Administratie
Când munceşti prea mult în calitate de antreprenor sau de CEO ajungi să pierzi oportunităţi pentru că eşti băgat până-n gât în treaba operaţională, care ar trebui să aparţină celor din middle management
Considerând că le ştiu şi pot să facă de toate, antreprenorii români, patronii investesc prea puţin în middle manageri şi de aceea încep să întâmpine mari probleme operaţionale. Ce-ai învăţat de la americani cât timp ai lucrat – nouă ani şi cinci luni – ca director de investiţii pentru Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea?”
„Să mă uit cu atenţie la companii, să le văd, să vorbesc cu cei care lucrează acolo şi nu numai cu cei din top management, ci şi cu cei din middle management, care sunt extrem de importanţi într-o firmă.”
Am făcut un rezumat după răspunsul lui Adrian Cighi (fost director de investiţii) la emisiunea „Viaţa ta e un business” de pe Aleph Business. El acum conduce Pago, o aplicaţie pentru plata utilităţilor, unde are şi propriii bani în joc. În companiile antreprenoriale româneşti se dă prea puţină importanţă celor din middle management, iar aici nu mă refer la CFO, COO, CMO, CSO, ci la cei care nu ies în faţă, dar care fac ca firmele să funcţioneze pentru că ei asigură partea tehnică, ei fac legătura între deciziile managementului de top şi implementarea lor de către angajaţi etc. Sorin Faur de la Academia de HR spunea la un moment dat că una dintre problemele pieţei muncii din România este că nu are middle manageri. Avem directori executivi, avem directori financiari, avem directori operaţionali, avem directori de marketing, dar nu îi avem pe cei care trebuie să fie sub ei şi care ţin companiile. Când piaţa muncii era bogată, cei care erau middle management nu erau văzuţi ca o prioritate de către patroni pentru că puteau fi înlocuiţi destul de repede, având în vedere că alţi 100 stăteau la uşă. Acum 20-30 de ani erau alte vremuri.
Companiile s-au trezit acum într-o altă realitate în care angajaţii, mai ales cei buni, au tot timpul oferte şi pot pleca în orice moment. Printre lucrurile pe care trebuie să le rezolve fondurile de investiţii atunci când cumpără o companie se regăsesc problemele legate de cine conduce compania după ce este cumpărată. Cei din fondurile de investiţii vor să-şi înmulţească banii când cumpără o firmă, nu să muncească acolo. Aşa că tot timpul pun pe masă şi se gândesc la conducerea executivă, iar în ultimul timp au început să se uite cu mai mare atenţie la cei din eşaloanele doi şi trei, pentru că acolo este cea mai mare competenţă tehnică şi operaţională. Sunt multe cazuri în care oportunităţi sunt ratate pentru că fondurile de investiţii nu găsesc oameni care să le conducă companiile achiziţionate. Sau, atunci când cumpără o companie, cumpără şi managementul acesteia. În piaţa din România există o vânzoleală continuă, pentru că toată lumea are nevoie de manageri executivi şi manageri operaţionali.
Fondurile de investiţii, nefiind investitori strategici, de foarte multe ori nu se pricep să conducă executiv companiile, şi de aceea tot timpul caută echipe de management, pe care le plătesc foarte bine. În România, directorii executivi din prima linie sunt plătiţi peste media pieţei şi peste media regiunii. Problemele intervin la middle management, acolo unde salariile sunt sub piaţă şi sub regiune. Într-o tranzacţie banii sunt extrem de importanţi, dar acum contează mult mai mult managementul de top şi managementul din liniile doi şi trei. De multe ori se plătesc bani grei fie pentru achiziţia de talente, fie pentru păstrarea lor. Dacă aceştia pleacă, companiile pot sări în aer, pentru că nimeni nu le face treaba, nu că nu ar şti, ci mai degrabă trebuie să fie cineva care să se ocupe şi de partea de execuţie, care să şi muncească. Antreprenorii români, patronii cresc prea puţini middle manageri şi de aceea încep să întâmpine probleme în activitatea operaţională. Oricât ar fi de capabil, un antreprenor, un CEO, un CFO chiar nu le ştie pe toate, chiar dacă vrea să se ocupe de toate. De cele mai multe ori, antreprenorii români muncesc prea mult, spune Florin Ilie, vicepreşedinte al ING Bank România.
Când munceşti prea mult în calitate de antreprenor sau de CEO ajungi să pierzi oportunităţi pentru că eşti băgat până-n gât în treaba operaţională, care ar trebui să aparţină celor din middle management. Dar pentru că nu şi-au bătut capul să crească middle manageri, ei trebuie să se ocupe şi de partea operaţională. Sau dacă au middle manageri, nu au încredere în ei, considerând că pot să facă toate lucrurile. Plus că nu sunt darnici în ceea ce priveşte pachetele salariale nu pentru top management, ci pentru middle management. Când se pune problema de creştere a companiilor, de la un anumit nivel încolo, când operaţiunile devin mai complexe, lucrurile se pot bloca. Pentru că pur şi simplu nu are cine să se ocupe de execuţie, de implementarea deciziilor şi a strategiei. Acesta este şi un motiv pentru care companiile româneşti se blochează la un moment dat şi nu mai cresc sau cresc foarte lent. În România sunt doar 10.000 de companii care au peste 1 milion de euro cifră de afaceri, iar o parte dintre ele sunt multinaţionale. În schimb, avem enorm de multe companii mici, foarte mici şi celebrele microîntreprinderi.
Cristian Hostiuc
Administratie
Polițistul Mihai a salvat-o pe Rainy după ce a fost lovită de o mașină
A oprit traficul și i-a acordat primul ajutor
O pisicuță pe nume Rainy a fost lovită de un autoturism în timp ce traversa printre mașini. Un polițist aflat în drum spre o misiune a oprit pentru a o ajuta, apoi a dus-o la un cabinet veterinar, unde primește îngrijiri.
Potrivit relatării publicate de Poliția Română, agentul Mihai a observat-o pe Rainy și a oprit pentru a-i acorda prioritate. În acel moment, o mașină de pe banda alăturată a izbit-o, iar pisicuța a rămas inconștientă pe carosabil.
Sprijin medical și îngrijire
Mihai a activat semnalele luminoase, s-a asigurat că traficul este oprit în siguranță și a ridicat animalul de pe asfalt. După ce a verificat-o și i-a acordat primul ajutor, a găsit o cutie în care să o transporte în siguranță.
Ulterior, polițistul a cerut sprijinul colegilor de la Poliția Animalelor. Cu ajutorul Asociației Ramses, Rainy a ajuns la un cabinet veterinar. Reprezentanții Poliției Române au transmis că starea ei este stabilă, că nu a suferit răni grave și că rămâne sub supraveghere medicală.
Rainy are nevoie de o familie temporară
Poliția Română a lăudat intervenția colegului său și a transmis că Rainy poate primi o nouă șansă la viață. Persoanele care îi pot oferi un cămin temporar sunt rugate să contacteze Asociația Ramses pentru foster. (Sava N.).
Administratie
Camion furat din Polonia, depistat la Calafat: vehiculul de 300.000 de lei a fost indisponibilizat
Alertă internațională, confirmată la control
Un autocamion înmatriculat în Polonia, semnalat ca furat de autoritățile acestei țări, a fost depistat de polițiștii de frontieră în zona Calafat. Vehiculul, evaluat la 300.000 de lei, a fost indisponibilizat.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, camionul tracta o remorcă și a fost oprit pentru verificări pe DN 56, în parcarea din apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin. Acesta circula dinspre Bulgaria spre România și era condus de un cetățean turc, în vârstă de 38 de ani.
Verificările au confirmat alerta din Polonia
Autocamionul a fost selectat pentru control în urma unei analize de risc, în cadrul măsurilor instituționale menite să reducă riscurile la frontiera României. Verificarea în aplicația eDAC a arătat că vehiculul figura în bazele de date ca fiind furat, în baza unei alerte emise de autoritățile poloneze.
În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru infracțiunea de tăinuire. Autocamionul a fost indisponibilizat, iar măsurile ulterioare vor fi stabilite de unitatea de parchet după finalizarea cercetărilor.
Cooperare între instituții
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul cooperării dintre structurile naționale și al schimbului de informații prin canalele polițienești internaționale, în contextul aplicării acquis-ului Schengen.
Instituția anunță că desfășoară zilnic, împreună cu celelalte autorități abilitate, acțiuni de prevenire și combatere a ilegalităților în zona sa de competență. (Paul D.).
Administratie
Florin Barbu: Investițiile în procesare și irigații, esențiale pentru securitatea alimentară
Creditare cu dobândă fixă, după modelul „Creditul fermierului”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a participat la conferința AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români. Printre temele discutate s-au numărat accesul fermierilor la finanțare, dezvoltarea procesării și a irigațiilor, integrarea producției vegetale cu zootehnia și securitatea alimentară.
Barbu a anunțat că ministerul lucrează la două instrumente de creditare inspirate de programul „Creditul fermierului” din 2024. Potrivit ministrului, acestea ar urma să ofere împrumuturi cu o dobândă fixă de 1,90%, iar comisioanele să fie acoperite de Ministerul Agriculturii timp de cinci ani.
Ministrul a subliniat și rolul planificării financiare în activitatea unei ferme. El a recomandat fermierilor să își pregătească atent planurile de afaceri și să apeleze la specialiști, iar sistemului bancar — să monitorizeze periodic și transparent plățile, pentru a identifica din timp eventualele dificultăți.
Procesarea, o verigă strategică în lanțul agroalimentar
Barbu a pledat pentru continuarea investițiilor în industria alimentară, inclusiv prin programul INVESTALIM. El a relatat că, în urma unei vizite recente la o unitate de procesare a cărnii, antreprenorul i-ar fi spus că sprijinul de stat a redus de la 15 la cinci ani intervalul necesar pentru dezvoltarea fabricii.
„Este obligatoriu să continuăm investițiile în procesare, pentru a produce alimente românești din materie primă românească”, a declarat ministrul. În opinia sa, fermierii puternici și o industrie alimentară dezvoltată sunt esențiale pentru o economie stabilă. Barbu a afirmat că întregul lanț — de la producție la procesare și comerț — generează 60% din veniturile realizate la bugetul de stat.
Extinderea irigațiilor, prioritate pe termen mediu
Ministrul a spus că investițiile în infrastructura de irigații vor continua, susținând că aceasta a contribuit la obținerea unor producții ridicate în acest an, în pofida episoadelor de secetă.
Potrivit cifrelor prezentate de Barbu, aproximativ 830.000 de hectare sunt în prezent în sistem irigat, cu producții medii de 10–12 tone la hectar. Ministrul a estimat că suprafețele irigate asigură circa 10–11 milioane de tone de producție și a evocat posibilitatea creșterii acesteia prin dublarea suprafeței irigabile.
Barbu a evidențiat măsurile de sprijin pentru irigații, între care investițiile publice, accesul gratuit la apă, fondurile europene pentru reabilitarea infrastructurii, decontarea a 50% din energia electrică utilizată la irigat și finanțarea integrală a panourilor fotovoltaice destinate reducerii costurilor.
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Penitenciară, trădată la vârf: 18 luni de mandat Burcu și o încredere făcută praf
-
Exclusivacum 3 zilePOLIȚIA PENITENCIARĂ DE LA TÂRGȘOR, ÎN PRIMĂ LINIE FĂRĂ TRUPE: LIDERUL ADRIAN GRIGOROIU CERE GRUPĂ DE INTERVENȚIE ACUM
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova & „Structuri SRL”: de la girofar în șanț la amprentare abuzivă și sigiliu fals pe gaze
-
Exclusivacum 3 zileOPERAȚIUNEA PREDATORUL: Cum a transformat IPJ Prahova amprentarea, girofarul în șanț și sigiliile false pe gaze într-o doctrină de hărțuire de stat
-
Exclusivacum 3 zileM.A.I. – Chestorul cu vilă și Duster de la stat: cum arată „naveta de lux” pe banii fraierilor în uniformă
-
Exclusivacum 2 zileLegea e pentru săraci! Soțul secretarei UAT Boldești-Scăeni, dosar penal după ce a forțat bariera și a condus cu permisul suspendat, în timp ce familia doarme pe 321.000 de euro
-
Exclusivacum 4 zileStatul vrea „pensia la retur”: cum îi aleargă MAI pe pensionari după banii plătiți legal
-
Exclusivacum 5 zileRegele Rex s-a mutat la MAI. Lon L. Fuller își dă cu jurisprudența de pământ în România




