Featured
Declarațiile de presă susținute de Președintele României, Klaus Iohannis, la finalul vizitei la tabăra mobilă pentru refugiați de la Siret, județul Suceava
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 5 martie 2022, declarații de presă la finalul vizitei la tabăra mobilă pentru refugiați de la Siret, județul Suceava.
Am venit astăzi aici să văd cum este organizată tabăra de la Siret, dar, până să ajung la câteva impresii din această tabără, dați-mi voie să vă spun că această situație, acest război neprovocat, nejustificat, pornit de Rusia împotriva Ucrainei a generat o catastrofă umanitară. O catastrofă umanitară care a făcut sute de mii de ucraineni să-și abandoneze casele, să se refugieze și mulți dintre ei ajung și la noi, în România, unde sunt bine primiți. Aș putea să spun unde sunt foarte bine primiți.
Adineaori am salutat un grup de voluntari care cred că este reprezentativ pentru felul cum au reacționat românii la acest număr mare de refugiați. S-au dus imediat în vamă, i-au primit, i-au așteptat cu haine, cu mâncare, și au continuat aceste acțiuni.
Eu mulțumesc tuturor românilor și organizațiilor umanitare, care, din prima oră, au fost prezente în vămi și au primit așa cum se cuvine pe refugiații din Ucraina. Dar merită, după părerea mea, subliniat, că și autoritățile și-au făcut datoria, începând de la forțele Ministerului de Interne, la Consiliul Județean, la primării, care toate s-au implicat, și-au organizat munca, au adus forțe din altă parte și, într-un timp record, au realizat aceste tabere, fluxurile din vămi și așa mai departe. Merită toată aprecierea.
Oamenii care sunt refugiați din fața războiului sunt în situații disperate. Foarte mulți dintre ei au venit fără nimic și noi oferim tot ce se poate oferi unor persoane care sunt în această situație. La nevoie, primesc hrană, primesc îmbrăcăminte, primesc transport de la vamă până la tabără, aici li se întocmesc – celor care nu au încă actele corespunzătoare – li se întocmesc actele. Este o situație pe care nu și-a dorit-o niciun ucrainean și niciun român, dar noi suntem foarte hotărâți să facem față aici, în România, așa cum trebuie acestei situații.
Vreau să fie clar din capul locului: niciun ucrainean, nicio ucraineancă nu vor fi refuzați la intrarea în România, ba, mai mult, suntem în discuții și cu vecinii din Republica Moldova, pentru a-i ajuta și pe ei. Acolo este, de asemenea, un număr foarte mare de refugiați.
Această situație, după evaluarea noastră, va continua destul de mult, iar complicațiile se vor agrava. Noi credem că această catastrofă umanitară se va extinde, va fi nevoie de foarte multe ajutoare și aici, dar și în Ucraina. Pentru a veni în sprijinul celor care rămân în Ucraina, am decis să amenajăm aici, în județul Suceava, lângă aeroport, un centru logistic pentru ajutor umanitar, un centru logistic european. Aceste centru logistic – sau un hub, cum se numește în ziua de astăzi- va funcționa sub umbrela protecției civile europene, RescEU. Va colecta ajutoare umanitare din toată Europa, de la toate organizațiile internaționale interesate și va duce aceste ajutoare în Ucraina și, dacă este nevoie, le va duce și în Republica Moldova.
Am fost astăzi cu Președintele Consiliului Județean și am văzut locația unde se va organiza acest centru logistic. Vom porni prima etapă în foarte scurt timp și, pe parcurs, se va extinde atât cât va fi nevoie.
Împreună cu Guvernul lucrăm pentru a rezolva absolut toate situațiile care apar și atât cât va fi nevoie, atât vom face, pentru a ameliora din suferința refugiaților și a celor care rămân în Ucraina în situații complicate.
Dacă aveți câteva întrebări, poftiți!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Președinte, spuneți-mi, vă rog, Președintele Ucrainei spunea că, în situația în care cade Ucraina în mâinile rușilor, forțele ruse nu se vor opri până la Berlin. Asta înseamnă că și România este în pericol. Spuneți-mi dacă sunteți de acord cu această declarație a Președintelui ucrainean. Și, doi, următoarea țintă ar putea fi Republica Moldova. Ce planuri are România pentru Republica Moldova, în condițiile în care acolo sunt peste 1 milion de cetățeni români?
Președintele României: Noi pornim de la scenariul în care acest conflict nu se va extinde, NATO nu va fi implicată în acest conflict militar și nici România nu va fi implicată în acest conflict. Rolul nostru pe care îl vedem este cel pe care l-am descris. Ajutăm pe cei care se refugiază, vom ajuta și pe cei care rămân în Ucraina. Iar cu Moldova suntem într-o relație foarte strânsă și suntem hotărâți ca, în situația în care umanitar este nevoie de ajutor, să intervenim și acolo. Nu avem acum date care să arate un scenariu că Moldova ar fi amenințată.
Jurnalist: Domnule Președinte, am văzut disperarea oamenilor care vin din Ucraina, îi ajutăm. Vedem însă și frica românilor. De ieri vedem cozi de oameni care stau să își facă pașapoarte în cazul în care ar avea nevoie. Sunt români care își fac stocuri de motorină, sunt români care se gândesc unde să plece dacă va fi cazul. Care este mesajul dumneavoastră pentru ei? Există vreun pericol pentru România în acest moment?
Președintele României: Noi nu calculăm acum un scenariu în care România să fie implicată în conflict sau să fie amenințată. Eu pot să spun un lucru simplu: aici, în România, suntem acasă, asta este țara noastră și aici rămânem!
Jurnalist: Domnule Președinte, vreau să vă întreb concret. Dacă România are o cale de comunicare cu autoritățile din Ucraina, fiindcă, dincolo de granița de la Vama Siret, ucrainenii stau la cozi – deci cozile de automobile sunt de câte 12 ore – și în toată această perioadă nu primesc niciun fel de ajutor. În majoritatea automobilelor sunt mame cu copii și cu bătrâni. Cozile sunt foarte lungi și efectiv nu intervine nimeni, nu au autorități locale care să se ocupe. Voiam să vă întreb dacă credeți că este nevoie de un ajutor și dacă există posibilitatea concretă de a fi implementat.
Președintele României: Vă dați seama că, administrativ, noi nu putem să intervenim în Ucraina, noi preluăm oamenii care vin la noi și ne ocupăm de ei. Dar să știți că există comunicare și au fost situații în care persoane care au avut nevoie de o intervenție urgentă au fost ajutate să treacă mai repede. Însă formalitățile din ieșire din Ucraina sunt formalități de care se ocupă autoritățile din Ucraina.
Jurnalist: What additional plan do you have to help Ukrainian refugees for short term and long term? / Ce planuri aveți pentru a ajuta refugiații ucraineni pe termen scurt și pe termen mediu?
Președintele României: We have plans for short term, like this camp, but we are also preparing for mid and long term. We are preparing, for instance, with schools and kindergartens for children and the fact is that now, in some kindergartens, people brought their children from Ukraine and they are taken care of very well. I want to congratulate the community here, the mayor of Siret for organising this and the County Council also, as it was very much involved. We are preparing schools for the children, we are preparing housing for the refugees and we are going to help them even to find jobs in Romania in case they have to stay for a longer time. So we are prepared and we will be prepared on all levels and as long as it is necessary. / Avem planuri pe termen scurt, precum acest centru, dar avem și planuri pe termen mediu și lung. Ne pregătim, de exemplu, cu școli și grădinițe pentru copii și avem deja în grădinițe copii aduși din Ucraina de părinții lor, care sunt îngrijiți foarte bine. Pentru acest lucru vreau să mulțumesc comunității de aici, primarului din Siret pentru organizare, precum și Consiliului Județean, care a fost, la rândul său, foarte implicat. Pregătim școli pentru copii, pregătim cazare pentru refugiați, pe care îi vom ajuta chiar și să-și găsească locuri de muncă în România, în cazul în care trebuie să rămână aici pentru mai mult timp. Suntem, așadar, pregătiți și vom fi în continuare pregătiți pe toate nivelurile și pentru cât timp este necesar.
Jurnalist: Spuneți-mi, vă rog, cum evaluați riscul ca acest război să se extindă și în alte zone din Europa și dacă, având în vedere ce se întâmplă acum în Transnistria, veți cere ca Statele Unite ale Americii să aducă mai multe trupe în România, pe lângă cele NATO în cadrul Parteneriatului Strategic cu țara noastră.
Președintele României: Sunt 2 lucruri. În acest moment, nu avem indicii că alt scenariu este necesar decât cel în care trăim, din păcate, acum. Deci, nu credem că se va extinde conflictul. Pe de altă parte, este foarte clar că aici avem un agresor, care este Rusia, și noi trebuie să facem tot ce trebuie pentru a ne proteja și a asigura o defensivă pentru statele noastre. Și, în acest sens, da, este de dorit și este destul de probabil să vină forțe din NATO mai aproape de Flancul Estic. Chiar mâine voi merge la Baza Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța, unde a ajuns un contingent important din Franța, din Belgia, sunt militari din Statele Unite, știm, din Italia și din Germania, și îi voi saluta, le voi spune „bun venit!”. Dar există planuri să vină și forțe suplimentare. Încă o dată, noi ne pregătim ca să ne apărăm, nu intenționăm să trecem în altă parte.
Jurnalist: Președintele Zelenski a declarat că, dacă Ucraina va pica, atunci va fi eșecul întregii Europe. Cum comentați această declarație?
Președintele României: Este foarte trist că avem un război în Europa, dar, din motive foarte multe și bine cunoscute, NATO nu se poate implica militar într-un conflict într-un stat care nu este membru NATO. Și noi, totuși, ne simțim responsabili și facem tot ce putem, ceea ce se vede aici – intervenim cu ajutoare umanitare, ajutăm refugiații, și pe termen scurt și pe termen mediu, și vom face acest lucru în continuare și pentru cei care rămân în Ucraina. De aceea amenajăm un centru logistic european pentru sprijin umanitar.
Jurnalist: Voiam să vă rog, dacă ne puteți spune, de ce nu puteți face conferințe de presă în fiecare zi, având în vedere pericolul de la granița țării noastre. Oamenii vor să știe mai multe, vor să știe, de exemplu, dacă avem suficiente adăposturi și cum sunt protejați, cum ar putea fi protejați în situația în care s-ar complica lucrurile.
Președintele României: Tocmai vorbesc cu dumneavoastră in extenso, ieri am făcut o declarație destul de extinsă și, sper, destul de bine înțeleasă, că am terminat starea de alertă. Și, oricând este nevoie, stau la dispoziția dumneavoastră.
Jurnalist: Cum se vede astăzi acest val de solidaritate de care dă dovadă Suceava și dacă regretați, poate, vreo secundă, vreo decizie pe care ați luat-o cu privire la județul nostru altădată?
Președintele României: Acum, sincer, nu am ce regreta. Suceava este unul din locurile mele favorite și am mai fost în Suceava, poate atunci nu ne-am văzut. Însă sunt mândru de sucevenii care s-au mobilizat exemplar, unii dintre ei au fost chiar aici și au dat un exemplu foarte, foarte frumos despre cum primim noi, românii, pe cei care vin la noi.
Jurnalist: Domnule Președinte, în județul Suceava există un alt punct de trecere al frontierei funcțional Vicșani – Vadul Siret, punct de trece al frontierei feroviare. Voiam să vă întreb dacă nu luați în calcul și folosirea transportului feroviar pentru transportul migranţilor din Ucraina în România.
Președintele României: În măsura în care va fi nevoie, evident că acest lucru poate fi luat în considerare, dar asta o să discutăm cu cei de la Interne.
Exclusiv
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
Breaking-ul mic, gunoiul mare
În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult mai josnică. Nu e doar un polițist și un laptop. Este un mecanism.
Câmpina: laptopul merge la amanet, demnitatea la gunoi Conform informării oficiale a IJP Prahova, citată de Agerpres, un polițist de 27 de ani, din Biroul de Investigații Criminale (BIC) al Poliției Municipiului Câmpina, a fost pus la dispoziție, cercetat disciplinar și vizat penal după ce și-a amanetat de două ori, în iunie, laptopul de serviciu. Inspectoratul declară că se delimitează de asemenea fapte și că toți sunt egali în fața legii. Cazul a fost „exclusivizat” de presă locală (inclusiv Observatorul Prahovean), dar serialul de investigații al Incisiv de Prahova arată tabloul extins.
Telefoane dispărute, dosare închise: secția lui Stoican și finul
Potrivit surselor citate de Incisiv de Prahova, în 2022–2023, la o secție din Ploiești, adjunct era Stoican Bogdan, iar subalternul apropiat: Olteanu Mihnea Ilie. Din dotarea secției ar fi „evaporat” unul-două telefoane de serviciu. S-au deschis dosar penal și cercetare disciplinară, apoi s-au închis. Olteanu ar fi susținut că i-a informat pe șefi; în practică, responsabilitatea s-a pierdut prin sertare.
Naș, fin și „Laika”: familism instituțional
Aceleași surse interne indică: nașul lui Olteanu este subcomisarul Vîrlan Florin, împuternicit la șefia Secției 1 Ploiești; soția lui Olteanu, Ilioiu Gabriela Roxana, a fost colegă cu Vîrlan la Rutieră. În jargonul colegilor, soția a primit porecla „Laika” – o etichetare colportată în interiorul IPJ, nu o constatare a redacției. În acest triunghi, bunurile dispar, dosarele se închid, explicațiile publice lipsesc.
Davidescu & Stanciu: 112 pe silențios? Noutate:
Sezonul XXVIII al serialului „IPJ Prahova S.R.L., Grădinița de cadre” aduce acuzații grave la adresa comisarului-șef Davidescu Cristian, șeful Biroului de Investigații Criminale Câmpina. Potrivit surselor transmise redacției Incisiv de Prahova, Davidescu ar fi fost căsătorit de două ori și, pe fondul consumului de alcool, și-ar fi agresat fizic ambele soții. Apeluri la SNUAU 112 ar fi existat, însă ar fi fost mușamalizate la nivelul Poliției Municipiului Câmpina de către fostul șef, comisar-șef Stanciu.
Sursele susțin că s-ar fi dispus să nu se întocmească dosare de violență în familie pe numele lui Davidescu. Mențiune: aceste afirmații sunt atribuite surselor; solicităm oficial IPJ Prahova, STS/SNUAU 112 și Parchetului să clarifice și să pună la dispoziție, conform legii, înregistrările apelurilor în care GRANCEA MĂDĂLINA ar fi reclamat faptele. Identitatea primei soții nu a fost încă indicată.
Pariurile și datoriile: ofițerul Stancu Marius Traian
Aceleași surse arată că Davidescu ar fi știut că ofițerul de poliție Stancu Marius Traian are probleme cu banii, fiind jucător de pariuri și împrumutându-se inclusiv de la persoane venite la audieri în dosare penale, dar l-ar fi acoperit pe subaltern. Solicităm clarificări oficiale privind orice verificări interne, eventuale rapoarte SIPI și măsurile dispuse.
Inventarul bate legea: amanet, sertar, clasare Puse cap la cap cu episoadele documentate anterior de presa locală:
- polițistul amanetar de laptop (Agerpres/IJP Prahova);
- „evaporarea” telefoanelor de serviciu și închiderea cauzelor (Incisiv de Prahova);
- rețeaua naș–fin și porecla „Laika” (surse interne citate de Incisiv); rezultă un tipar: dacă ești „din familie”, se rezolvă intern; dacă iese la suprafață, se comunică puțin, se mută oamenii, se astupă gaura.
Recapitulare de serial: pietrișari, turnători, șefi reciclați Pe fundalul deja relatat de Incisiv de Prahova:
- ofițer rutier care „cara pietriș” pe zonele de control;
- subcomisarul Alexandru Militaru și „republica bananieră” de la Văleni, urmată de promovare la Câmpina;
- inspector principal Duță Georgiana, „turnătoare de serviciu” la SIPI, cu rapoarte interne controversate;
- polițiști cu alcool, nervi și geamuri sparte; se adaugă acum: Davidescu, Stanciu, Stancu Marius Traian și laptopul amanetat de la BIC Câmpina.
Ce spun actele, ce spun sursele
- Acte și comunicate: IJP Prahova confirmă cercetarea disciplinară și dosarul penal în cazul laptopului amanetat; IPJ Prahova consemnează oficial poziția instituției.
- Surse și investigații: Incisiv de Prahova publică seria „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, cu detalii despre telefoane dispărute, rețele de protecție și porecle interne; sursele redacției adaugă acuzațiile privind Davidescu, Stanciu și Stancu Marius Traian.
Pamfletul realității: circ cu girofar, bon fiscal de tăcere Când inventarul se subțiază la amanet, apelurile la 112 se sting pe „mute”, iar nașii decid trasee, IPJ Prahova nu mai arată a inspectorat, ci a S.R.L. de familie cu:
- amanet de bunuri publice;
- protecție de clan;
- dosare „închise” și reputații reciclate. Până când procurorii, structurile de control și factorul politic tratează aceste episoade ca material de dosar – nu ca pamflet – „taraba” credibilității rămâne deschisă. Sursele sunt pe masă; așteptăm răspunsurile oficiale. Sezonul XXVIII continuă. (Cristina T.).
Exclusiv
Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini
Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională. Saga „Cănărău vs. IGPR/MAI” le bifează pe ambele.
Sindicatul „Diamantul” vine cu două argumente cruciale care, dacă vor fi luate în serios de instanțe, vor rescrie pentru viitor modul în care se face cercetarea disciplinară în Ministerul Afacerilor Interne.
Dacă „experții” de la control intern și resurse umane ar fi fost minim preocupați să înțeleagă și să aplice fidel legea, aceste erori procedurale grosolane nu ar fi existat. Numai că, în loc de drept, am avut „drept pe lângă”.
„Destituirea nr. 2” – când sistemul descoperă destituirea în serie
Contextul: ne aflăm în episodul „Destituirea nr. 2” dintr-o adevărată saga judiciară: Cănărău vs. IGPR/MAI.
Seria, pe scurt:
- Mustrare 2021 – banner sindical
- Cănărău este sancționat pentru un banner de protest sindical.
- Dosar: 135/110/2023.
- Rezultat: sancțiunea este câștigată DEFINITIV în favoarea lui Cănărău.
- În traducere liberă: sistemul a luat-o pe coajă.
- Destituirea nr. 1 – Dispoziția IGPR nr. 2402/10.03.2025
- Cănărău este dat afară prima oară.
- Curtea de Apel Galați, prin Decizia 519/R/02.09.2025, suspendă dispoziția.
- Efect: Cănărău revine în drepturi, cel puțin provizoriu.
- Sistemul disciplinar: „Ne descurcăm noi, mai dăm una.”
- Destituirea nr. 2 – raportul de serviciu atacat acum
- A doua destituire este emisă în timp ce prima este suspendată.
- Adică, în loc să aștepte verdictul definitiv, sistemul dă cu „copy–paste” la destituire.
În dosarul actual, Cănărău cere anularea Destituirii nr. 2 și daune morale. Și vine cu două argumente-bombă care, fiecare separat, spulberă actul.
„Justiție pe amânare” – șapte termene ca să citești legea
Dosar: 2449/121/2025 – Tribunalul Galați, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, complet C7 CAF – fond.
Obiectul: anularea raportului de serviciu (Destituirea nr. 2) + daune morale.
Părțile:
- Reclamant: CĂNĂRĂU IOAN – agent-șef principal de poliție, actualmente pensionar MAI, președinte Sindicat Europol – Galați.
- Pârâți:
- IGPR – Inspectoratul General al Poliției Române
- MAI – Ministerul Afacerilor Interne, cu tot cu ministrul de atunci, Daniel-Cornel Bode
- și încă 11 persoane fizice cu funcții de conducere/decizie:
MATEI Benone, IONICĂ Vicențiu-Iulian, IONIȚĂ Dorobanțu, LUPU Sorin, ȘINCAN Roxana, MIHĂI-DROR Răzvan, MUNTEAN Mihai-Dorin, DAN Cornel-Octavian, PĂUNESCU Emilian-Dumitru, MARCU Gabriel. - În total: 13 pârâți. O adevărată „echipă de proiect”.
Cronologia de toată jena:
- 16.04.2026 → 22.07.2026:
Șapte amânări succesive de pronunțare, „pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise”.
Traducere: instanța și părțile își fac timp să redescopere Codul muncii și Decizia ICCJ RIL nr. 18/2025. - 23.10.2025 – cerere nouă:
Se înregistrează cerere de amânare pentru depunerea de concluzii scrise. - 06.11.2025 – încheiere:
Se disjunge capătul de cerere privind suspendarea executării Dispoziției IGPR nr. 2748/21.05.2025 și se formează un nou dosar pentru suspendare. - 22.07.2026 – termen curent:
Termen pentru pronunțare. După șapte amânări, poate reușește cineva să citească până la capăt art. 60 din Codul muncii.
Nulitate în direct: „a-l destitui pe bolnav”
Primul argument-bombă de nulitate absolută: dispoziția de destituire a fost emisă în perioada concediului medical.
- Legea (art. 60 Codul muncii, ca drept comun) interzice concedierea/emiterea actelor de încetare a raportului de muncă pe durata incapacității temporare de muncă.
- Decizia ICCJ – RIL nr. 18/2025 (obligatorie, publicată în Monitorul Oficial nr. 967/20.12.2025) spune clar: încălcarea acestei interdicții atrage nulitatea absolută.
- Nu contează „când a fost bătut la mașină” actul, ci momentul în care produce efecte: dacă atunci omul se află în concediu medical, lovitura disciplinară este ilegală.
Așadar, „experții” de la control intern și resurse umane au reușit performanța să ignore atât Codul muncii, cât și o decizie obligatorie a Înaltei Curți.
Sindicatul „Diamantul” subliniază: dacă acești „specialiști” ar fi citit și aplicat legea, nu ne-am mai uita azi la un caz-școală de nulitate.
„Zombificarea disciplinară” – cum să destitui de două ori aceeași persoană
Al doilea argument-bombă: a doua destituire este emisă după ce prima devenise efectivă.
Situația juridică, pe românește:
- Prima destituire: Dispoziția IGPR nr. 2402/10.03.2025.
- A doua destituire: Dispoziția IGPR nr. 2740/22.05.2025 (în unele acte apare 2271/22.05.2025 – aceeași logică de „meticulozitate”).
- La data emiterii noii dispoziții, prima destituire era deja în vigoare, deci, Cănărău nu mai avea calitatea de polițist – era deja exclus din sistem.
Iar aici vine absurdul juridic maximal:
Nu poți destitui, a doua oară, o persoană deja destituită.
Nu poți aplica o a doua sancțiune disciplinară pentru aceleași fapte. Nu poți emite un nou raport de serviciu în baza unui raport juridic inexistent.
Consecința: a doua dispoziție este lovită de nulitate absolută, pentru că se sprijină pe un raport juridic mort. Sistemul a încercat să destituie un „cadavru disciplinar”.
Cei de la MAI și IGPR încearcă apărarea clasică: „e un nou raport de serviciu, cu alt temei juridic”.
Doar că, în absența unei calități de polițist în ființă juridică, „nou temei” înseamnă nou abuz.
Și, după cum Sindicatul „Diamantul” atrage atenția, dacă, la final, prima dispoziție va fi anulată definitiv, sistemul are oricum destule instrumente legale să verifice și să sancționeze disciplinar. Dar nu poți corecta o ilegalitate cu o ilegalitate și mai mare.
Tribunalul greșește, Curtea drege: istoria repetată a „capcanei sistemului”
Nu e prima dată când instanța de fond o ia pe arătură în dosarele lui Cănărău:
- Dosarul 360/2022 – pierdut inițial la Tribunal, câștigat DEFINITIV la Curtea de Apel Galați.
- Dosarul 104/2024 – aceeași poveste: Tribunalul spune „nu”, Curtea de Apel spune „ba da”.
În prezenta cauză, spune Sindicatul „Diamantul”, avem aceeași „logică” sancționator–disciplinară pusă la zid.
Instanța de fond a mai greșit în trecut în dosarele lui Cănărău. A fost corectată în recurs. Sistemul disciplinar și o parte a instanțelor par prinse în aceeași „capcană” logică: orice sindicalist incomod trebuie scos din joc, chiar cu prețul ignorării legii.
„Pensionar, dar nu bătut în cuie” – procesele nu mor cu omul
Un detaliu esențial pe care Sindicatul „Diamantul” îl explică ferm:
- După suspendarea celor două destituiri, Cănărău a ieșit la pensie.
- Asta nu înseamnă că procesele au rămas fără obiect.
- Procesele continuă, iar mizele sunt clare:
- recunoașterea caracterului ilegal al dispozițiilor de destituire
- consolidarea unei jurisprudențe care să blocheze, pe viitor, astfel de abuzuri
- repararea prejudiciului moral.
Emil Pascuț, de la Sindicatul „Diamantul”, precizează că aceste argumente au fost create și explicate public de el de mai mult timp, alături de altele – cum ar fi omisiunea de audiere în cercetarea disciplinară.
Mai mult: deja alți polițiști au folosit aceste argumente și au obținut, la rândul lor, suspendări ale efectelor sancțiunii disciplinare.
Așadar, nu vorbim doar despre un caz izolat, ci despre o schemă de apărare validată în practică împotriva abuzurilor disciplinare superficiale sau rău-intenționate.
„Manual pentru cei care urmează la rând” – de ce contează acest dosar pentru toți
Sindicatul „Diamantul” transmite clar:
„Vă pun această notă de informare pentru că știu că sunteți destui în macar una din cele două situații:
- fie vi s-a emis o sancțiune/se încetează raportul de serviciu în concediu medical
- fie se joacă cineva cu sancțiuni în serie, pe același raport juridic.”
Aceste două argumente cruciale –
- interdicția de sancționare încât timp ești în concediu medical (art. 60 Codul muncii + Decizia ICCJ RIL nr. 18/2025)
- imposibilitatea de a destitui de două ori o persoană deja destituită, în baza aceluiași raport juridic inexistent –
sunt menite să schimbe pentru viitor cercetarea disciplinară în MAI și nu numai.
Pentru toți cei care se confruntă cu „execuții disciplinare” fabricate la comandă, acest dosar este mai mult decât un litigiu personal: este un precedent și un instrument.
Iar pentru „specialiștii” din resurse umane și control intern care semnează dispoziții în bătaie de joc față de lege, este un avertisment:
Când ignori Codul muncii și Înalta Curte, nu faci disciplină. Faci nulități absolute în serie. (Cristina T.).
Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar
Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt, palma aplicată Guvernului de Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 876 din 16 iulie 2026. Curtea a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este neconstituțională în integralitatea sa.
Informația este dezvăluită și explicată pe larg de Sindicatul Europol, care arată negru pe alb cum Executivul a încercat, încă o dată, să facă „legiferare la minut”, cu sirenă de urgență trasă fals, pentru a băga în malaxor drepturile salariale, pensiile și alte prestații sociale ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv ale militarilor și polițiștilor.
CCR: „Urgența” Guvernului, o simplă chestiune de chef legislativ
În motivarea deciziei, Curtea Constituțională arată limpede: Guvernul nu a demonstrat existența unei situații extraordinare care să justifice adoptarea OUG nr. 62/2024. Argumentele Executivului au fost de… oportunitate legislativă, adică mai degrabă „așa vrem noi acum”, decât „arde, trebuie să intervenim imediat”.
Or, art. 115 alin. 4 din Constituție nu vorbește despre chef de reglementare, ci despre situații extraordinare, reale, obiective, care nu suferă amânare. În traducere liberă: nu poți să-ți bați joc de ordonanța de urgență și s-o transformi în mic instrument de reglaj politic și bugetar.
OUG 62/2024: cum a vrut Guvernul să lege Justiția de mâini și de picioare
Prin OUG nr. 62/2024, Guvernul a inventat o procedură specială pentru litigiile privind drepturile salariale, pensiile și alte prestații sociale ale personalului remunerat din fonduri publice – inclusiv militari și polițiști. Punct ochit: exact zona unde, în ultimii ani, statul a tot „optimizat” pe spatele angajaților, după cum amintește Sindicatul Europol.
Actul normativ obliga instanțele de fond să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție încă din prima instanță, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind chestiuni de drept, sub pretextul asigurării unei practici judiciare unitare.
Tradus în limbaj comun: înainte ca judecătorul să apuce să judece efectiv, trebuia să trimită mingea în terenul ÎCCJ, blocând procesele și trântind peste ele o „unitate de practică” gândită la centru. Justiția uniformă prin sufocare procedurală.
CCR: jurisprudența nu se unifică prin ordonanță panicată
Curtea Constituțională nu a înghițit povestea cu practica neunitară. Existența unor soluții diferite în practica instanțelor nu este, în sine, o împrejurare extraordinară. Dimpotrivă, spune CCR, unificarea jurisprudenței este deja prevăzută în Codul de procedură civilă: recursul în interesul legii și hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Cu alte cuvinte, mecanismele există deja. Nu trebuie să vii cu o OUG ca să „repari” ceva ce are deja mijloace de reglare. Așa că povestea Executivului cu „vai, trebuie urgent să uniformizăm deciziile” a picat la testul de constituționalitate. Nu era urgență, era doar un pretext.
Executivul intră cu bocancii în Justiție: separația puterilor, făcută zob
Dincolo de lipsa urgenței, Curtea atrage atenția asupra unui derapaj grav: încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituție.
Guvernul, prin OUG 62/2024, s-a băgat direct peste procese aflate deja pe rolul instanțelor, impunând o procedură specială și influențând cursul unor litigii pendinte. A limitat posibilitatea judecătorilor de a soluționa cauzele potrivit regulilor generale de procedură. Adică Executivul a vrut să regleze din pix mersul Justiției, în timp ce aceasta judecă exact statul.
O asemenea ingerință este incompatibilă cu independența autorității judecătorești și cu rolul constituțional al instanțelor. Pe românește: Guvernul nu are ce căuta în sala de judecată ca legiuitor de urgență, cu mâna pe gâtul dosarelor.
Efectele după publicare: „urgența” moare, procesele respiră
După publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, efectele sunt concrete și masive:
- Litigiile privind drepturile salariale, pensiile militare și celelalte drepturi bănești ale personalului plătit din fonduri publice vor fi soluționate după regulile generale din Codul de procedură civilă, nu după invenții de moment ale Guvernului.
- Mecanismul procedural special din OUG nr. 62/2024 dispare din peisaj: nu mai este aplicabil.
- Numeroase cauze aflate pe rol vor putea fi judecate fără întârzierile artificiale create de obligativitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție.
- Instanțele revin la normal: vor soluționa fiecare cauză în funcție de particularitățile ei, cu respectarea normelor de drept comun, nu după „tunelul” procedural trasat de Guvern.
Pe scurt, Justiția scapă de o botniță procedurală, iar cei afectați – polițiști, militari și restul personalului bugetar – au din nou șansa unei judecăți reale, nu a unei așteptări fără sfârșit.
Ordonanțe-trenuleț: hobby-ul Guvernului pe spinarea militarilor și polițiștilor
Decizia CCR nu lovește doar în OUG 62/2024. Ea expune o practică devenită rutină: Guvernul legiferează prin ordonanțe de urgență în domenii care ating direct drepturile salariale și de pensie ale polițiștilor și militarilor.
Conform analizei și criticilor formulate de Sindicatul Europol, în ultimii ani am văzut o puzderie de „ordonanțe-trenuleț”: la un loc, pe bandă rulantă, cu restrângeri, amânări și modificări ale drepturilor bănești. De fiecare dată, se invocă urgența. De aproape niciodată nu se demonstrează, în mod real și obiectiv, situația extraordinară.
Urgența este la buget, nu în Constituție. Iar Guvernul a tratat ordonanța de urgență ca pe un abonament premium la ocolirea Parlamentului.
CCR trage frâna de mână: ordonanța de urgență nu e Constituția Guvernului
Hotărârea Curții Constituționale este mai mult decât o simplă anulare a unei ordonanțe. Este un semnal dur: recurgerea excesivă la ordonanțe de urgență nu poate înlocui procesul legislativ parlamentar.
Constituția prevede ordonanța de urgență ca instrument excepțional. Transformarea ei în regulă de guvernare riscă să dinamiteze echilibrul puterilor în stat și să facă praf securitatea juridică a cetățenilor. Iar printre cei mai loviți de aceste improvizații normative sunt tocmai polițiștii și militarii, a căror salarizare și pensii au fost răsucite, tăiate, amânate și reconfigurate prin astfel de acte.
Prin Decizia nr. 876/16.07.2026, CCR îi spune Guvernului, ferm și fără menajamente:
urgența nu e ce spuneți voi că e, separația puterilor nu e opțională, iar drepturile oamenilor – fie ei polițiști, militari sau alți bugetari – nu sunt decor pentru ordonanțe-trenuleț.
Restul ține de memoria publică: câte astfel de palme constituționale mai trebuie ca Executivul să înțeleagă că nu poate conduce țara doar din „camera de urgențe” legislative? (Cerasela N.).
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...
Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională....
CCR dă cu OUG-ul de gard: Guvernul inventează urgențe, Curtea le stinge lumina
Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt,...
Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...
Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD
„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...
Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...
Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL
Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...
FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate
Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...
Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)
„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...
Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător
IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...
-
Exclusivacum 3 zile
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 5 zile
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zile
Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 3 zile
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 23 de ore
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 2 zile
Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp