Connect with us

Anchete

Pe scurt despre acuzațiile Eurovision

Publicat

pe

Dan Turturica are dreptate aici:
„Da, juriile din România, Polonia, San Marino, Muntenegru, Georgia și Azerbaijan și-au dat voturi, unele celorlalte, în cea de-a doua semifinală, într-un mod suspect. Dar nu au fost singurele. La fel au făcut și Suedia, Australia, Belgia și încă vreo câteva țări. EBU nu le-a sancționat însă și pe ele, deși “tiparul de vot” pare la fel de ciudat.
Mai mult, tot în a doua semifinală, au luat punctele de la cele șase țări sancționate și le-a dat fix celor trei pe care le-au protejat. 72 de puncte pentru Suedia, 60 pentru Australia, 35 pentru Belgia. Toate trei au ajuns în finală cu ajutorul “algoritmului” EBU.
Faptul că și alte țări și-au dat voturi între ele – și nu de ieri, de azi, ci de când există Eurovisionul! – scuză juriul din România? Absolut, nu! Și de aceea o să căutăm în continuare să aflăm ce s-a întâmplat cu adevărat.
Trist este doar că dacă EBU ne-ar fi spus a doua zi după a doua semifinală, adică joia trecută, de aceste suspiciuni, am fi putut face ceva. Ne-au dat “suveica” de abia după o săptămână, adică miercuri! Până luni, TVR nu a avut dreptul să știe nici măcar voturile din semifinală ale juriului din România! Pentru că așa ne impune regulamentul EBU!
Am întrebat EBU de ce nu ne-au spus din timp despre suspiciuni, în condițiile în care știau foarte bine că regulamentul Eurovision, făcut chiar de ei, interzice ferm oricărei televiziuni să influențeze sau să schimbe notele juriului, care trebuie să fie independent?! Cum puteam să intervenim dacă noi am aflate notele din semifinale doar după concurs?
“Am vrut să protejăm concursul,” ne-au răspuns la întâlnirea on-line de miercuri. Interesant mod de a proteja concursul, somând o delegație să anunțe notele pe care le dorește organizatorul!
Nu ne-au răspuns, însă, la întrebări precum:
“de ce au invocat o defectiune tehnică la echipa României, în seara finalei, când știau că nu a fost vorba de așa ceva?”,
“de ce nu ați sancționat și voturile date de Suedia, Australia și Belgia?”,
“cum funcționează, concret, algoritmul de le-a dat fix acestor trei țări punctele țărilor sancționate?” și mai ales
“cum a ajuns algoritmul să ne impună să dăm
zero puncte Moldovei?!”
În concluzie: este șocantă lipsa de respect cu care EBU a tratat televiziunile publice din România, Polonia, San Marino, Muntenegru, Georgia și Azerbaijan.
Eu, personal, voi susține în organismele de conducere ale TVR să nu mai participăm la Eurovision și să studiem varianta de a da în judecată EBU și a cere daune pentru prejudiciile de imagine pe care ni le-a adus.
Mai jos, comunicatul integral al TVR:
“TVR investighează acuzațiile aduse de EBU, dar dezaprobă modul în care a gestionat situaţia generată de voturile exprimate de juriile naționale, cu ocazia semifinalelor și a finalei concursului Eurovision 2022
TVR dezaprobă modul în care EBU (European Broadcasting Union) a gestionat situația generată de voturile exprimate de juriile naționale cu ocazia semifinalelor și a finalei concursului Eurovision 2022.
Considerăm inacceptabil comportamentul EBU, care a aplicat un dublu standard în cazul unor grupuri de țări ale căror voturi s-au împărțit într-un mod care ridică suspiciuni.
În timp ce unele țări au fost penalizate, notele juraților fiind înlocuite cu note acordate de EBU – printr-un așa-numit ”algoritm” netransparent, care ridică la rândul său suspiciuni – pentru altele nu a fost aplicată nicio sancțiune. Mai grav, au beneficiat de puncte suplimentare, dirijate de EBU în numele țărilor penalizate (detalii la finalul comunicatului).
Impactul acestor suspiciuni asupra concursului și asupra reputației televiziunilor sancționate putea fi eliminat complet dacă EBU ar fi comunicat părților implicate îngrijorările sale de îndată ce au fost observate, adică, miercuri, 11 mai, după cea de-a doua semifinală pentru juriu.
Dacă EBU ar fi comunicat, a doua zi după vot, delegațiilor vizate notele date de jurații celor șase țări și ar fi explicat convingător existența unui ”tipar de vot neregulat,” TVR ar fi avut timp să reacționeze pentru a investiga prompt acuzațiile și a corecta situația, dacă ar fi fost cazul.
În acest fel, în cursul zilei de joi, 12 mai, puteam elimina orice suspiciune care plana asupra voturilor date de jurii în timpul celei de-a doua semifinale, iar în timpul galei pentru public puteau fi anunțati finaliștii pe baza notelor juraților, nu pe cele generate de ”algoritm.”
Acest lucru ar fi fost posibil, însă, doar dacă EBU ar fi tratat TVR ca pe un partener real și ar fi ținut cont de faptul că regulamentul Eurovision este cel ce dă independență totală juriilor naționale și că televiziunile nu pot nici afla și nici influența punctajele acordate de jurați, decât mult timp după ce au fost trimise către EBU. Astfel, TVR nu a aflat decât după finală modul în care au votat jurații români în semifinală.
Din păcate, din cauză că EBU a decis să ne trimită abia după șapte zile informațiile relevante, tot ce am putut face a fost să cerem explicații oficiale juriului din România, ”post-factum,” asupra votului din cea de-a doua semifinală. Chiar și în acest context, în care am fost deja judecați și sancționați, fără a ni se da posibilitatea de a ne apăra, TVR va colabora cu toate celelalte televiziuni sancționate pentru a descoperi dacă neregulile semnalate au fost rezultatul unei tentative de fraudă.
Un alt aspect ce trebuie semnalat este faptul că EBU are mecanisme de prevenție și control. Atunci, când există suspiciuni față de un juriu, poate trimite observatori care să supravegheze procesul de vot. Ceea ce s-a și întâmplat, anul acesta, când EBU a decis să trimită observatori în două dintre cele șase țări sancționate.
Concluzia observatorilor a fost că votul a fost regulamentar și nu au raportat nicio abatere sau încercare de fraudare. Este unul dintre motivele pentru care la începutul probei finale pentru public, reprezentantul EBU a anunțat că toate voturile exprimate de jurați sunt valide.
În timp ce România și alte cinci țări au fost sancționate pentru că s-au votat reciproc, iată cum s-au repartizat voturile, în cea de-a doua semifinală, în cazul altor trei țări:
Australia a dat către:
Suedia 12
Israel 10
Belgia 8
Macedonia de Nord 7
Irlanda 6
Australia a primit de la:
Suedia 12
Israel 10
Belgia 8
Macedonia de Nord 5
Irlanda 5
Belgia a dat către:
Suedia 10
Australia 8
Israel 7
Belgia a primit de la:
Suedia 8
Australia 8
Israel 7
Suedia a dat către:
Australia 12
Estonia 10
Belgia 8
Malta 7
Suedia a primit de la:
Australia 12
Estonia 12
Belgia 10
Malta 10
În cazul acestor țări, organizatorii nu au sesizat ”tipare de vot neregulate.” Mai mult, lor le-au dat și cele mai multe puncte atribuite, prin ”algoritm,” de la țările sancționate pentru că s-au votat între ele. Dintre cele șase țări acuzate că au avut o înțelegere oneroasă pentru a intra în finală, doar trei au reușit. Dintre cele trei țări care au primit puncte prin ”algoritm” de la țări sancțioante, toate au reușit să intre în finală.
Atitudinea de neînțeles a EBU față de TVR, un membru de tradiție al acestei organizații, care merită tratat cu respect, este subliniată și de faptul că organizatorii Eurovision au ales să mintă în timpul transmiterii rezultatelor finale ale concursului. Când a venit rândul reprezentantului României să anunțe rezultatul votului juriului, organizatorii au invocat o problemă tehnică inexistentă pentru a prezenta notele furnizate de ”algoritm.”
Reiterăm ce am spus și în primul nostru comunicat: nu a existat nicio problemă tehnică! Eda Marcus era pregătită să intre în direct, iar legătura funcționa perfect. Singurul motiv pentru care ne-a fost interzisă anunțarea votului juriului din România, care acordase 12 puncte Moldovei, a fost acela că am refuzat să acceptăm punctajul impus de EBU.
În urma situației create și a prejudiciilor de imagine aduse televiziunii publice, reprezentanții TVR iau în considerare retragerea României de la edițiile viitoare ale Eurovision și acționarea în instanță a organizatorilor evenimentului.
Pentru o mai bună înțelegere a modului în care s-a desfășurat activitatea juriului, în acord cu procedurile impuse prin regulamentul concursului, vă prezentăm cronologia derulării evenimentelor:
– Miercuri, 11 mai, de la ora 22.00, în cadrul concursului a avut loc semifinala a doua – repetiția pentru juriu -, un show identic cu cel pentru public, care urma să aibă loc a doua zi.
– Membrii juriului au sosit la sediul TVR cu 30 de minute înainte de începutul concursului, au prezentat notarului actele de identitate, au urmărit şi au fost informați despre regulile de votare – să nu comunice/să nu şi exprime părerile despre piese/prestaţie/show către ceilalți membri, să înceapă notarea după prestaţia ultimului concurent, în momentul în care Şeful de vot îi anunţă că pot începe. După înmânarea formularelor, jurații au aşteptat până când Şeful de vot a fost informat de operatorul Digame (partenerul EBU care se ocupă de componenta de vot, inclusiv grafica aferentă) că votul lor este valid și că aceștia pot părăsi locaţia (juriul a fost obligat, conform regulilor, să nu părăsească locația timp de 90 de minute după ultima prestaţie din concurs).
– Singurele două persoane care au știut rezultatul votului juriului din cea de-a doua semifinală au fost notarul care a legalizat rezultatul și Șeful de vot. Nimeni altcineva din România nu a avut acces la aceste informații până luni, 16 mai, după încheierea concursului, când voturile au fost făcute publice de EBU.
– Până vineri, 13 mai, juriul nu s-a mai întrunit.
– Vineri, 13 mai, a avut loc repetiția pentru juriu din cadrul finalei, un show identic cu cel pentru public care urma să aibă loc în ultima zi a concursului (14 mai). Juriul, notarul și Șeful de vot au reluat procedura parcursă în cadrul semifinalei pentru juriu, alături de reprezentanții Digame.
– După acest moment, juriul României nu s-a mai întrunit.
– Pe parcursul zilei de sâmbătă, 14 mai, Șeful de vot a susținut două teleconferințe cu organizatorii, pentru stabilirea regulilor de prezentare/poziționare/citire/ ale Edei Marcus și a participat la două repetiții de transmitere a rezultatului juriului României, fără a primi vreo informare cu privire la eventualele suspiciuni privind jurizarea de la București.
– 14 mai, ora 0.30 (aprox.): tabelul cu rezultatul votului din finală atribuit de EBU juriului României (Ucraina 12 puncte) a fost transmis de organizatori reprezentanților TVR. Responsabilul de la București a sesizat neconcordanța și a solicitat explicații din partea operatorului Digame. Pe parcursul finalei pentru public, la sediul TVR, alături de Șeful de vot, mai erau prezenți președintele juriului și notarul.
– 0.50-1.09 – intervalul în care a fost anunțat, în cadrul show-ului, rezultatul jurizării României, cel calculat în baza unui algoritm stabilit unilateral de EBU.
– 1.09 – EBU transmite primul mesaj oficial, prin care toate delegațiile sunt anunțate că organizatorul a identificat anumite modele de vot neregulate (“irregular”) în rezultatele a șase țări, fără a nominaliza vreun participant.
– În ceea ce privește rezultatele votului atribuit în a doua semifinală, subliniem, din nou, că au fost anunțate doar luni, după încheierea concursului”

Anchete

Emilia Șercan pune sub lupă influența șefului SPP: „Puterea vine din informațiile acumulate în timp”

Publicat

pe

De

Analistă a mecanismelor de putere din zona serviciilor

Jurnalista Emilia Șercan susține că influența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, nu ar trebui minimalizată. Într-o analiză publicată de aceasta, Șercan afirmă că șeful SPP coordonează o structură cu acces direct la unii dintre cei mai importanți demnitari ai statului.

Potrivit jurnalistei, angajații SPP au, prin lege, misiunea de a asigura protecția demnitarilor. În anumite condiții, atribuțiile pot viza și membrii familiilor acestora, precum și paza sediilor de lucru sau a reședințelor.

Limita legală: protecție și culegere de informații

Emilia Șercan amintește că legislația permite personalului SPP să desfășoare, în mod deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, însă exclusiv în scopul protejării demnitarilor.

Jurnalista atrage atenția că prezența permanentă a angajaților serviciului în apropierea persoanelor protejate poate conduce, inevitabil, la acumularea unor informații despre viața privată a acestora. Ea enumeră, cu titlu exemplificativ, probleme de sănătate, conflicte familiale, relații personale, presupuse acte de corupție, trafic de influență sau legături controversate.

Șercan subliniază însă că nu afirmă existența unor dosare compromițătoare deținute de SPP sau de Lucian Pahonțu. În opinia sa, puterea directorului ar putea proveni din volumul de informații la care acesta a avut acces de-a lungul anilor, inclusiv despre politicienii protejați de instituție.

Comparația cu J. Edgar Hoover

Pentru a explica mecanismul prin care un șef de serviciu poate acumula influență, jurnalista face o paralelă cu filmul „J. Edgar”, inspirat din viața lui J. Edgar Hoover, directorul FBI timp de aproape cinci decenii.

Șercan amintește scena de început a producției cinematografice, în care, după moartea lui Hoover, angajații FBI ar fi încercat să distrugă dosare personale despre politicieni și urmele unor operațiuni ilegale de culegere de informații. Ea precizează că asemenea practici sunt documentate în cazul lui Hoover, însă nu susține că un mecanism similar ar exista în cadrul SPP.

Surse invocate: Pahonțu, prezentat drept intermediar politic

În analiza sa, Emilia Șercan afirmă că mai multe surse l-ar descrie pe Lucian Pahonțu drept un „broker politic” sau un „fixer”, adică o persoană implicată informal în gestionarea unor crize și negocieri politice.

Jurnalista susține că aceste informații s-ar suprapune peste elemente deja apărute în spațiul public. Printre afirmațiile atribuite surselor sale se numără ideea că Pahonțu ar fi contribuit la apropierea dintre Klaus Iohannis și PSD, relație devenită evidentă, în opinia autoarei, în cel de-al doilea mandat al fostului președinte.

Tot surse citate de Șercan susțin că directorul SPP ar fi intermediat discuțiile dintre Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, în contextul crizei generate de adoptarea Ordonanței 13, în 2017. Ulterior, Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța 14, prin care actul normativ controversat a fost abrogat.

Ipoteze privind relația dintre Nicușor Dan și PSD

Emilia Șercan menționează și informații potrivit cărora Lucian Pahonțu ar fi avut un rol în apropierea președintelui Nicușor Dan de PSD. Jurnalista interpretează unele dintre deciziile și concesiile politice ale șefului statului drept elemente care ar fi alimentat această percepție în rândul susținătorilor săi.

Aceste afirmații sunt prezentate de autoare ca informații provenite din surse, nu ca fapte confirmate oficial.

Episodul mașinii SPP trimise după Adrian Veștea

În sprijinul argumentației sale, Șercan amintește și declarațiile publice ale lui Adrian Veștea. Potrivit acestora, atunci când a fost desemnat premier, Veștea ar fi fost preluat de la Brașov cu o mașină a SPP.

Jurnalista pune sub semnul întrebării necesitatea acestei proceduri și sugerează că deplasarea ar fi putut avea și rolul de a asigura discreția discuțiilor. Ea notează că, potrivit declarațiilor lui Veștea, nici măcar soția acestuia nu ar fi știut despre desemnare decât cu aproximativ zece minute înainte.

Mandatele lungi, o vulnerabilitate pentru instituțiile de forță

În final, Emilia Șercan leagă cazul Lucian Pahonțu de necesitatea limitării mandatelor în instituțiile publice, în special în structurile de forță.

Jurnalista consideră că menținerea îndelungată a unei persoane la conducerea unei asemenea instituții poate favoriza acumularea unei influențe informale semnificative. În viziunea sa, un director de serviciu poate ajunge să fie perceput drept un actor capabil să influențeze negocieri, guverne sau crize politice.

Șercan susține că refuzul președintelui Nicușor Dan de a lua în calcul demiterea lui Lucian Pahonțu ar putea fi explicat prin contextul politic tensionat și prin teama de a pierde un canal de comunicare considerat important în relația cu PSD. Afirmațiile reprezintă interpretarea jurnalistei și nu au fost confirmate oficial de instituțiile sau persoanele menționate. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

O avocată contestă planul de desființare a Judecătoriilor Urziceni și Strehaia

Publicat

pe

De

Avocata Gheorghița Stoian, din Baroul Mehedinți, încearcă să oprească reorganizarea care vizează Judecătoriile Urziceni și Strehaia. CSM i-a respins însă plângerea prealabilă, susținând că hotărârea prin care a propus desființarea celor două instanțe nu reprezintă un act administrativ propriu-zis, ci doar o etapă pregătitoare.

CSM a propus desființarea celor două judecătorii

Judecătoriile Urziceni, din județul Ialomița, și Strehaia, din județul Mehedinți, se află în centrul unui proiect de reorganizare a sistemului judiciar.

Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, în luna mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției propunerea de desființare a celor două instanțe. În cazul Judecătoriei Urziceni au fost avansate trei scenarii privind reorganizarea circumscripției, în timp ce pentru Judecătoria Strehaia a fost analizată o singură variantă.

Demersul CSM presupune, între altele, rearondarea temporară a localităților aflate în circumscripțiile celor două judecătorii.

Plângerea avocatei, respinsă de Plenul CSM

Avocata Gheorghița Stoian a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii CSM nr. 82 din 19 mai 2026, prin care au fost transmise Ministerului Justiției propunerile privind reorganizarea și desființarea instanțelor.

Plenul CSM a respins însă plângerea prin Hotărârea nr. 107 din 9 iulie 2026, document publicat la 21 august 2026.

Potrivit motivării prezentate de Lumea Justiției, Consiliul a considerat plângerea inadmisibilă, întrucât actul contestat nu ar avea natura juridică a unui act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

CSM: hotărârea nu produce efecte juridice directe

În argumentația sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a făcut trimitere la definiția actului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004. Pentru a putea fi contestat în contencios administrativ, un act emis de o autoritate publică trebuie să producă efecte juridice proprii, respectiv să nască, să modifice sau să stingă raporturi juridice.

CSM susține că Hotărârea nr. 82/2026 nu îndeplinește aceste condiții. Documentul nu desființează în mod efectiv Judecătoriile Urziceni și Strehaia și nici nu modifică imediat circumscripțiile teritoriale ale acestora.

„Hotărârea criticată a avut ca obiect transmiterea unei sesizări către Ministerul Justiției”, a arătat Plenul CSM, potrivit motivării citate de Lumea Justiției.

Propunerea CSM, considerată o etapă procedurală

Consiliul a apreciat că hotărârea reprezintă o operațiune administrativă și o etapă procedurală prealabilă adoptării actelor care ar putea produce efecte juridice.

În cazul rearondării localităților, măsura ar urma să fie dispusă printr-o hotărâre a Guvernului. În ceea ce privește desființarea celor două judecătorii, aceasta ar necesita adoptarea unei legi.

Prin urmare, CSM consideră că efectele juridice invocate de avocată nu decurg direct din Hotărârea nr. 82/2026, ci numai din eventualele acte normative ulterioare.

„Hotărârea are caracter preparator”

Plenul CSM a subliniat că simplul fapt că documentul a fost emis de o autoritate publică, în exercitarea prerogativelor de putere publică, nu este suficient pentru ca acesta să fie calificat drept act administrativ.

În opinia Consiliului, hotărârea se limitează la formularea unor propuneri privind reorganizarea teritorială și desființarea instanțelor, fără să dispună efectiv aceste măsuri.

În lipsa unei hotărâri de Guvern sau a unei legi adoptate ulterior, documentul nu ar produce consecințe juridice autonome, având doar un caracter preparator în cadrul procedurii decizionale.

Desființarea instanțelor, dependentă de acte ulterioare

Prin respingerea plângerii, CSM nu a tranșat definitiv problema desființării Judecătoriilor Urziceni și Strehaia, ci a stabilit că hotărârea prin care a inițiat procedura nu poate fi atacată separat în baza Legii contenciosului administrativ.

Eventualele efecte asupra celor două instanțe vor apărea numai după adoptarea actelor normative subsecvente: o hotărâre a Guvernului pentru rearondarea localităților și o lege pentru desființarea judecătoriilor. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Cătălin Predoiu și Mike Rogers au discutat despre securitatea Mării Negre și cooperarea România–SUA

Publicat

pe

De

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, aflat în România în fruntea unei delegații a Congresului SUA.

Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele dezvoltării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne.

România, aliat de încredere pe Flancul Estic

Cătălin Predoiu a evidențiat importanța angajamentului constant al Statelor Unite pentru securitatea Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre. Ministrul a subliniat, totodată, rolul esențial al relației transatlantice în actualul context de securitate și angajamentul României de a acționa în continuare ca aliat de încredere și furnizor de securitate.

Potrivit oficialului român, Bucureștiul și Washingtonul împărtășesc același obiectiv fundamental în regiune: asigurarea securității și stabilității pe termen lung. În acest context, România își asumă un rol important în protejarea Flancului Estic al NATO și în consolidarea securității în regiunea extinsă a Mării Negre.

Un alt subiect abordat a fost legătura dintre securitate, stabilitate și prosperitate. Cătălin Predoiu a arătat că un mediu sigur și predictibil creează condițiile necesare pentru investiții și dezvoltare economică, în timp ce investițiile strategice contribuie la creșterea rezilienței și securității.

Cooperare împotriva criminalității transfrontaliere

În cadrul întâlnirii a fost discutată și dimensiunea de securitate internă a provocărilor regionale. Amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și vulnerabilitățile infrastructurilor critice impun o cooperare tot mai strânsă între România și Statele Unite.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă. Domeniile vizate includ:

  • combaterea criminalității organizate;
  • traficul de droguri și de persoane;
  • securitatea frontierelor;
  • migrația ilegală;
  • criminalitatea informatică;
  • combaterea terorismului.

Ministrul român a apreciat cooperarea operațională cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.

Părțile și-au exprimat interesul pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea unor capabilități comune, schimbul de bune practici și identificarea unor noi oportunități de colaborare operațională.

Predoiu: „Relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie”

Cătălin Predoiu a declarat că relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea României, în condițiile în care noile structuri europene de apărare se află încă în proces de dezvoltare.

„Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin. De aceea, ținând cont de contextul securitar regional și de perspectivele acestuia, relațiile cu SUA și NATO sunt esențiale pentru securitatea țării noastre”, a afirmat ministrul.

Predoiu a susținut și necesitatea consolidării relațiilor economice cu Statele Unite și atragerii unor investiții americane de amploare în România.

„O relație cu SUA dezvoltată substanțial economic înseamnă mai multă siguranță și prosperitate pentru cetățeanul român și pentru România, mai multă securitate și pentru Europa”, a mai declarat Cătălin Predoiu.

Delegație americană aflată în România până la 31 august

Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de congresmanul Mike Rogers. Din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen, membru al Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților.

La întrevedere a participat și ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române și activități dedicate consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. (Paul D.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv21 de ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Exclusiv21 de ore ago

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...

Exclusiv21 de ore ago

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...

Exclusiv21 de ore ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...

Exclusiv2 zile ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusiv2 zile ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusiv2 zile ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv3 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv3 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv4 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv4 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv5 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv5 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv