM SA este un exemplu elocvent despre modul în care o companie publică strategică poate fi redresată și adusă la performanță. „Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a afirmat Alexandru Rogobete. De la o vulnerabilitate sistemică, UNIFARM a devenit astăzi „un sprijin real pentru pacienți și pentru spitale”, un rezultat salutat de Ministrul Sănătății, care a transmis felicitări conducerii și întregii echipe UNIFARM SA pentru acest parcurs excepțional.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 15 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 15 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



