Administratie
Ministerul Finanţelor atacă în forţă piaţa depozitelor bancare controlată de bănci oferind o dobândă aproape dublă, în încercarea de a face rost de bani pentru buget
Ministerul Finanţelor a ridicat tensiunea pe piaţa economiilor populaţiei, prin noua ofertă de vânzare de titluri de stat Tezaur şi Fidelis, care se va desfăşura în următoarele 3 săptămâni. Pentru oferta Tezaur, titlurile de stat pe un an au o dobândă de 7,2%, iar la trei ani de 7,8%, iar vânzarea se realizează prin intermediul Poştei Române.
La titlurile de stat Fidelis Ministerul Finanţelor oferă o dobândă de 7,28% pe un an şi 7,8%/an la trei ani. La euro, Ministerul Finanţelor oferă 1,4% la un an şi 2,3%/an la doi ani. Titlurile Fidelis sunt vândute prin intermediul Băncii Transilvania, BCR, BRD şi Alpha Bank şi vor fi listate ulterior la Bursa de la Bucureşti.
Cei care vor să-şi vândă înainte de scadenţă titlurile Fidelis ar putea găsi cotaţii pe piaţă, dar care reflectă situaţia dintr-un anumite moment. Dacă dobânzile cresc mai mult, valoarea titlurilor de stat va scădea, pentru a reflecta noua realitate. Tilturile Tezaur, dacă ai nevoie de bani, poţi să le vinzi înainte de scadenţă înapoi către Finanţe, dar pierzi dobânda.
Acum un an, nimeni nu prevedea ceea ce s-a întâmplat cu inflaţia atât în România, cât şi în lume, dar nici că Rusia va ataca Ucraina, ceea ce a aruncat în aer toate echilibrele macroeconomice şi geopolitice, declanşând o explozie a preţurilor materiilor pline, care într-un final ajunge la consumator. În iunie 2021, Ministerul Finanţelor oferea la Tezaur o dobândă de 2,95%/an la un an, 3,35%/ an la trei ani şi 3,65%/an la cinci ani. Acum dobânzile sunt duble.
Dobânzile pe care le oferă acum Ministerul Finanţelor pentru Tezaur şi Fidelis sunt mai mari, chiar mult mai mari decât dobânzile oferite de bănci la depozite, mai ales dacă luăm în considerare că la titurile de stat dobânda nu este impozitată, dar la depozitele bancare câştigul din dobânzi este taxat cu un impozit de 10%.
Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă, are acum dobânzi cuprinse între 4%/an la o lună, 4,75% la un an, 4,85%/an la doi ani şi 5%/an la trei ani. La euro, Banca Transilvania are o dobândă de 0,05%/an la doi ani şi 0,05%/an la trei ani.
BCR, numărul doi pe piaţă, oferă o dobândă la depozitele online în lei de 4% la un an şi de 4,2%/an la doi ani. BCR nu are ofertă de depozite în euro. BRD, a treia bancă de pe piaţă, are la oferta online în lei dobânzi cuprinse între 2%/an la o lună, 4,6%/an la un an, 4,3%/an la doi ani şi 4,3%/an la trei ani. La euro nu are ofertă de depozite pentru persoane fizice.
CEC Bank, care este una dintre cele mai mari bănci pentru economiile populaţiei, oferă la depozitele online în lei dobânzi cuprinsă între 1,35%/an la o lună, 3,7%/an la un an, 3,9%/an la doi ani şi 4,1%/an la trei ani. La euro, CEC Bank oferă o dobândă de 0,2%/an la un an. Raiffeisen, la depozitele constituite digital în lei, oferă la un an o dobândă de 4,75%/an, iar la doi ani o dobândă de 6%/an.
Pe piaţa interbancară, Ministerul Finanţelor plăteşte randamente mai mari la vânzarea de titluri de stat către bănci, care depăşesc 8%. Pe piaţa secundară a titlurilor de stat, acolo unde tranzacţionează băncile, randmentele – dobânzile efective – sunt cotate la 7%/an pentru scadenţa la şase luni, 7,12%/an pentru un an, 8,5%/an la trei ani, 8,11%/an la cinci ani şi 8,12%/an la 10 ani.
Pe această piaţă secundară a titlurilor de stat poţi să intre ca persoană fizică doar prin intermediul băncilor şi dacă ai sume mari de tranzacţionat. Aceasta este o piaţă cu volume mari, unde sunt prezente fondurile de pensii, investitorii mari interni şi investitorii străini. Din cauza inflaţiei dar şi a modului în care este privită România, ţară de risc, randamentele sunt mult mai ridicate decât pe alte pieţe din jur.
ROBOR-ul la trei luni – indicatorul de referinţă pentru creditele de retail şi corporate – a fost cotat vineri la 6,01%, iar analiştii cred că va continua să crească, mai ales că vor veni noile date legate de inflaţie. Dar ce este interesant este că pe piaţa interbancară, unde băncile schimbă bani zilnic între ele, dobânda efectivă de tranzacţionare a fost în luna mai de 4,14%, iar joi, 2 iunie, a fost de 4,82%. Aici, banii au scadenţe scurte, acoperind nevoia de lichiditate a băncilor.
BNR are o dobândă de politică monetară de 3,75%, iar rata Lombard – la care băncile cumpără bani de la BNR – este de 4,75%. Piaţa banilor este extrem de fragmentată în privinţa dobânzilor, statul ajungând să ofere dublu faţă de oferta băncilor pentru a face rost de bani pentru finanţarea bugetului.
ROBOR-ul, deşi este o dobândă de referinţă, este format din cotaţiile pe care le oferă băncile şi mai puţin are la bază tranzacţii efectiv realizate. ROBOR-ul este o percepţie legată de inflaţie şi de tensiunile din piaţă, mai mult decât rata efectivă de tranzacţionare. De obicei, ROBOR-ul este cotat cu 1 pp mai mult decât ce se întâmplă în piaţă.
După noua ofertă Tezaur şi Fidelis, mănuşa este aruncată băncilor. Acum, în piaţa monetară băncile se confruntă cu o lipsă de lei din cauza politicii strânse a Băncii Naţionale, care încearcă să mărească dobânzile astfel încât să nu piardă inflaţia de sub control.
Dar între timp a mai intervenit o situaţie care tinde să devină o problemă: începând din luna martie, după atacarea Ucrainei de către Rusia, dar şi pe fondul exploziei inflaţiei, populaţia nu a mai economisit deloc în depozite în lei, soldul fiind mai mic decât în decembrie. La finalul lunii aprilie, soldul economiilor în lei la bănci era de 158 de miliarde de lei, în creştere cu numai 0,7% faţă de aprilie anul trecut. În schimb populaţia a început să economisească în valută, soldul fiind la finalul lunii aprilie de 127 de miliarde de lei, echivalent în valută, în creştere cu 16% faţă de aprilie 2021.
Timp de un deceniu, populaţia a strâns bani după bani la bancă, chiar dacă dobânzile au fost în scădere. Dar între timp a venit inflaţia şi războiul din Ucraina, care a introdus temeri în piaţă. Până acum băncile nu s-au preocupat de dobânzile la depozite pentru că economiile veneau de la sine. Dar situaţia s-a schimbat şi s-ar putea să vedem o concurenţă mai mare în atragerea de bani prin creşterea dobânzilor la depozite.
Ministerul Finanţelor, prin dobânzile pe care le-a oferit la titlurile de stat Fidelis şi Tezaur, atacă piaţa băncilor. Dar să vedem cât va reuşi să disloce. Oricum, în următoarea perioadă vom vedea cum băncile vor majora dobânzile la depozite, mai ales dacă această tensiune din piaţa monetară, cu deficit de lichiditate, va persista.
În iunie BNR nu are nicio şedinţă de politică monetară, aşa că se va uita cum se aşează piaţa, mai ales după ce vin noile date legate de inflaţie, de execuţia bugetară şi de necesarul de bani pe care îl are Ministerul Finanţelor, de acoperire a cheltuielilor bugetare şi a deficitului. Pentru deponenţi creşterea dobânzilor este binevenită. Pentru cei care au credite ratele devin din ce în ce mai mari.
Cristian Hostiuc
Administratie
Recunoaștere la cel mai înalt nivel: Polițiștii români premiați de Cătălin Predoiu la 164 de ani de istorie a Ministerului Afacerilor Interne
Într-un cadru solemn, marcând 164 de ani de existență a Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), excelența și devotamentul în serviciul public au fost celebrate prin premierea celor mai performanți angajați ai structurilor de ordine publică. Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu, a conferit înalte distincții polițiștilor care s-au remarcat prin acte de eroism, salvarea de vieți omenești și succese răsunătoare în combaterea criminalității organizate.
Eroism și profesionalism sub emblema datoriei: De la vieți salvate la capturi record de droguri
Conform informațiilor furnizate de Poliția Română, Emblema de Onoare a M.A.I. a fost acordată unui număr impresionant de ofițeri și agenți care au demonstrat un curaj deosebit în misiuni critice. Printre premiați se numără echipa I.P.J. Neamț, responsabilă pentru descoperirea unei culturi vaste de canabis în Dragomirești, și polițiștii din I.P.J. Teleorman, a căror contribuție a fost decisivă în localizarea și capturarea unui fugar internațional aflat pe lista „Most Wanted”.
Distincțiile au vizat și intervenții de salvare care au făcut diferența între viață și moarte. Au fost onorați polițiști din cadrul D.G.P.M.B., I.P.J. Bacău, I.P.J. Vâlcea, I.P.J. Neamț, I.P.J. Buzău și I.P.J. Timiș, aceștia intervenind prompt pentru a salva cetățeni din situații limită, precum amenințări cu violență, pericole iminente pentru copii sau tentative de înec. Totodată, structurile D.O.P. și D.I.C.E. au fost recunoscute pentru loviturile aplicate criminalității economice, silvice și evaziunii fiscale.
Distincții pentru structurile de elită și misiuni internaționale de succes
Pe lângă meritele individuale, Ministerul Afacerilor Interne a acordat Placheta de Onoare unor unități de elită care au ridicat standardele performanței polițienești. Un punct central al ceremoniei a fost recunoașterea succesului S.I.A.S. în cadrul competiției internaționale UAE SWAT Challenge 2026, unde luptătorii români au promovat imaginea instituției la nivel global.
Lupta împotriva marelui trafic de droguri și a falsificării de monedă a fost, de asemenea, pe lista de priorități a ministerului. Structurile B.C.C.O. din Târgu Mureș și Iași (celebra Operațiune „Wolf of Everad”), alături de S.C.C.O. Neamț, au primit distincții pentru destructurarea unor rețele complexe de criminalitate organizată.
Evenimentul a inclus și premierea unor unități locale, precum Biroul Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Slatina și secțiile rurale din județul Argeș (Albota și Ștefan cel Mare), pentru eficiența demonstrată în gestionarea cazurilor de violență domestică și infracțiuni cu violență. „Felicitări tuturor colegilor pentru profesionalismul și dedicarea de care dau dovadă zilnic în sprijinul cetățenilor”, au transmis reprezentanții Poliției Române, subliniind că aceste premii reprezintă o validare a misiunii asumate față de comunitate. (Paul D.).
Administratie
Filtru masiv la frontiera aeriană: Zece români prinși cu mii de pachete de țigări în bagaje pe Otopeni
Vigilența sporită a autorităților de control de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la destructurarea unei tentative de contrabandă cu produse din tutun. Într-o acțiune comună desfășurată recent, polițiștii de frontieră și inspectorii vamali au interceptat peste 64.000 de țigarete nedeclarate. Bunurile erau ascunse în bagajele unor pasageri care sperau să treacă neobservați prin vama aeroportului.
Pasageri sosiți din Turcia și Egipt au încercat să ocolească legea pe culoarul verde
Grupul vizat de control a fost format din zece cetățeni români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 24 și 58 de ani. Potrivit datelor furnizate de Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Henri Coandă, aceștia călătoreau din direcții cunoscute pentru riscul de trafic cu produse din tutun, respectiv Turcia și Egipt.
După aterizare și recuperarea bagajelor de cală, cele zece persoane au încercat să părăsească incinta aeroportului folosind culoarul destinat pasagerilor care „nu au nimic de declarat”. Această strategie nu a funcționat, echipa mixtă de control procedând la oprirea și verificarea amănunțită a întregului grup, în baza unor suspiciuni rezonabile.
Peste 3.000 de pachete de țigări confiscate în urma controalelor amănunțite
Suspiciunile autorităților au fost confirmate în momentul deschiderii bagajelor de cală și de mână. În interiorul acestora, agenții au descoperit cantități impresionante de pachete de țigări purtând mărci internaționale cunoscute, pe care pasagerii nu le menționaseră în nicio etapă a controlului.
În urma inventarierii riguroase, autoritățile au stabilit că volumul total al capturii se ridică la 64.660 de țigarete, echivalentul a 3.233 de pachete. Toate bunurile au fost reținute imediat în vederea confiscării de către inspectorii vamali.
Cei zece pasageri implicați au fost sancționați contravențional, amenzile aplicate reflectând gravitatea încălcării normelor vamale în vigoare. Această acțiune subliniază cooperarea strânsă dintre Poliția de Frontieră și structurile vamale pentru securizarea frontierelor aeriene și combaterea comerțului ilegal cu produse accizabile. (Sava N.).
Administratie
Captură de valută la punctul de trecere Albița: Un șofer turc a încercat să intre în țară cu 28.000 de euro nedeclarați
Vigilența autorităților de la granița de est a României a condus la o nouă captură semnificativă de numerar. În urma unei acțiuni coordonate, o echipă mixtă formată din polițiști de frontieră și inspectori vamali din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița a descoperit suma de 28.000 de euro, ascunsă în cabina unui autocamion. Banii aparțineau unui cetățean turc care încerca să introducă valuta în țară fără a respecta procedurile legale de declarare.
Traseu internațional sub lupă: Cooperarea dintre autorități a dus la depistarea banilor
Potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc pe sensul de intrare în țară, unde s-a prezentat pentru formalități un cetățean turc aflat la volanul unui vehicul de mare tonaj. Acesta circula pe ruta Republica Moldova – Siria, însă itinerariul său a fost întrerupt de un control riguros la intrarea în județul Vaslui.
Depistarea sumei a fost posibilă datorită unei analize de risc minuțioase și a cooperării strânse dintre autoritățile de frontieră române și cele din Republica Moldova. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au efectuat verificarea fizică a cabinei și a bagajelor șoferului, unde au fost găsiți cei 28.000 de euro nedeclarați, disimulați pentru a evita controlul.
Sancțiuni financiare și confiscări conform normelor Uniunii Europene
Tentativa de a trece frontiera cu o sumă ce depășește plafonul permis a atras consecințe imediate. Conform Regulamentului (UE) 2018/1672, orice persoană care transportă numerar de cel puțin 10.000 de euro are obligația legală de a declara suma la intrarea sau ieșirea din Uniunea Europeană pentru a asigura transparența fluxurilor financiare.
Deoarece șoferul a ignorat aceste prevederi obligatorii, întreaga sumă a fost reținută de către autoritățile vamale. Mai mult, cetățeanul turc a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 10.000 de lei. Poliția de Frontieră Română a reiterat faptul că va continua să desfășoare astfel de acțiuni de control, utilizând metode moderne de monitorizare pentru a proteja securitatea frontierelor externe ale Uniunii și pentru a combate orice formă de ilegalitate transfrontalieră. (Paul D.).
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 5 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
-
Exclusivacum 12 oreIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică



