Connect with us

Exclusiv

Singurul scop al acestei OUG este sa dea cheile tuturor sistemelor software ale statului, si a tuturor datelor cetațenilor români către SRI și STS, sub acoperirea civilă a ADR

Publicat

pe

Noruleți cu epoleți
Pe 17 martie, Autoritatea pentru Digitalizare în Romania a pus în transparență decizională “Ordonanța de Urgență privind operaționalizarea cloud-ului guvernamental”.
OUG este o inițiativă deosebit de nocivă, care reușește dintr-un foc urmatoarele 3 lucruri:
1. Dă control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS. Stați liniștiți, o să ne păzească Sfântul GDPR de abuzurile lor.
2. Blochează orice utilizare de servicii de cloud public în toate instituțiile de stat.
3. Construiește un monopol în zona ADR: dacă o instituție de stat dorește să utilizeze un SaaS mic, genul celor de 50 EUR pe lună, doar dacă ADR deține o astfel de soluție va putea să o facă. Video conferințe, calendare, email, management de proiect – adio SaaS din cloudul public.
Acest OUG trebuie oprit cu orice preț, efectul ei va fi de blocare totală a digitalizarii în Romania.
Comisia Europeană nu ar trebui să finanțeze acest proiect în această forma.
Acest OUG trebuie aruncat și rescris de la zero.
Varianta pe lung:
Din capul locului trebuie să spun că merită apreciat Guvernul României (MCID) că pune în transparență decizională o Ordonanță de Urgență. Că de moment ce este “de Urgență”, în principiu nu ar fi timp de discuții, că de aia ii zice “de Urgență”.
Pe de alta parte, textul acesta minunat a fost ținut pe raftul ADR multe luni de zile, a suferit foarte mici modificări de la forma inițială, s-a mimat dialogul cu societatea civilă, și a fost scos la lumina zilei chiar înainte de termenul PNRR din martie cu privire la Cloudul Guvernamental.
Convingerea mea este ca vor sa forțeze mâna politicienilor care nu pricep cum vine treaba cu “cloudul” să o accepte așa cum au scris-o ei, de parcă nu s-ar putea rezolva mutarea acelui termen. Evident că ar fi timp și acum să faca un text bun și s-ar putea decala acel termen.
De fapt, singurul scop al acestei OUG este sa dea cheile tuturor sistemelor software ale statului, si a tuturor datelor cetațenilor români către SRI și STS, sub acoperirea civilă a ADR.
Niciuna dintre aceste instituții nu are capacitatea, nici dovedită și nici potențială, să asigure (nici măcar prin subcontractare) digitalizarea Statului Român.
De aceea, inclusiv textul OUG nu a fost scris de politicieni sau de funcționari din Guvern, ci de oameni în haină militară. Că așa se fac lucrurile mai nou în democrația românească: militareste. Sau prin donații …
Acum nu o să stau sa analizez textul OUG, o să fac asta în zilele următoare.
Acum vreau să citim împreună comunicatul de presa al ADR, și poate un pic să ne uitam pe nota de fundamentare a acestei OUG. Nu de alta, dar sunt împănate cu minciuni.
Nu exagerez, și alt cuvant mai drăgut nu văd să se potrivească.
Să le luam pe rând. Cloudul guvernamental, dupa ADR, oferă ca principale beneficii:
“One-Stop Shop. – acces direct la toate serviciile publice, prin folosirea formularelor electronice disponibile în cloud”
Ce legatură au formularele (adica o componenta software) cu o infrastructura de data-center (fie și el data-center cu pretenții de cloud)? Nu cumva ar trebui să facă ADR o aplicație software, care indiferent unde ar fi gazduită, ar trebui sa faca asta? Oare PCUE nu chiar asta ar fi trebuit sa faca de ceva vreme?
A mapat oare ADR toate fluxurile de documente din toate instituțiile publice, a standardizat toate datele, e totul clar, și acum doar unde să găzduim “formularele” este problematic? Este eficient ca o singură soluție software să implementeze toate fluxurile din toate instituțiile din toata țara? Nu ne-am învățat minte cu proiectele acestea faraonice in IT, de tipul portalului eRomania?
Pe scurt: data-centerele guvernamentale, chiar și denumite cloud guvernamental – nu au nici în clin nici în mânecă cu accesarea serviciilor publice. În plus digitalizarea nu trebuie facuta centralizat, nu va funcționa. Nu a funcționat nici la alții (Franța, Spania, UK), nu va funcționa nici la noi. Ei insă și-au învățat lecția, noi insistăm să facem pe dos.
“Statul român – accesibil la un click distanță – pentru că toate instituțiile vor fi interconectate în cloud, cetățeanul va putea solicita și primi documente de oriunde, oricând”
Nu este necesară găzduirea mai multor soft-uri în același data-center pentru ca ele să poata comunica. Dacă am avea standarde de date, standarde de intercomunicare și softuri bine achiziționate în instituții, soluțiile software ar putea comunica și dacă ar fi fiecare în data-centere diferite. Proximitatea ajută, e drept, în principiu aplicațiile „vor vorbi” mai repede între ele, dar cam atat.
“Economie de timp – fără cozi, fără nicio deplasare fizică la instituţiile publice”
Mă scuzați, dar este ca în gluma cu vaca și baletul. Ce treabă are un data-center cu lipsa cronică de software orientat către cetățean din instituțiile publice? Cum compensează un data-center, sau 4 data-centere, lipsa tuturor nivelelor software de deasupra lui? A rezolvat ADR problema identității și a semnăturilor electronice și le-a conectat cu noile cărți de identitate cât nu eram eu atent, și doar cloudul mai lipsea?
“Trasabilitate – cetățeanul va putea avea un istoric al interacțiunilor sale cu administrația”
Doar daca ADR va cumpara software specializat care să facă asta.
Adica un alt punct care nu are nici cea mai mică legatură cu un data-center guvernamental și cu ce este prins în bugetul PNRR.
Pe scurt: un cloud, fie el și guvernamental, are nevoie de software specializat care să rezolve toate lucrurile de mai sus. Acele softuri în principiu ar putea sa fie gazduite oriunde. Cloudul guvernamental nu este o necesitate tehnică, și nu contribuie cu nimic la executarea mai eficienta a acelor softuri. Nici nu le garantează.
Să continuăm:
“Cloud-ul va aduce beneficii concrete și pentru activitatea administrativă:
va asigura interoperabilitatea sistemelor publice;
va reduce birocrația, prin eliminarea proceselor administrative redundante sau perimate;
va asigura o mai bună colaborare şi o partajare rapidă a informaţiilor între toate instituţiile guvernamentale;
va eficientiza costurile – instituțiile publice nu vor mai fi nevoite să asigure mentenanța pentru echipamentele hardware și software.”
Nici nu stiu dacă merită să le mai iau pe rând: Nu, cloudul nu asigură interoperabilitate, nu el nu reduce birocrația, și nu, nu asigură o colaborare mai bună între instituții. Sunt pur și simplu vorbe frumoase ce nu au o legatură cu cele 4 data-centere. Pentru toate aceste puncte este nevoie de reforme legislative, este nevoie de standardizare, de interoperabilitate și de soluții software bine gândite. Unde vor fi găzduite este un lucru secundar.
Cat pe ce sa ziceti ca totusi, la punctul 4 au dreptate? Cât pe ce să mă prindeți, știu că tendința centralisto-socialistă este puternică în România. Dar dacă punem toate loturile de pamânt dintr-un sat cu forța într-un colhoz, nu o să fie mai eficient să facem agricultura. Am învățat măcar atât?
Cam asa si cu data-centerul guvernamental.
Initial, da, va fi mai ieftin.
Dar infrastructura va trebui actualizată, tehnologia evoluează rapid. Într-un cloud public ai avea mereu acces la cele mai eficiente echipamente hardware. În cazul data-centerelor guvernamentale nu există nici o strategie sau finanțare pentru a le tine actualizate.
De asemenea, cloudul guvernamental NU are bugetat și nu oferă servicii software standard într-un cloud public. Ca să o facă decent ar trebui sa concuram cu AWS, Google si Microsoft. De exemplu, vrei sa ai o baza de date care “nu pică” (HA – highly available)? Păi fiecare aplicație va trebui să iși construiască manual și independent acest lucru, pentru ca în PNRR nu a fost bugetată niciodată o investiție într-un pachet serios de software. Ce va pune ADR (pardon, STS) în el, vor fi mici aplicații open source (ah stai, că nici open-source nu au voie să pună în cloud după cum ai scris OUG), cât să zica că totuși “Este ceva cloud, cât dai cu degetul”.
Stați că devine și mai frumos: acest cloud guvernamental este mană cerească pentru mediul privat, deci eu ca antreprenor ce ma aflu ar trebui sa fiu în al 9-lea cer:
„antreprenorul va putea găsi într-un singur loc toate serviciile publice electronice, precum și toate avizele și autorizațiile care îi sunt necesare, integrate cu platforma care procesează plățile pentru aceste servicii (Ghișeul.ro), cu platforma de autentificare a identității digitale (PSCID) și cu platforma de gestionare electronică a achizițiilor publice (SEAP) – Ghișeul.ro, SEAP și PSCID sunt platforme informatice administrate de ADR”
După ce vor migra ghiseul.ro, SEAP si PSCID în acest cloud – care va fi diferența pentru antreprenorul roman? Știe el acum unde sunt găzduite acum aceste soluții? Oare dacă ar fi existat un single-sign-on (SSO) acum n-ar fi rezolvat acest aspect? Oare un SSO nu ar costa mai puțin de 500 de milioane EUR?
„creșterea eficienței aparatului administrativ va determina creșterea încrederii antreprenorilor în performanța statului și va genera creștere economică.”
Aici vă las pe voi să comentați. Păi dacă acest proiect așa începe, ce șanse are să ofere ceva cetățeanului sau antreprenorului?
Din nota de fundamentare OUG va zic doar una singură.
O singură minciună va citez astăzi, altele le acopar cu alta ocazie:
“România nu utilizează ăn prezent tehnologii cloud computing în administrația publică”
O minciuna mare cât examenul de BAC, care ce sa vezi, a fost organizat pe infrastructura de cloud public Microsoft. Poate se mai uita ADR si pe la Autoritățea pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură (AFIR). Sau în administrația publică locală, unde nu ADR a digitalizat peste 75% dintre primariile din tara, ci mediul privat, folosind adesea servicii de cloud public. Mediu privat pe care acum vrea să il elimine din piață.
Ba chiar inteleg că ADR a cumpărat niște servicii de email în cloud public acum 1-2 ani, dezvaluie vicepresedintele Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii din Romania, Alexandru Lapusan. (Cerasela N.).

Exclusiv

Degradarea Serviciului Siguranța Deținerii din ANP: lipsă de viziune și incertitudini în management

Publicat

pe

De

Problemele acute din Serviciul Siguranța Deținerii

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a lansat recent un apel asupra degradării semnificative a Serviciului Siguranța Deținerii, evidențiind probleme acute de dezorganizare, absență a viziunii și un lingăism acerb care afectează funcționarea eficientă a acestuia. Această situație are implicații directe nu doar asupra siguranței locurilor de deținere, ci și asupra securității personalului, precum și asupra respectării disciplinei de stat în cadrul sectorului operativ din penitenciare, aspecte considerabile într-o instituție de o asemenea importanță.

Conform declarațiilor reprezentanților federației, Serviciul Siguranța Deținerii (SSD) traversează o perioadă marcată de o abulie emblematică, unde predomină dezorganizarea, iar lipsa unei strategii clare a condus la o serie de incidente operaționale frecvente care afectează unitățile penitenciare. În aceste împrejurări, agenții și ofițerii din cadrul penitenciarelor se simt abandonați în confruntarea cu un mediu tot mai agresiv, unde provocările sunt tot mai constante.

Critici la adresa conducerii și atmosfera de abandon

Criticile din partea sindicaliștilor sunt îndreptate și către actuala conducere, considerată mai preocupată de păstrarea pozițiilor în fața unei cereri nevestejite de reformă decât de îmbunătățirea condițiilor de muncă și a siguranței angajaților. Această premisă stârnește îngrijorare cu privire la eficiența și responsabilitatea managementului în cadrul sistemului penitenciar.

Lipsa de experiență și legitimitate a ofițerilor specializați

În cele din urmă, Serviciul este coordonat de un singur comisar șef, Dănuț Ilie, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capabilitățile și experiența personalului. Majoritatea ofițerilor sunt tineri, iar această lipsă de experiență operativă ridică îndoieli referitoare la legitimitatea lor în coordonarea și supravegherea activității directorilor adjuncți. Din păcate, au fost mai multe situații în care acești ofițeri, din SSD, care sunt specializați în siguranța deținerii, au avut interacțiuni limitate cu deținuții, având o cunoaștere a funcțiilor acestora mai degrabă teoretică, bazată pe regulamente, decât practică.

Motivul neatractivității pentru ofițeri cu experiență

Sindicatul a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la motivele pentru care nu există ofițeri cu experiență dispuși să se alăture Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar. S-a sugerat că structura este, în mod deliberat, populată cu ofițeri care se supun fără a contesta status quo-ul, ceea ce duce la o atitudine de lipsă de asumare, curaj și inițiativă. Printre cadrele existente în sistemul penitenciar, se pare că există o tendință de a alege indivizi care nu îndrăznesc să conteste ordinea existentă, astfel creându-se un climat de obediență dăunătoare pentru deciziile luate în cadrul SSD.

Pensionarea lui Gabriel Păun și atmosfera de dezinteres

În plus, ca o consecință a absenței unei conduceri eficiente, pensionarea lui Gabriel Păun, fost director al DSDRP, a generat o atmosferă de mare relaxare. S-a realizat o petrecere în rândul angajaților, unde problemele precum ultrajele, evadările, crimele, decesele, sinuciderile, consumul de droguri, alcoolul și telefoanele mobile din penitenciare au fost trecute cu vederea. Acest dezinteres profund evidențiază o provocare continuă, în special în contextul relevării problemelor de corupție și nereguli grave în cadrul ANP, mai ales în cadrul DSDRP.

Sindicatul încheie prin a sublinia că actuala conducere rămâne indiferentă la semnalele de alarmă care sunt trase și că este nevoie urgentă de reformă în sistemul penitenciar. Cu o conducere care a demonstrat o lipsă de reacție în fața problemelor grave cu care se confruntă instituția, a devenit din ce în ce mai evident că este esențial să se readucă siguranța și eficiența în cadrul sistemului penitenciar.

Agenții de poliție penitenciară, care zilnic își îndeplinesc sarcinile în condiții dificile, merită să beneficieze de un management competent și orientat spre soluții, care să răspundă provocărilor cu care se confruntă în fiecare zi. Orice întârziere în abordarea acestor probleme nu face decât să perpetueze o situație deja alarmantă, care afectează nu doar personalul, ci și tot sistemul penitenciar din România.

Nu credem că pensionarea subită a domnului Gabriel PĂUN are legătură cu filmulețul de mai jos.

Pensie lungă, momentan ești dat uitării, Gabi!

Noi cei de la ziarul Incisiv de Prahova putem trage doar o singura concluzie in plus: Marian Ilie este artizanul evadarilor!

Nevoia urgentă de reformă în sistemul penitenciar

Este imperativ ca autoritățile competente să ia măsuri concrete pentru a remedia deficiențele existente, pentru a asigura un climat de muncă sigur și pentru a garanta securitatea atât a deținuților, cât și a personalului din penitenciare. Numai prin implementarea unor reforme reale și prin atragerea de ofițeri calificați se poate restaura încrederea în acest sistem vital pentru justiția din România. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Avansări înainte de termen pentru polițiști, anunțate de Sindicatul Sidepol în preajma Zilei Naționale

Publicat

pe

De

Sindicatul Sidepol a anunțat că se apropie perioada avansărilor înainte de termen pentru polițiști, conform reglementărilor Ministerului Afacerilor Interne. Așa cum s-a stabilit în fiecare an, ministerul urmează să aprobe limitele indicatorilor pentru formularea propunerilor de avansare în gradul profesional următor, cu ocazia zilei de 1 Decembrie.

Inspectoratul General al Poliției Române și fiecare armă în parte vor repartiza numărul de indicatori alocați fiecărei unități teritoriale. Propunerile pentru avansare vor fi formulate cu respectarea cadrului legal în vigoare, conform Ordinului nr. 140 din 2016, care reglementează managementul resurselor umane în unitățile de poliție.

Regulile stipulate în ordin prevăd că avansările se fac în limita numărului de posturi prevăzute cu gradul respectiv și că acestea sunt aprobate de ministrul afacerilor interne, de regulă, la 25 martie și de Ziua Națională a României. Polițiștii propusi pentru avansare trebuie să fie încadrati pe un post cu grad superior celui deținut.

Avansarea înainte de împlinirea stagiului minim se face de 1 Decembrie sau pentru merite excepționale pe parcursul anului, cu respectarea unor condiții specifice, incluzând îndeplinirea jumătate din stagiul minim, clasificarea cu cel puțin „bine”, și absolventul cursurilor legale necesare.

Conform procedurii utilizate în anii anteriori, șefii de unități trebuie să se asigure că cel puțin jumătate din numărul indicatorilor alocați unității este repartizat agenților de poliție.

Reprezentanții Sindicatului Sidepol se vor prezenta la ședințele de comandă pentru a discuta despre notele de fundamentare pentru cei propuși a fi avansați, asigurându-se că drepturile polițiștilor care s-au evidențiat în activitatea desfășurată sunt respectate, urmărind echitatea și echilibrul deciziilor. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Trădarea lui Mirițescu: O rețea de corupție și politică în interiorul Poliției Române

Publicat

pe

De

Eduard Mirițescu: Presiuni și minciuni în demersul obținerii conducerii DGA Prahova

Controverse în cadrul Poliției

În articolul „EXCLUSIV Adevărul în pânza minciunilor: ce îi spune Mirițescu lui Predoiu?”, publicat de ziarul nostru Incisiv de Prahova pe 21 octombrie 2024, întrebam: „Mirițescu, îi mai spui minciuni domnului Ministru Predoiu?”(aici).

Între timp, pe 4 noiembrie 2024, Eduard Mirițescu a întreprins o acțiune tip „combinatie”, pretinzând că are acordul ministrului Cătălin Predoiu pentru a face presiuni asupra șefului Direcției Generale Anticorupție (DGA) în vederea numirii pupilei sale, Bălan Marcel, la conducerea DGA Prahova.

Această numire era programată pentru 6 noiembrie 2024, dar acțiunile subversive ale lui Mirițescu au fost descoperite de cei de la DGIPI, care au informat rapid Ministerul Afacerilor Interne. În loc să obțină numirea dorită, chestorul Eduard Mirițescu s-a confruntat cu o „sapuneală” zdravănă.

Dincolo de reguli (aici)

Ne întrebăm ce mai caută un astfel de personaj toxic în Poliția Română, dat fiind că a refuzat să accepte „propunerea” voalat de a se pensiona.

Presiuni politice în DGA Prahova: Mirițescu și planurile de numire a lui Bălan

Recent, reținerea și inculparea primarului Volosevici, a lui Stavri și a interlopului Claudiu Belu au creat frisoane în rândul lui Mirițescu, determinându-l să facă presiuni pentru a impune numirea lui Marcel Bălan la conducerea DGA Prahova. Acest demers ar putea avea scopul de a bloca anumite dosare aflate în lucru, inclusiv cele legate de sora sa, evidențiind astfel teama de repercusiuni din partea justiției

Strategii de presiune: Volosevici, Mirițescu și tentativa de blocare a anchetelor penale

În fapt, Andrei Volosevici a început să colaboreze cu procurorii, iar Mirițescu încearcă, prin numirea lui Bălan la conducerea DGA Prahova, să-l șantajeze pe Volosevici pentru a-l determina să își închidă gura în legătură cu implicarea sa si a surorii sale santajand cu alte dosare penale aflate în lucru în această instituție, pe care Mirițescu vrea să le blocheze.

Confirmări și dezvăluiri anterioare

Trădarea lui Mirițescu nu are limite!!! Dezvăluirile anterioare sunt confirmate!!! După cum am prezentat în articolele anterioare, caracatița gestionată de Mirițescu a cuprins în special instituțiile din subordinea MAI, acesta reușind performanța de a le transforma într-un fel de feude, unde orice mutare/miscare nu poate avea loc decât cu acordul său. Din păcate, acordul său nu are valență pur personală, ci este rezultatul opțiunilor politice exprimate de acoliții săi care dispun de aceste mișcări.

Suspiciuni și tactici politice

La un moment dat, necunoscătorii se întrebau dacă informațiile care vizau legătura strânsă dintre Mirițescu și PSD, via Anastasescu, sunt corecte, și care este scopul urmărit de primul. La nivel local, dar și central, este cunoscută starea de permanentă agitație manifestată de Mirițescu, generată de posibilitatea pierderii funcției la care râvnește de ceva timp, aceea de șef al Poliției Române. Din acest motiv, în absența unui răspuns ferm din partea Ministrului Predoiu, a început să frecventeze mediul politic din preajma liderilor PSD, încercând astfel să-și asigure continuitatea și, mai ales, promovarea în funcția dorită.

Negocieri cu PSD și plans de manipulare

Din ultimele informații obținute rezultă faptul că Mirițescu, anticipând un eșec al PNL în alegerile parlamentare și, implicit, în formarea noului guvern, a reluat discuțiile cu aripa PSD Prahova, influentă la nivel central. Aceștia, în schimbul numirilor unor personaje în funcțiile cheie din IJP Prahova și SJA Prahova, i-au asigurat promovarea în funcția de Inspector General al Poliției Române.

Acest tip de comportament este specific lui Mirițescu, iar cei care îl cunosc pot confirma caracterul duplicitar al acestuia, oportunismul de care dă dovadă, trădând chiar pe cei care l-au ajutat să avanseze în carieră.

Trădarea față de Ministrul Predoiu

Acum a venit vremea trădării față de domnul Ministru Predoiu, Mirițescu gândindu-se probabil că nu mai are nevoie de acesta! Cum altfel s-ar explica atitudinea sa de inducere în eroare a unui director din cadrul MAI cu privire la opțiunea domnului Ministru Predoiu de a împuternici aceeași persoană pentru o funcție vacantă, cu care acesta își exprimase anterior nemulțumirea? Nemulțumirea și-a manifestat-o, din fericire cu bip, iar personajul respectiv, care a avut o ieșire nervoasă la sediul IJP Prahova, a relatat întâmplarea.

Conexiuni și inevitabile scenarii de corupție

Revenind însă la legăturile și influența domnului Anastasescu (PSD Câmpina) cu numirile și gruparea Mirițescu, acestea au ieșit la iveală în mod public zilele trecute, când fostul șef al PNL Câmpina, soțul actualei primărițe PSD din municipiul Câmpina, unsă în această funcție cu acordul lui Anastasescu, a fost numit consilier personal al președintelui Consiliului Județean Prahova, domnul Nanu.

Se pare că acum vor fi mai clare legăturile bolnavicioase dintre Mirițescu, PSD și Anastasescu, precum și disperarea acestora de a numi personaje controversate la conducerea instituțiilor ce ar putea supraveghea și cerceta posibile aspecte cu conotații penale, inclusiv fraude electorale și modul de alocare a celor aproximativ 500 de milioane de euro din PNRR destinați rețelei de canalizare!

Bani mulți, coane Fănică, nu-i așa? Rervenim cu dezvaluiri senzationale pe acest subiect.

Jocuri de putere și oameni influenți (aici)

Reamintim ca, cu ceva timp în urmă, domnul Mihai Anastasescu, o figură influentă datorită relațiilor sale personale, a avut ideea să solicite numirea lui Marcel Bălan, un polițist necunoscut pe atunci, în funcția de șef al Biroului Investigații Criminale din Câmpina. Deși Bălan nu se evidenția pe cale profesională, avea o legătură de dependență față de Anastasescu, care îl putea ajuta să avanseze în carieră.

După o scurtă perioadă în Poliția Municipiului Câmpina, Bălan a fost promovat de Mirițescu la conducerea Poliției Ploiești, o mutare privită de Anastasescu și Mirițescu ca o rampă de lansare pentru funcția de inspector șef. Planurile lor au fost însă deturnate de numirea comisarului șef Manuc ca inspector șef, lăsându-l pe Bălan să conducă Serviciul de Investigații Criminale al IJP Prahova, cu promisiunea unei viitoare avansări.

Trecut intunecat și corupție

În 2023, Bălan s-a văzut în postura de a deschide ușa pentru Anastasescu, demonstrând o servilitate care a șocat colegii săi. Anastasescu, un businessman cu afaceri dubioase în trecut, a reușit să evite dosarele penale datorită unei rețele obscure de influență. Timp de ani, România a fost afectată de activități ilegale în domeniul alcoolului, estimându-se pierderi de sute de milioane de euro la bugetul de stat.

Investigațiile au scos la iveală conexiuni cu oameni de afaceri controversați și corupție instituționalizată. Planurile politice de promovare a lui Bălan și Preda au fost complicate de intrigile interne și de teama unor posibile denunțuri venite din partea foștilor colaboratori.

Îngrijorări și perspective

Precipitarea și presiunea ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea numirii lui Bălan Marcel la conducerea DGA Prahova și la influențele politice care ar putea sta la baza acestei decizii. Se pare că, după o încercare anterioară de a-l numi pe Bălan la comanda Biroului Investigații Criminale din Câmpina, unde a fost promovat de Mihai Anastasescu, acest nou plan este susținut de o rețea de interese care include extrapolarea influenței PSD.

Pe fondul unei atmosfere de neîncredere, Mirițescu s-a aflat în mijlocul unor manevre politice prin care se dorea numirea lui Bălan ca inspector șef în DGA. Aceasta s-ar fi realizat printr-un aranjament cu Ginel Preda, ceea ce ar fi periclitat anchetele în curs, inclusiv dosarul nr. 4621/P/2023, care ar putea fi mușamalizat astfel.

Dezvăluirile despre legăturile lui Anastasescu, un om de afaceri influent care a navigat prin procese juridice controversate, subliniază complexitatea situației. Conexiunile sale cu rețelele de putere sugerează un joc politic subtil, în care Mirițescu ar putea fi presat să aleagă între loialitatea față de partenerii săi și obligațiile față de Ministerul Afacerilor Interne.

Această situație este alimentată de frica de repercusiuni legate de reîntoarcerea suspectei Matei Tatiana, care ar putea aduce la lumină detalii compromițătoare pentru mai multe persoane implicate în actualele manevre. În acest context, întrebarea rămâne: Mirițescu va spune adevărul ministrului Predoiu despre influențele externe care îi afectează deciziile sau va rămâne tăcut, lăsându-se influențat de cei care îl susțin în acest joc politic periculos? Un lucru este cert—jocurile de putere din DGA Prahova continuă să atragă atenția și necesită o atenție sporită din partea autorităților competente.

Contradicții intr-o instituție: Polițistul Bălan și legăturile sale cu infractorii (aici)

Mai țineți minte fotografia cu polițistul Bălan dansând cu hoții din conducte? Ce nu v-am povestit este că soția lui Marcel Bălan, Cristina Bălan, este angajată în IJP Prahova la Ordine Publică – Biroul Furturi din Conducte.

Într-o ironie a sorții, în timpul zilei, soția lui ancheta infractorii, iar seara, soțul său, un mare „mahăr” în Poliție, bea și dansa cu hoții la petreceri private. Sau poate că, după cum sugerează unii, era în activitate de cercetare sub acoperire, așa cum a procedat și unul dintre protejații săi când a fost prins cu droguri.

Inclusiv la petrecerile respective a participat interlopul Florin Nae, zis Pisoiu, cunoscut pentru implicarea sa în furturile de produse petroliere din zona Mihai Bravu. De asemenea, frații „Dializă”, care și-au construit averea din spargerea conductelor petroliere din spatele cimitirului Mihai Bravu din Ploiești, nu au lipsit de la aceste evenimente, unde au amplasat ilegal o hală menită să ascundă afacerile ilegale cu petrol.

Astfel, întrebarea rămâne: cum este posibil ca un polițist, ajuns în această poziție, să frecventeze infractorii ziua și să danseze cu ei noaptea? Aceasta imagine reflectă o gravă destabilizare a încrederii publicului în instituția care ar trebui să asigure „siguranță și încredere”. Cu toate acestea, chestorul Eduard Mirițescu (aici) dorește să-l impună pe Bălan la conducerea DGA Prahova, subliniind astfel controversele din cadrul instituției. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

Degradarea Serviciului Siguranța Deținerii din ANP: lipsă de viziune și incertitudini în management

Problemele acute din Serviciul Siguranța Deținerii Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a lansat recent un apel asupra...

Exclusiv5 ore ago

Avansări înainte de termen pentru polițiști, anunțate de Sindicatul Sidepol în preajma Zilei Naționale

Sindicatul Sidepol a anunțat că se apropie perioada avansărilor înainte de termen pentru polițiști, conform reglementărilor Ministerului Afacerilor Interne. Așa...

Exclusivo zi ago

Trădarea lui Mirițescu: O rețea de corupție și politică în interiorul Poliției Române

Eduard Mirițescu: Presiuni și minciuni în demersul obținerii conducerii DGA Prahova Controverse în cadrul Poliției În articolul „EXCLUSIV Adevărul în...

Exclusivo zi ago

Riscuri mari pentru sporul Bayraktar din cauza reputatiei controversate a Directorului ANP

Sindicaliștii din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au tras un semnal de alarmă referitor la posibilele pierderi financiare ce ar...

Exclusivo zi ago

Pensionarii militari în pericol: Acuzații de colaborare politică în contextul modificărilor legii pensiilor

Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, discută despre provocările cu care se confruntă pensionarii militari în urma atacurilor asupra modificării...

Exclusiv2 zile ago

Funcționarea ilegală a Sistemului Național Antigrindină: un risc pentru comunități, o amenințare pentru siguranța publică

Ziarul Incisiv de Prahova, pionier în investigarea ilegalităților Sistemului Național Antigrindină Ziarul Incisiv de Prahova a demarat în exclusivitate o...

Exclusiv2 zile ago

Abuzuri la IPJ Timiș privind cercetarea disciplinară a unui polițist

Sindicatul Sidepol a adus în atenție o situație controversată în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Timiș, unde un agent...

Exclusiv2 zile ago

Pensia medie în sistemul militar: Sumarul informațiilor de la Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.

Sindicatul Diamantul publică detalii despre pensiile la MAPN în urma unui răspuns de la Casa de Pensii Potrivit informațiilor furnizate...

Exclusiv3 zile ago

Omiterea lui Ciolacu: Legături suspecte și afaceri în farmaceutice

Omisiunile lui Ciolacu 4/Partea II Contextul legăturilor familiale în afaceri Revenim cu noi informatii care vor arata nesinceritatea in declaratiile...

Exclusiv3 zile ago

Sindicatul Diamantul critică modul în care IGPR a gestionat majorările salariale

În atenția pensionarilor și reclamanților „excelenți”! Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul aduce în discuție jongleriile lui Răzvan Grecu cu...

Exclusiv3 zile ago

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor acuză ANP de corupție și mușamalizare

Industria fraudei este în atenția Pro TV, care, în emisiunea “România, te iubesc!”, a ridicat grave semne de întrebare asupra...

Exclusiv4 zile ago

Corupția la vârf: Eduard Mirițescu și structura criminală din Poliție

Mafia din interiorul Poliției Române: Rețeaua corupției din Prahova (aici) Corupția și poluarea au fost întotdeauna probleme de amploare în...

Exclusiv4 zile ago

Controversele în jurul programelor de modificare a vremii: Oprirea rachetelor antigrindină și introducerea avionului american/Isterie și MINCIUNA: Avionul de 5 milioane de dolari și sifonarea banului public în România

Cei de la Intervenții Active în Atmosferă (IAA) și Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv4 zile ago

OUG 26/2024: Actualizarea salariilor și soldei de grad profesional

Polițiștii și cadrele militare din România pot beneficia de ultimele actualizări legislative privind salariile și soldele de grad profesional, conform...

Exclusiv4 zile ago

Criza de transparență și eficiență în Administrația Națională a Penitenciarelor: Critici adresate directorului Dan Halchin

Site-ul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) reflectă o stare degradantă a poliției penitenciare, conform unei analize realizate de FSANP. Acesta...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv