Administratie
La Muzeul Tehnic din București și la Muzeul Național Geologic sunt panouri din care vizitatorii pot afla biografia și realizările primei femei inginer din România
O plimbare urbană prin Sectorul 4 al Capitalei poate fi, surprinzător, sursă de inspirație pentru un articol cu tematică militară. Stația de metrou Dimitrie Leonida poartă un nume care, în cele mai multe cazuri, nu spune absolut nimic celor care o folosesc. Stațiile de autobuz plasate pe cele două sensuri, la ieșirea de la metrou, propun călătorilor superbe retrospective istorice, cu Smaranda Brăescu și Elisa Leonida Zamfirescu.
Dacă despre Smaranda Brăescu s-a mai scris în Observatorul militar, este cazul să recuperăm o bucățică de istorie și să aflăm câte ceva și din ravisanta personalitate a celei care a fost Elisa Leonida Zamfirescu.
Primăria Sectorului 4 din București a ales o interesantă campanie de culturalizare, denumită sugestiv și simbolic Te plimbi prin 4, te faci de 10.
Cei care așteaptă mijloacele de transport în comun au ocazia să afle câteva detalii despre personalități ale culturii și științei românești. Elisa Leonida Zamfirescu este una dintre cele alese să acompanieze așteptarea pe liniile de autobuz 125, 232, 438 și 475.
Elisa Leonida s-a născut la Galați, la 10 noiembrie 1887, într-o familie de intelectuali. Tatăl ei, Atanase Leonida, fost ofițer de carieră, și-a îndrumat copiii să învețe carte și să urmeze facultăți de top. Fratele mai mare, Gheorghe Leonida, a fost un cunoscut sculptor, opera sa majoră fiind capul statuii lui Iisus Hristos din Rio de Janeiro.

Un alt frate, Dimitrie, cel care dă numele stației de metrou, a fost inginer, specialist în energetică, om de știință și profesor universitar. Sora mai mică, Adela Leonida-Paul, a fost medic oftalmolog român, prima care a utilizat curentul electric în tratamentul cataractei.
După absolvirea liceului, Elisa s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele din București, Politehnica de azi, însă a fost respinsă din cauza prejudecăților vremii, care considerau că o astfel de școală nu se potrivește femeilor. Acest obstacol nu a împiedicat-o ca în 1909 să plece la Berlin și să se înscrie la Academia Regală Tehnică.
Unele surse susțin că ar fi fost prima femeie-student la o facultate inginerească și apoi prima femeie-inginer din lume, ipoteza fiind demontată totuși de faptul că Alice Perry a absolvit și a devenit inginer, în 1906.
După obținerea diplomei, Elisa Leonida a avut ocazia să rămână în Germania, fiind ofertată de firma BASF, a ales să se întoarcă în țară, așa cum făceau majoritatea tinerilor români care studiau în străinătate, la începutul secolului al XX-lea.

Alegerea i-a cauzat anumite greutăți, în cele din urmă reușind să obțină un post de inginer, la laboratorul Institutului Geologic din București.
Apoi a început războiul, iar lumea a fost bulversată de această mare conflagrație. Elisa Leonida și-a riscat viața, mergând voluntar pe front, unde a desfășurat o intensă activitate în cadrul organizației Crucea Roșie. S-a remarcat prin afecțiunea cu care i-a îngrijit pe cei răniți, cărora le-a alinat suferințele.
Acțiunile sale pe front au făcut-o iubită de soldați, iar mai târziu i s-a încredințat conducerea unor spitale de campanie din sectorul Mărășești, unde s-au dus lupte grele în timpul Primului Război Mondial. A primit mai multe medalii și decorații, românești și străine, pentru faptele sale și ajutorul oferit armatei române.
Tot pe front l-a întâlnit pe viitorul ei soț, inginerul Constantin Zamfirescu, fratele cunoscutului scriitor Duiliu Zamfirescu. Nunta celor doi îndrăgostiți a avut loc în anul 1918, iar din acest mariaj au rezultat două fete.

Cea mare a devenit profesor, iar mezina a urmat tradiția de familie, îmbrățișând cariera de inginer. La nunta celor doi a participat inclusiv regina Maria, cu care Elisa Leonida-Zamfirescu legase o strânsă prietenie pe front.
După război și-a reluat activitățile profesionale, revenind în echipa Institutului Geologic, unde a condus un laborator de analize în care a elaborat metode originale, raționalizări, a introdus tehnici noi și a efectuat studii importante, toate având drept scop cunoașterea și valorificarea bogățiilor și resurselor din solul țării noastre.
De asemenea, printre preocupările sale profesionale regăsim analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbune, bituminide solide, roci de construcție și de prepararea minereurilor, semnând peste 85.000 de buletine de analize ale căror rezultate științifice au fost publicate în seria Studii economice, editată de Institutul Geologic din București.

Elisa Leonida-Zamfirescu a descoperit importanța utilizării bentonitei în filtrarea vinului, cu ocazia cercetărilor profesionale efectuate. În paralel, a avut o prodigioasă carieră didactică, fiind profesor la Școala de Fete Pitar Moș sau la Școala de Electricieni și Mecanici din București, condusă de fratele ei, Dimitrie.
A fost extrem de longevivă, lucrând până la vârsta de 75 de ani, pensionarea consemnându-se abia în 1963. Membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și prima membră din România a Asociației Internaționale a femeilor Universitare, Elisa Leonida- Zamfirescu dă, din 1993, numele unei străzi din Sectorul 1 al Bucureștiului.
De asemenea, o altă stradă din Galațiul natal îi poartă numele.
La inițiativa Confederației Naționale a Femeilor din România, în 1997, a fost instituit „Premiul Elisa Leonida-Zamfirescu“ care se acordă pentru merite în domeniul științei și tehnicii unor personalități feminine.
La Muzeul Tehnic din București și la Muzeul Național Geologic sunt panouri din care vizitatorii pot afla biografia și realizările primei femei inginer din România. (Cristian Frisk)
Administratie
Operațiune de amploare a Poliției de Frontieră: Șase autoturisme furate, evaluate la 2 milioane de lei, interceptate
Poliția de Frontieră Română a dat o lovitură semnificativă rețelelor de traficanți de autoturisme furate, interceptând, în doar câteva zile, șase vehicule a căror valoare cumulată depășește două milioane de lei. Acțiunile, desfășurate de Garda de Coastă, alături de inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră Giurgiu și Iași, demonstrează eficacitatea colaborării interne și internaționale în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Bilanț impresionant: Peste 2 milioane de lei, recuperate în trei zile
Într-o serie de operațiuni coordonate, polițiștii de frontieră au depistat șase autoturisme care figurau în atenția autorităților europene. Trei dintre acestea fuseseră chiar dezmembrate, într-o tentativă elaborată de a le disimula proveniența și de a le exporta ilegal. Valoarea totală estimată a bunurilor recuperate se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, conform estimărilor Poliției de Frontieră.
Schema sofisticată din Portul Constanța: Caroserii dezmembrate, motoare ascunse
Un caz elocvent de ingeniozitate infracțională, dejucat de autorități, a avut loc în Portul Constanța, între 26 și 28 ianuarie. Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu ofițeri Frontex, au derulat o acțiune de prevenire și combatere a traficului internațional de autovehicule furate. În baza unei analize de risc, aceștia au efectuat un control amănunțit asupra unei semiremorci înmatriculate în Polonia, care transporta trei caroserii auto, lipsite de motoare și alte componente esențiale, declarate în documente ca „piese auto uzate”. Verificările au scos la iveală că seriile de șasiu înscrise nu erau autentice. Extinderea controlului a dus la identificarea unei a doua semiremorci, în care se aflau motoarele, cutiile de viteze și celelalte componente aparținând caroseriilor. Prin coroborarea datelor, s-a stabilit că două dintre autoturisme fuseseră furate din Germania, iar cel de-al treilea din Suedia. Întregul ansamblu de bunuri – caroserii și piese componente – a căror valoare se ridică la aproximativ 320.000 de euro (circa 1,6 milioane de lei), a fost indisponibilizat la sediul Gărzii de Coastă. A fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Pe firul hoților: De la Norvegia la Frontiera de Est
Un alt caz notabil a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au depistat un autoturism furat din Norvegia. Vehiculul, evaluat la 216.000 de lei, era transportat pe o platformă de către un cetățean ucrainean. Conducătorul auto a declarat că achiziționase autovehiculul de la o persoană cunoscută, prin intermediul unei platforme online, fără a fi la curent cu situația juridică a acestuia. Și în acest caz, autoturismul a fost indisponibilizat, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, au precizat reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Intervenții rapide la Punctele de Trecere: Giurgiu, pe urmele mașinilor dispărute
În ultimele două zile, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat, de asemenea, două autoturisme urmărite în vederea confiscării, semnalate de autoritățile din Ungaria și Germania. În ambele situații, s-au întocmit dosare penale pentru tăinuire. Mai mult, în cazul unuia dintre conducătorii auto, verificările au relevat că acesta nu deținea permis de conducere, fiind cercetat și pentru această infracțiune. Autovehiculele, cu o valoare totală de 150.000 de lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor, au informat oficialii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
Cheia succesului: Cooperare internațională și schimb de informații
Aceste rezultate subliniază importanța cooperării constante dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile partenere externe. Schimbul operativ de informații s-a dovedit a fi un element esențial în combaterea infracționalității transfrontaliere, consolidând eforturile de a securiza granițele și de a proteja bunurile cetățenilor, atât la nivel național, cât și european. (Paul D.).
Administratie
Adio, birocrație! Agricultura ecologică și silvicultura românească intră în era digitală
Un nou suflu de modernizare traversează sectorul agricol și silvic din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat lansarea unui proiect ambițios de digitalizare, menit să simplifice radical procedurile administrative și să elibereze fermierii și silvicultorii de povara hârtiilor și a drumurilor inutile. Promisiunea este clară: mai puțină birocrație, mai mult timp dedicat producției și gestionării eficiente a resurselor.
Modernizarea la cheie: Un pas decisiv spre eficiență
Inițiativa, descrisă de Ministerul Agriculturii ca un „pas major spre modernizare”, vizează implementarea unui sistem digital integrat. Acesta va aduce servicii publice modernizate și proceduri simplificate, contribuind la o interacțiune fluidă între cetățeni și instituțiile statului. Obiectivul principal este eliminarea barierelor birocratice care, până acum, au îngreunat activitatea în două sectoare vitale pentru economia românească: agricultura ecologică și regimul silvic.
Beneficii concrete: Simplificare și transparență pentru agricultori și silvicultori
Ce înseamnă această transformare pentru miile de fermieri ecologici și pentru profesioniștii din domeniul silvic? Impactul este direct și pozitiv. Ei vor beneficia de:
- Servicii publice digitalizate și proceduri simplificate, accesibile online.
- Integrare cu baze de date naționale și europene, ceea ce elimină necesitatea de a depune repetat acte pe care statul le deține deja – un adevărat „fără drumuri inutile”.
- Eficiență sporită în relația cu instituțiile MADR și Garda Forestieră Națională, traducându-se în timpi de răspuns reduși și procese administrative accelerate.
Investiție europeană în viitor: Peste 39 de milioane de lei pentru digitalizare
Proiectul de digitalizare nu este doar o promisiune, ci o realitate susținută financiar. Cu o investiție totală de peste 39 de milioane de lei, inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF). Această susținere financiară externă subliniază importanța strategică a digitalizării pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității în sectoarele agricol și forestier românesc. Prin această abordare modernă, România își aliniază practicile la standardele europene, consolidând un viitor mai eficient și mai productiv pentru agricultorii și silvicultorii săi.
Administratie
Renașterea gigantului farmaceutic: UNIFARM SA, de la insolvență la stabilitate financiară și strategică
Un veritabil miracol economic se petrece în sânul sistemului medical românesc, acolo unde UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. De la pragul insolvenței, cu datorii istorice ce păreau insurmontabile, UNIFARM se prezintă astăzi ca o entitate puternică și stabilă financiar, un pilon de încredere sub autoritatea Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a felicitat echipa pentru acest parcurs remarcabil.
Datorii istorice, sterse complet: Performanța financiară a unei companii de stat
Cifrele prezentate de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbesc de la sine despre anvergura acestei redresări. În 2022, UNIFARM se confrunta cu o povară financiară copleșitoare: datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard reprezentau obligații către bugetul de stat. Astăzi, situația este radical schimbată: „Aceste datorii sunt zero. Vorbim despre o reducere de 100% a obligațiilor financiare și despre readucerea companiei pe baze solide”, a subliniat Ministrul Rogobete. Mai mult, compania a înregistrat un rezultat net cumulat de aproape un miliard de lei, demonstrând o gestionare eficientă și profitabilă.
Raportul de activitate pentru perioada 2022-2026 ilustrează o creștere exponențială a indicatorilor financiari:
- Cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei în prezent, marcând o creștere de peste 246%.
- Capitalurile proprii au făcut un salt impresionant, de la -708 milioane lei la +68 milioane lei, o corecție de peste 770 milioane lei, punând capăt anilor de dezechilibre majore. În 2022, UNIFARM înregistra pierderi de peste 400 milioane lei și un risc real de insolvență. „Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate”, a adăugat Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Extindere operațională fără precedent: Portofoliu, rețea și certificări
Dincolo de redresarea financiară, UNIFARM a cunoscut o expansiune operațională semnificativă, consolidându-și rolul vital pe piața farmaceutică din România. Portofoliul de produse a crescut de la doar 3 molecule active la peste 1.300 de produse, diversificându-și considerabil oferta. Rețeaua de distribuție deservește acum sute de spitale și mii de farmacii, asigurând o acoperire extinsă la nivel național. Această evoluție a fost însoțită de obținerea unor certificări esențiale, precum autorizația pentru un depozit central GDP (Good Distribution Practice), certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață.
Un sprijin real pentru sistemul sanitar: Intervenții cheie în perioada de criză
Între 2023 și 2025, UNIFARM a demonstrat că este mai mult decât o companie cu performanțe financiare, transformându-se într-un sprijin esențial pentru sistemul sanitar, capabilă să intervină rapid în situații critice.
- A furnizat produse derivate din plasmă, vitale pentru numeroase tratamente.
- A asigurat livrarea de noradrenalină către aproape 300 de unități sanitare.
- A distribuit antivirale esențiale pentru spitale și farmacii.
- A livrat peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile, acoperind nevoi masive.
Toate aceste acțiuni „arată capacitatea companiei de a interveni rapid atunci când apar blocaje în piață”, a conchis Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Lecția UNIFARM: Rigoare, responsabilitate și consecvență
Transformarea UNIFARM SA este un exemplu elocvent despre modul în care o companie publică strategică poate fi redresată și adusă la performanță. „Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a afirmat Alexandru Rogobete. De la o vulnerabilitate sistemică, UNIFARM a devenit astăzi „un sprijin real pentru pacienți și pentru spitale”, un rezultat salutat de Ministrul Sănătății, care a transmis felicitări conducerii și întregii echipe UNIFARM SA pentru acest parcurs excepțional.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 18 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 18 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



