Connect with us

Administratie

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii

Publicat

pe

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale luni, 11 iulie 2022, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Vă prezentăm textul integral al sesizării:


București, 11 iulie 2022

Domnului MARIAN ENACHE

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE asupra

Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii

În data de 23 iunie 2022, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (PL- x. 128/2022, L 75/2022).

Prin legea supusă controlului de constituționalitate, se aprobă, cu modificări și completări, O.U.G. nr. 10/2022 prin care a fost modificată și completată Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. O.U.G. nr. 10/2022 a fost adoptată în vederea simplificării modului de realizare a testului IMM, totodată extinzându-se și sfera programelor naționale destinate finanțării întreprinderilor mici și mijlocii cu două noi programe, și anume: programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation – ROMÂNIA” și programul privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.

Prin legea criticată, Parlamentul a aprobat O.U.G. nr. 10/2022 cu modificări și completări, în sensul includerii obligației deputaților și senatorilor de a supune propunerile legislative cu impact asupra mediului de afaceri analizei Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii, înainte de transmiterea spre avizare și a stabilirii obligației inițiatorului actului normativ „de a prelua” propunerile rezultate în urma consultărilor care au stat la baza raportului privind testul IMM, iar, în cazul nepreluării propunerilor, instituirea obligației de a justifica acest lucru printr-o notă publicată pe site-ul propriu.

Considerăm că, prin conținutul său normativ, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 61, art. 69 alin. (2), art. 74 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție pentru motivele dezvoltate în cele ce urmează.

1. Încălcarea art. 61 și art. 69 alin. (2) din Constituție

Prin pct. 1 al art. unic din legea trimisă la promulgare, se modifică art. 9 alin. (2) din Legea nr. 346/2004, care va avea următorul cuprins „(2) Principalele proiecte de acte normative, inclusiv propunerile legislative ale deputaților și senatorilor, cu impact asupra mediului de afaceri vor fi supuse de inițiatori, înainte de a fi transmise spre avizare, analizei Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii”. Totodată, prin pct. 2 al art. unic, alineatul (42) al articolului 91 din Legea nr. 346/2004 se va modifica și va avea următorul cuprins: „(42) Inițiatorul actului normativ preia propunerile rezultate în urma consultărilor care au stat la baza întocmirii raportului privind aplicarea Testului IMM, având ca scop finalizarea proiectului de act normativ. În cazul în care nu vor fi preluate toate propunerile formulate în cadrul consultărilor, inițiatorul actului normativ are obligația de a justifica acest lucru printr-o notă publicată pe site-ul propriu”.

Din analiza conținutului normelor mai sus indicate, prin utilizarea sintagmei „inclusiv propunerile legislative ale deputaților și senatorilor” în cuprinsul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 346/2004, pe de-o parte, și prin referirea în mod generic, fără a se distinge cu privire la sfera noțiunii de „inițiator” în cuprinsul art. 91 alin. (42) din aceeași lege, pe de altă parte, rezultă că deputații și senatorii vor fi obligați să preia în propunerile lor legislative propunerile rezultate în urma consultărilor care au stat la baza întocmirii raportului privind aplicarea Testului IMM.

Considerăm că această soluție legislativă contravine regimului constituțional al mandatului reprezentativ al deputaților și senatorilor, astfel cum este acesta stabilit în art. 69 din Constituție, întrucât impune preluarea de către deputați și senatori, atunci când inițiază o propunere legislativă, a unor soluții prestabilite.

Potrivit art. 69 din Constituție, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și orice mandat imperativ este nul. Aceste aspecte constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ. Textul constituțional constituie cheia principală în interpretarea raporturilor constituționale dintre parlamentar, pe de-o parte, și alegătorii lui, partidele sau formațiunile politice care au susținut respectiva candidatură și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte. Teoria mandatului reprezentativ se bazează pe concepția suveranității naționale în care puterea emană de la națiune, care exprimă o voință distinctă de suma voințelor individuale. Mandatul reprezentativ se exercită independent de alegători sau de categorii sau grupuri sociale, acestea neputând da ordine, instrucțiuni sau directive și nici nu-i pot revoca. Astfel, legătura parlamentarului cu alegătorii pe durata mandatului este una politică, nu una juridică. Altfel spus, mandatul reprezentativ implică un grad de autonomie pe care îl au aleșii, din momentul exercitării mandatului parlamentar. Această autonomie se manifestă atât în privința inițiativei legislative, potrivit art. 74 alin. (1) din Constituție, cât și în activitatea politică a deputaților și senatorilor, în raport cu formațiunile politice pe ale căror liste au candidat.

Consecința juridică a mandatului reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar și în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercită, în numele acestuia, suveranitatea națională. Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, însă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. Cu alte cuvinte, întrucât voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său, are un mandat ce rezultă din modul de exercitare și realizare a mandatului fiecărui parlamentar, care are ca trăsături, izvorâte din art. 61, art. 69 alin. (2) și art. 72 din Constituție, generalitatea, independența, irevocabilitatea și protecția constituțională.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că: „Manifestarea suveranității cu care este învestit Parlamentul ca organ reprezentativ suprem al poporului român constă, în esență, în exercitarea puterii legislative – ca unică autoritate legiuitoare a țării”, însă, în virtutea principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat – consacrat la art. 1 alin. (4) din Constituție – Parlamentul are și alte funcții, aflate, desigur, în strânsă și directă legătură cu rolul său de unic legiuitor. În realizarea funcțiilor sale constituționale, Constituția conferă mandatului parlamentar caracter reprezentativ, art. 69 alin. (1) dispunând că: „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. Garanția supremă a independenței de care se bucură, în exercitarea mandatului, orice parlamentar, este înscrisă în alin. (2) al art. 69 din Legea fundamentală, în sensul că «Orice mandat imperativ este nul.»”. (Decizia nr. 611/2017, par. 114, și Decizia nr. 411/2017, par. 29).

În cazul legii criticate, cele două puncte ale art. unic folosesc formulări imperative precum „vor fi supuse”, respectiv „preia”. În condițiile în care acestea prescriu conduita de urmat a deputaților și senatorilor atunci când formulează propuneri legislative cu impact asupra mediului de afaceri, apreciem că modificările aduse de Parlament aduc atingere art. 61 și art. 69 alin. (2) din Constituție. Mai mult, nerespectarea obligației de a justifica nepreluarea tuturor propunerilor nici nu ar putea atrage răspunderea senatorului ori deputatului respectiv pentru modul în care își exercită mandatul parlamentar.

2. Încălcarea art. 1 alin. (5), art. 74 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție

Prin raportare la conținutul normelor criticate, considerăm că pct. 1 și 2 ale art. unic din legea supusă controlului de constituționalitate nu îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la calitatea legii, așa cum au fost dezvoltate într-o amplă jurisprudență a Curții Constituționale.

O primă neclaritate rezultă din lipsa corelării normelor propuse cu ansamblul reglementărilor existente. Astfel, referitor la necesitatea creării unui cadru favorabil înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, capitolul II din Legea nr. 346/2004 prevede la art. 9 alin. (1) că: „Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale și camerele de comerț și industrie, în cadrul competenței lor, au obligația să elaboreze politici și să asigure măsuri și acțiuni menite să contribuie la protecția întreprinderilor mici și mijlocii în raporturile lor cu statul, în special prin simplificarea procedurilor administrative și prin prevenirea creșterii nejustificate a costurilor legate de conformarea acestora față de reglementările în vigoare”.

Așadar, deși sfera stabilită de acest articol vizează administrația centrală și locală, respectiv camerele de comerț și industrie, pct.1 al art. unic din legea supusă controlului de constituționalitate face referire și la „propunerile legislative ale deputaților și senatorilor”, iar pct. 2 al art. unic folosește sintagma „inițiatorul actului normativ”. Pe de-o parte, într-o interpretare sistematică se înțelege că în sfera inițiatorilor sunt cuprinși și deputații și senatorii, aceștia având obligația de a prelua propunerile rezultate în urma consultărilor care au stat la baza întocmirii raportului privind aplicarea Testului IMM, având ca scop finalizarea proiectului de act normativ. Pe de altă parte, având în vedere că sfera autorităților vizate de acest mecanism nu este modificată, s-ar putea interpreta că art. unic pct. 2 din legea supusă controlului de constituționalitate s-ar aplica doar acestor autorități, nu și parlamentarilor. În concluzie, prin modul deficitar de redactare, este neclară sfera inițiatorilor cărora le incumbă obligația prevăzută de art. 91 alin. (42) din Legea nr. 346/2004, astfel cum acesta a fost modificat și completat prin legea dedusă controlului de constituționalitate.

O a doua neclaritate rezultă din însuși modul de formulare a modificărilor și completărilor prevăzute de pct. 2 al art. unic din legea supusă controlului de constituționalitate. Astfel, deși legiuitorul a folosit în prima teză o formulare imperativă, utilizând sintagma „preia”, în teza a doua se instituie o obligație în sarcina inițiatorului, în ipoteza nepreluării tuturor propunerilor formulate în cadrul consultărilor, respectiv de a justifica acest lucru printr-o notă publicată pe site-ul propriu.

În cazul în care obligația incumbă deputaților sau senatorilor care își exercită dreptul constituțional de inițiativă legislativă, este neclar cum anume se va materializa obligația de publicare a notei justificative și dacă aceasta se referă la publicarea pe pagina de internet a Camerei din care face parte membrul Parlamentului sau pe paginile celor două Camere.

Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii” (Decizia nr. 447/2013).

De asemenea, potrivit art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor”, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din același act normativ, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie”. Instanța constituțională a mai arătat că „inconsecvențe de natură terminologică, omisiuni sau contradicții cu înseși textele legii, apte să creeze incertitudine sub aspectul operațiunilor juridice reglementate (…), generează o lipsă de coerență, claritate și previzibilitate a normei legale, care este de natură să înfrângă principiul securității juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.” (Decizia nr. 1/2014).

Față de cele de mai sus, prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale, apreciem că normele criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii.

Dintr-o altă perspectivă, subliniem că inițiativa legislativă este prima etapă în procedura de elaborare a legilor ce include și etapa de avizare a proiectelor de legi anterior sesizării Parlamentului, în conformitate cu Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

În privința avizării proiectelor, Legea nr. 24/2000, ce stabilește regulile pentru întocmirea și depunerea inițiativelor legislative, prevede la art. 9 că: „(1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative inițiatorul trebuie să solicite avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcție de obiectul reglementării; (2) După elaborarea lor și încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ”.

Din perspectiva naturii juridice a Testului IMM, apreciem că acesta reprezintă o evaluare preliminară a impactului unei reglementări care are relevanță pentru domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, realizată de inițiator, pentru asigurarea unui mediu favorabil inițierii și dezvoltării afacerilor, în conformitate cu art. 91 din Legea nr. 346/2004.

Or, evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări este prevăzută ca etapă distinctă în art. 7 din Legea nr. 24/2000 care la alin. (6) stabilește că: „Aplicarea dispozițiilor alin. (1)-(5) nu este obligatorie în cazul inițiativelor legislative ale deputaților și senatorilor, precum și al celor bazate pe inițiativa cetățenilor”. Așadar, în cazul inițiativelor legislative ale parlamentarilor etapa evaluării preliminare a impactului noilor reglementări nu este obligatorie. Or, din analiza conținutului normativ al pct. 1 și 2 ale art. unic, nu rezultă cu claritate dacă includerea deputaților și senatorilor în sfera de aplicare a normelor amintite are semnificația unei derogări de la art. 7 alin. (6) din Legea nr. 24/2000, aspect ce va genera confuzie în aplicare și chiar refuzul înregistrării unor propuneri legislative pentru neparcurgerea acestei etape.

Evaluarea preliminară a impactului realizată de deputați și senatori, prin aplicarea Testului IMM, apare așadar ca o etapă preliminară procedurii de avizare. Cu toate acestea, ulterior realizării Testului IMM, deputații și senatorii sunt obligați să transmită Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii, spre analiză, propunerile lor legislative.

Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii este un organism consultativ, fără personalitate juridică, care funcționează sub coordonarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului. Potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, acest grup analizează raportul privind aplicarea Testului IMM și emite un aviz consultativ cu privire la oportunitatea aprobării proiectului de act normativ evaluat, aviz consultativ care se va transmite deputatului sau senatorului.

Așadar, rezultă că supunerea de către parlamentari a proiectelor de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri „analizei” acestei structuri consultative reprezintă tot o procedură de avizare, creându-se o confuzie suplimentară cu privire la momentul în care aceasta intervine, respectiv „înainte de a fi transmise spre avizare”.

În aceste condiții, în cazul propunerilor legislative inițiate de deputați sau senatori, considerăm că este neclar momentul la care au loc aplicarea testului IMM și supunerea spre avizare Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii, prin raportare la normele de tehnică legislativă, la regulamentele celor două Camere ale Parlamentului, respectiv la Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor.

Pentru aceste considerente, apreciem că normele criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) și art. 74 alin. (1) din Constituție.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii este neconstituțională.

 

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

Administratie

România, implicată în discuțiile europene despre cultură și siguranța copiilor online

Publicat

pe

De

La reuniunea Consiliului UE de la Bruxelles, ministra Culturii, Ioana Ciocan, a susținut priorități privind finanțarea culturii, protejarea creatorilor în era inteligenței artificiale și responsabilitatea platformelor digitale.

România a participat la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Educație, Tineret, Cultură și Sport, desfășurată pe 20 noiembrie la Bruxelles, în formatul dedicat culturii, audiovizualului și media. Reprezentanta României, ministra Culturii, Ioana Ciocan, a prezentat poziția țării în cadrul a patru teme europene.

Priorități culturale și pregătirea pentru 2034

Miniștrii au discutat Planul de lucru al UE pentru cultură 2027–2030, care stabilește prioritățile europene pentru următorii patru ani. România a susținut corelarea acestora cu viitoarele instrumente de finanțare ale Uniunii.

Pe agenda reuniunii s-a aflat și raportul de progres privind cadrul programului „Capitale Europene ale Culturii” pentru perioada 2034–2047. Discuția este relevantă pentru pregătirea competiției naționale, în perspectiva găzduirii titlului de către România în 2034.

Siguranța copiilor și răspunderea platformelor

În dezbaterea despre siguranța copiilor în mediul online, România a sprijinit o vârstă minimă armonizată la nivel european și metode de verificare a vârstei care să fie neintruzive. Poziția susținută de ministra Culturii include și responsabilizarea platformelor digitale încă din etapa de proiectare a serviciilor, potrivit principiului „safety by design”.

Finanțarea culturii și drepturile creatorilor în era IA

Alte intervenții au vizat suveranitatea culturală, drepturile de autor în contextul dezvoltării inteligenței artificiale și cooperarea audiovizuală europeană. România a susținut un buget adecvat pentru cultură prin programul AgoraEU și protejarea creatorilor în raport cu sistemele de inteligență artificială.

A fost susținută, de asemenea, extinderea cooperării între radiodifuzorii publici europeni, după modelul parteneriatului ARTE–RTVE. Propunerea urmărește acces multilingv la conținut, inclusiv în limba română.

Citeste in continuare

Administratie

Peste 400 de copii au participat la prima ediție a Cupei „Micul Judoka alPHa”, la Blejoi

Publicat

pe

De

Sala Polivalentă din Blejoi a găzduit sâmbătă prima ediție a competiției „Cupa Micul Judoka alPHa”, la care au participat peste 400 de copii. Evenimentul, organizat de Consiliul Județean Prahova împreună cu Clubul Sportiv alPHa Prahova, a reunit tineri sportivi, părinți și susținători.

O zi de competiție dedicată judo-ului juvenil

Întrecerile s-au desfășurat pe parcursul zilei, între orele 10:00 și 18:00. Copiii au avut ocazia să-și testeze pregătirea pe tatami și să acumuleze experiență într-un cadru competițional organizat. Potrivit organizatorilor, evenimentul se numără printre cele mai ample competiții de judo juvenil desfășurate la nivel județean.

Susținere pentru tinerii sportivi și infrastructura sportivă

La eveniment a fost prezent președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, care i-a încurajat pe participanți și le-a mulțumit părinților pentru sprijinul acordat. Acesta a subliniat importanța dezvoltării sportului pentru copii și a asigurării unor condiții potrivite pentru antrenament și performanță.

„M-am bucurat să văd sala plină de copii pasionați de sport și de părinți care îi susțin în drumul lor către performanță. Îmi doresc ca această primă ediție să fie începutul unei tradiții pe care să o continuăm împreună, an de an. Vom continua să susținem sportul prahovean și să investim în infrastructura sportivă, astfel încât copiii noștri să aibă cele mai bune condiții pentru a face performanță”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu, potrivit Consiliului Județean Prahova.

Președintele CJ Prahova le-a mulțumit Roxanei Crețu pentru implicarea în dezvoltarea judo-ului și primarului comunei Blejoi, Adi Dumitru, pentru sprijinul acordat și găzduirea competiției.

Mai mult decât medalii: disciplină și respect

Dincolo de rezultate, competiția le-a oferit copiilor prilejul de a învăța să gestioneze atât victoria, cât și înfrângerea. Respectul față de adversar, disciplina și fair-play-ul, valori cultivate prin practicarea judo-ului, au fost parte din experiența de pe tatami.

Consiliul Județean Prahova și Clubul Sportiv alPHa Prahova își propun ca această primă ediție să deschidă calea unor noi evenimente sportive dedicate copiilor și să creeze oportunități de afirmare pentru tinerele talente din județ.

Citeste in continuare

Administratie

Demers oficial după tragedia feroviară din Florești: primarul Simona David cere de urgență Ministerului Transporturilor și CFR montarea de bariere automate în zona Cap Roșu

Publicat

pe

De

În urma gravului accident feroviar produs pe raza comunei Florești (județul Prahova), soldat cu decesul a două persoane, primarul localității, Simona David, a transmis o solicitare oficială în regim de urgență către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și conducerea C.F.R. S.A., cerând instalarea unor bariere automate la trecerea la nivel cu calea ferată unde a avut loc tragedia.

Edilul a transmis un mesaj de condoleanțe familiilor îndoliate și a subliniat că actualele sisteme de avertizare nu mai sunt suficiente pentru a garanta siguranța participanților la trafic:

„Ca primar al acestei comunități, dar și ca om, consider că avem datoria să facem tot posibilul pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete. Semnalizarea acustică și luminoasă de la trecerea la nivel cu calea ferată nu este suficientă. Montarea unor bariere automate este absolut necesară pentru siguranța oamenilor”, a precizat Simona David.

Detaliile adresei oficiale trimise la București

Conform documentului oficial (nr. 22.660 din 20 noiembrie 2026) înaintat ministrului Transporturilor și directorului general al C.F.R. S.A., Primăria comunei Florești solicită reevaluarea imediată a gradului de siguranță în punctul critic în care s-a produs accidentul din data de 19 noiembrie 2026.

Principalele argumente tehnice și de siguranță invocate de administrația locală vizează:

  • Punctul de risc major: Trecerea la nivel cu calea ferată vizată este situată în zona Cap Roșu (comuna Florești), pe Magistrala CF 300, la km 83+785, între stațiile Florești Prahova și Câmpina, la intersecția cu drumul comunal DC 111;
  • Viteza ridicată a trenurilor: Deși trecerea este prevăzută în prezent cu instalații de semnalizare acustică și luminoasă, importanța rutei feroviare și viteza de circulație a garniturilor — care ajunge la aproximativ 100 km/h — generează riscuri majore la traversare;
  • Necesitatea barierelor fizice: Primăria atrage atenția că simpla existență a semnalelor acustice și luminoase nu trebuie să reprezinte limita măsurilor de protecție atunci când riscul producerii unor accidente cu urmări ireversibile este atât de ridicat.

Prin acest demers instituțional, autoritățile locale din Florești cer factorilor decizionali din domeniul feroviar analizarea de urgență a situației din teren și dispunerea măsurilor necesare pentru montarea barierelor automate.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv18 ore ago

Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis

„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026 De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din...

Exclusiv2 zile ago

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să...

Exclusiv2 zile ago

Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești

Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei:...

Exclusiv2 zile ago

La M.A.I., legea intră în vigoare după ce câștigi procesul

Sindicatul „Diamantul” sesizează Avocatul Poporului și avertizează: dacă sporul din concediu nu se plătește de bunăvoie, tribunalele riscă să devină...

Exclusiv3 zile ago

Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!

Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc...

Exclusiv3 zile ago

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum...

Exclusiv3 zile ago

Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională

La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea...

Exclusiv3 zile ago

Cosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției

UN NOU SECRETAR DE STAT LA JUSTIȚIE ȘI O VOCE PUTERNICĂ DIN SISTEM Numirea avocatului Lavrin Covaci în funcția de...

Exclusiv4 zile ago

Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!

Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul...

Exclusiv4 zile ago

Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu

În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu...

Exclusiv4 zile ago

Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!

Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați...

Exclusiv4 zile ago

Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)

Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de...

Exclusiv6 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv6 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv6 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv