Connect with us

Administratie

Intervențiile ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică, de disciplină și imunități, din Camera Deputaților, cu privire la desființarea SIIJ

Publicat

pe

Vă mulțumesc, doamna președintă, stimați colegi. Două-trei remarci aș face. În primul rând, aș observa că cererea de amânare vine din partea unui deputat care, pe tot parcursul anului 2020, a somat și a criticat Ministerul Justiției, în 2020, pentru că nu emite ordonanță de urgență pentru desființarea SIIJ. La acel moment nu s-a mai pus problema unui aviz suplimentar, nu s-a mai pus problema referendumului, nu s-a mai pus problema majorității care ar putea adopta, aproba sau respinge ordonanța de urgență, s-a pus în mod imperativ și insistent problema unei ordonanțe de urgență. Nu vreau să insist asupra fracturii de logică între acea cerere și cererea formulată astăzi.
Doi, în ceea ce privește procesul propriu-zis de consultare a Comsiei de la Veneția – există deja emise un număr de avize cu privire la problematica desființării SIIJ. Ministerul Justiției le-a avut în vedere când a redactat acest Proiect și voi reveni asupra acestui aspect. În ceea ce privește cererea de astăzi, așa cum s-a arătat chiar de către cel care a formulat cererea, ea a fost făcută de către un partid politic din opoziție, prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, și este evident că a fost făcută tocmai pentru a bloca acest proces de adoptare a Proiectului de desființare a SIIJ. De ce spun că este evident? Pentru că a fost făcută după ce există cel puțin trei avize, dacă memoria nu mă înșală, emise de Comisia de la Veneția pe acest subiect. Cu toate acestea, Ministerul Justiției va participa la aceste consultări. Nu numai că va participa, dar le organizează. Noi am fost în contact cu Comisia de la Veneția și am fost întrebați dacă dorim să le organizăm și evident că am răspuns afirmativ. Am trimis deja invitații către foarte multe instituții, unele dintre ele sunt reprezentate și astăzi, aici. Nu văd niciun fel de incompatibilitate în a derula în paralel un proces de dezbatere parlamentară în Parlamentul României – singura autoritate legiuitoare din această țară, supremă, care cenzurează și actele administrative ale Guvernului – de tip ordonanță, și Comisia de la Veneția pe care o respectăm și cu care vom dialoga cât se poate de deschis despre aceste probleme.
Nu știu dacă este o culpă faptul că Ministerul Justiției s-a grăbit, cum s-a spus aici, să își îndeplinească obiectivele din programul de guvernare. Înțeleg că, mai nou, este o culpă dacă un minister trece imediat la treabă și nu așteaptă luni de zile, probabil, pentru a rata obiectiv după obiectiv și a critica eventual după aceea pe alții că nu le îndeplinește.
Noi suntem astăzi aici cu această problemă pentru că acest obiectiv a fost ratat lamentabil în 2020 și de aceea nu văd niciun motiv pentru care trebuie să aștept o zi, două sau nouă, după ce am fost criticați tot anul 2020 că nu emitem OUG, ceea ce era oricum ilogic. Deci, nu văd niciun fel de incompatibilitate în derularea acestor procese, nu forțăm în niciun fel Parlamentul să adopte într-un anumit ritm, pentru că Parlamentul își reglează și își programează singur agendele de dezbatere și de vot, și participăm aici invitați, ca toată lumea. Am parcurs toate procedurile ca la carte, și voi reveni asupra acestui aspect, până la promovarea acestui proiect de către Guvern, inclusiv dezbateri publice. Iar termenele amintite sunt termenele recomandate, în cadrul cărora un minister se poate mișca mai repede sau mai încet. Unele depășesc aceste termene. Unele ministere, câteodată, stau și luni de zile, fără să își promoveze obiectivele. Noi nu înțelegem să procedăm astfel. De aceea, ne-am apucat imediat de lucru și astăzi am venit în fața dumneavoastră cu acest proiect de act normativ. Și cu asta am încheiat intervenția prealabilă cu privire la cererea de amânare.
În ceea ce privește susținerea proiectului, vă rog să-mi permiteți mai întâi două-trei considerații cu privire la contextul politico-legislativ. Și apoi voi încheia cu referiri la conținutul normativ. Desființarea SIIJ este un obiectiv principal din programul de guvernare, cu termen de realizare 31 martie 2022. Este, de asemenea, un obiectiv în cadrul MCV. Desființarea SIIJ ar putea avea un impact în procesul de aderare a României la spațiul Schengen. După cum este cunoscut, România este pregătită tehnic de aderare la spațiul Schengen încă din 2010 și menținerea ei în afara acestui spațiu Schengen afectează grav interesele economice ale companiilor românești și ale cetățenilor. Și are, ca și MCV, semnificația nemeritată că procesul României de integrare în UE este nefinalizat. Închid această paranteză spunând că sistemul judiciar românesc, cu toate problemele lui, este în aceeași linie de funcționalitate cu celelalte sisteme europene, că problemele justiției din România sunt comune și altor sisteme din statele membre ale UE și, că pe baza unor parametri obiectivi, consfințiți și constatați în studii, făcute inclusiv de organisme independente, fanion, putem afirma că în măsura în care ne atingem obiectivele MCV, restante, inclusiv desființarea SIIJ, este firesc ca MCV să înceteze și monitorizarea să se continue pe mecanismul Rule of Law, care este aplicabil tuturor statelor membre ale UE. Iată încă un motiv pentru care Ministerul Justiției a înțeles să nu întârzie nicio zi cu privire la promovarea acestui proiect către Parlament care are, până la urmă, decizia finală. Aș putea chiar spune mai mult că, în general, problemele societății românești, inclusiv corupția și nevoia imperioasă de a o combate eficient, inclusiv, în justiție este comună și altor societăți din cadrul UE. Și de aceea cred că noi trebuie să îndeplinim cât mai rapid obiectivele din MCV, pentru că trebuie să ne aliniem complet cu toate celelalte state mebre ale UE, în toate privințele.

Acum, au existat mai multe tentative, lăudabile aș putea spune, de desființare a SIIJ. Au fost în urmă cu 2-3 ani de zile propuneri parlamentare venite din partea unui partid astăzi aflat în opoziție. Din păcate, a fost respinsă de Parlament. Ultima, cea mai recentă tentativă, a fost cea de anul trecut, de asemenea, din păcate, blocată în Parlament. Numai că acest blocaj în Parlament, care a reflectat în final și un blocaj politic, a fost generat de un blocaj în CSM, pentru că proiectul de lege respectiv nu a avut acordul, nu a avut avizul pozitiv al CSM, iar CSM este garantul independenței sistemului judiciar. Această problemă a creat în sistem o falie, o falie pe care am constatat-o din nou în cadrul dezbaterilor publice care au precedat promovarea proiectului în CSM și, mai departe, în Guvern și, astăzi, în Parlament. Sunt două chestiuni esențiale care sunt la baza acestei cotroverse, acestei falii: în primul rând, desființarea propriu-zisă, asupra căreia nu toată lumea a fost și încă mai este de acord. Au existat opinii și există în continuare că această desființare nu ar trebui operată – e o realitate. Există opinii că ea ar trebui făcută imediat. Și eu sunt de părere că trebuia făcută de mult această desființare, a fost poziția mea tradițională această chestiune, argumentată la momentul respectiv. A doua chestiune care creează controverse este „ce se întâmplă după, unde merge competența de investigare și, mai departe, trimitere în judecată – în cazul infracțiunilor săvârșite de magistrați?”. Prealabil propunerii de reglementare, Ministerul Justiției a făcut largi consultări pe baza cărora a făcut o evaluare a situației. Consultările acestea au fost făcute inclusiv cu parteneri externi și aș face din nou o paranteză aici: Ministerul Justiției a fost acuzat pe nedrept că dezinformează organismele europene.

Noi am informat întotdeauna Comisia corect și transparent asupra situației de fapt cu privire la opiniile din sistemul judiciar privind desființarea SIIJ. Am informat corect asupra voinței coaliției și a Guvernului de a desființa SIIJ. Am informat corect asupra programului de guvernare, inclusiv, a termenului de realizare. Am informat corect asupra faptului că vom proceda imediat la consultări, la redactarea proiectului, la punerea în dezbatere publică, la supunerea lui procedurilor legale, potrivit legii române de avizare. Am informat corect cu privire la faptul că ne asumăm, în mod real și sincer, acest obiectiv, dovadă că suntem astăzi aici, și suntem acuzați, culmea ironiei, că suntem astăzi, aici, atât de repede. Acest mod de a pune la îndoială onestitatea instituțională a unei instituții cheie în statul român, cum este Ministerul Justiției, care, niciodată, sub nicio conducere nu a dezinformat Comisia Europenaă, este condamnabil și vătămează grav interesele noastre naționale, pentru că, nu putem avea credibilitate în Europa, câtă vreme ne decredibilizăm singuri în țară. Există limite cu privire la critica politică și limita aceasta trebuie să fie atingerea unui interes național. Din moment ce ministerul Justiției a procedat așa cum procedează și astăzi, asumându-și o opinie, într-un concert de opinii, de multe ori contradictorii, asumându-și decizii, unele complicate, nu văd de ce această instituție, la care foarte mulți dintre cei de față, direct sau on-line, sunt convins că cei care o critică țin foarte mult, trebuie să fie pusă sub un semn de îndoială. Ministerul Justiției a fost și va rămâne în România un reper al credibilității țării. Trec mai departe. Alegerea pe care am avut-o în față, înainte de a redacta proiectul, a fost simplă și în același timp dramatică: să ignorăm, pe de o parte, semnalele venite din CSM, semnale cu privire la poziția față de modalitatea desființării, semnale confirmate ulterior de avizul pozitiv fără observații obținut de proiect în CSM, să repetăm demersul blocat anul trecut în Parlament și să ratăm în final obiectivul desființării SIIJ, adică, din punctul meu de vedere, o cale sterilă, ineficientă și, aș putea chiar să spun demagogică, sau să găsim o soluție funcțională, după desființarea SIIJ, care să atingă obiectivul principal și anume să închidem această instituție care ne-a creat atâtea deservicii.
Ministerul Justiției a ales, și îmi asum în continuare această alegere, să lansăm în dezbatere publică un proiect care să răspundă următoarelor comandamente: să atingă obiectivul desființării SIIJ, să instituie un sistem funcțional postdesființare și să fie fezabil, adică să fie apt și să fie adoptat după ce este avizat în CSM. Acțiunea noastră nu este doar normativă, ci și una sistemică, adică de a depăși acest blocaj, de a tăia acest nod gordian, de a merge mai departe să rezolvăm celelalte probleme grave sau și mai grave ale sistemului judiciar. Poate că sunt unii care vor să rămânem în acest blocaj, încercând, în mod nerealist, în acest moment, să atingă un anumit obiectiv maximal. Dar eu nu sunt pentru rămânerea în blocaj, sunt pentru rezolvarea problemei, eventual în etape. Și sunt multe discuții de făcut, nu e locul aici, nu fac obiectul discuției. De ce nu putem atinge toate obiectivele deodată? Ce e important astăzi este să atingem obiectivul desființării SIIJ.
Procedura, și am să închei, pentru că m-ați atenționat doamnă președintă, mulțumesc. Îmi cer scuze colegilor de dezbatere, în două-trei minute, am încheiat.
Procedura urmată de minister a fost, cum spuneam, ca la carte. Ne-am consultat în prealabil, am făcut dezbateri publice, sunt înregistrate, sunt pe site-ul ministerului, am examinat propunerile primite, pe unele le-am primit, pe altele nu, așa cum e normal în orice proces. Ne-am consultat cu partenerii externi, cu Comisia, am discutat cu statele membre, prin intermediul ambasadorilor și a unor miniștri, am informat permanent tot ce facem. Am supus proiectul deciziei coaliției care susține Guvernul, a obținut susținerea politic. Am supus proiectul avizului CSM, am obținut un aviz fără observații. Am venit la Parlament. Nu văd în acest moment ce am greșit sau unde trebuia să facem mai mult. Am luat cartea, ne-am uitat în ea și ce a scris acolo așa am făcut în această procedură. Avizul Comisiei de la Veneția a fost luat în calcul, reperele esențiale ale acestor avize, care sunt mai multe emise, în anii anteriori, încă din 2018. A fost luat în calcul inclusiv comandamentul asigurării independenței justiției, comandamentul asigurării faptului că judecătorul, atunci când judecă, o face nestingherit, dar și funcționalitatea sistemului care este pus în operă după desființarea SIIJ dacă această lege va fi adoptată. Se vorbește în acele avize, e adevărat, de specializarea anticorupție, vă rog să luați în calcul că avizul, după ce a integrat amendamente de la CSM, deschide baza de recrutare și către procurori DNA și DIICOT. Restul sunt procurori din sistemul Ministerului Public, de unde recrutează și DNA, și DIICOT. Fac și aici o scurtă paranteză: a pune în cauză, permanent, toate celelalte unități de parchet sub un semn de întrebare cu privire la capacitatea lor de a combate eficient infracționalitatea, inclusiv corupția, mi se pare contraproductiv și, în orice caz, în dezacord cu realitățile din teren. Toți procurorii din România sunt respectabili, până la proba contrarie. Nu este corect să punem sub semnul întrebării profesionalismul procurorilor care nu fac parte din unitățile specializate. Îi respect și pe ei ca ministru, cum îi respect foarte mult și pe cei care fac parte din unitățile specializate care nu se pot plânge că vreodată acest minister nu le-a sprijinit, indiferent de conducere. Și cu toate controversele care au fost cu niște ani în urmă.
Conținutul normativ vă este cunoscut, de aceea am lăsat la urmă și nu insist pe el, mi s-ar părea chiar să vă jignesc, făcând o prezentare în detaliu a tututor celor câteva, până la urmă, articole care compun această lege deloc complicată. Noi am înlocuit competența SIIJ, folosind sistemul Ministerului Public, sistemul ierarhic, pe două etaje: unul la nivelul PG, cu secția de urmărire penală și criminalistică și celălalt la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel. Sunt prevăzute proceduri de selecție riguroase, există o garanție, prin faptul că plenul CSM este implicat în această procedură, există toate garanțiile că putem să trecem mai departe, după ce desființăm SIIJ, într-un sistem funcțional, care să ofere fiecăruia câte ceva din ceea ce își dorește: și independență, și garanții, și eficiența funcționării sistemului. Vă mulțumesc foarte mult. Rămân aici, alături de colegul meu, Mihai Pașca, Secretar de stat, pentru întrebări, dacă vor fi necesare! Mulțumesc încă o dată!

Mulțumesc și eu pentru intervenția domnului deputat care are două întrebări explicite și mai multe implicite. O să le iau pe rând, dacă îmi permiteți, și pe scurt.
S-a spus că reînființăm o structură, desființăm SIIJ și reînființăm o structură. Nu vreau să fiu în niciun fel bănuit de suficiență, dar eu fac apel la cunoștințele tuturor, pe care le-am învățat cu toții cei care am parcurs dreptul, în anul I, dreptul civil, materia „Persoane”, unde se arată ce înseamnă o structură care trebuie să aibă o organizare clară, un șef și personalitate juridică. Dacă îmi arătați în acest proiect de lege unde sunt elementele esențiale pe care le-am învățat cu toții în anul I, ale unei structuri funcționale, atunci recunosc că am reînființat o structură.

Noi nu am reînființat nimic. Așa cum am spus foarte clar și reiau, utilizăm sistemul ierarhic piramidal, funcțional, al Ministerului Public – pe care îl respect în egală măsură, de la cea mai mică unitate de parchet local, până la Parchetul General. S-a spus, de asemenea, că am vorbit despre o falie între poli de putere. Fals, eu am vorbit despre o falie în opiniile care se exprimă nu numai în magistratură, ci și în afara magistraturii, cu privire la acest subiect, așa cum e normal într-o democrație. Vă rugăm să ne iertați dacă avem opinii diferite cu privire la același subiect, dar cam așa funcționează democrația. În CSM, nu e o falie între poli de putere, e o falie de opinii și dovada este chiar votul CSM. Votul CSM a fost dat cu voturi „pentru”, aviz curat, fără observații, inclusiv din Secția pentru procurori. Deci, teoria conform căreia există doi poli de putere în CSM e străină cel puțin de gândirea mea și eu refuz să politizez CSM, așa cum se face, implicit, prin această declarație. Nu sunt poli de putere în CSM, sunt poli de opinii. CSM e unul singur, cuprinde magistrați judecători și magistrați procurori, membri aleși, membri de drept și membri ai societății civile și acolo sunt foarte multe opinii care se grupează și se regrupează în funcție de subiecte și de convingerea intimă a fiecărui membru. Și, repet, la acest vot care a fost dat, de 11 la 8, au votat judecători „contra” proiectului și au votat procurori „pentru” proiect. Cum vrem să refuzăm această evidență? Și spun că au votat astfel pentru că s-au exprimat public. Și pe baza exprimărilor publice și a calculului de vot, a numărării, aritmetică simplă a celor două Secții, voturile din cele 2 Secții, rezultă clar că „pentru” proiect au votat și judecători, și procurori, și „împotriva” proiectului au votat și judecători, și procurori, plus societatea civilă, cum am spus.

Deci, haideți să nu mai politizăm și să nu gândim schematic. S-a spus că m-a deranjat critica la adresa ministerului. Fals. Discut cu oricine critică acest minister. Eu am spus altceva, am spus cu totul altceva și anume că noi nu am dezinformat, cum s-a acuzat, Comisia Europeană, s-a spus în clar acest lucru și am tăcut pentru că nu am vrut să mă exprim prin ziare și televizoare, cu tot respectul pentru presă, dar am vrut să mă exprim prima dată aici, în Parlament, în fața aleșilor poporului, pentru că acesta este poporul, până la urmă, în Parlament. Și dau instituțional acest răspuns în Parlamentul țării. Niciodată ministerul, în mandatele mele, nu a dezinformat, nici parteneri externi și nici parteneri interni de dialog. Tuturor le-am spus în față ce gândim, cum stau lucrurile și cum le vedem noi. Eu nu am criticat și nici nu am spus că a fost criticată activitatea mea personală, am spus că nu e corect să afirmi că Ministerul Justiției dezinformează. Despre azi vorbim, nu despre acum 100 de ani. Și faptul că un deputat sau un membru al societății civile sau un magistrat are impresia că undeva, în trecut, cineva a dezinformat, nu înseamnă că, prin inducție, automat dezinfomează și azi ministerul. Asta este tot ce am spus. Să fiu iertat dacă apăr Ministerul Justiției pentru ceva ce nu a făcut.

Acum, să răspund și la celelalte două întrebări. Avizul cu privire la competența DNA. Nu veți găsi nici la mine o critică, nu cred că găsiți o declarație critică a activității DNA in corpore. Și ar trebui să înțelegem că o instituție poate fi apreciată în întregul ei și pot să abordez aspecte particulare, mai bune sau mai rele din activitatea unei instituții. Nu am criticat niciodată DNA-ul, iar avizul care vorbește de specializarea procurorilor specializați este respectat prin prevederea din proiect, îl aveți în față, care spune că, în acest sistem de investigare a infracțiunilor post-SIIJ, pot participa și procurori membri din DNA și DIICOT.

Mai departe, despre nerespectarea procedurilor. Încă o dată spun, există termene de recomandare și termene imperative în lege, există termene cu sancțiuni și termene fără sancțiuni. Noi ne-am încadrat în termen și am făcut dezbaterile, chiar am prelungit dezbaterile, am avut două sesiuni de întâlniri cu asociații care sunt de față astăzi, aici, și cu membri ai societății civile. Unii ne-au criticat, am discutat cu ei, le-am adus argumentele. Am întrebat la a doua întâlnire – „Mai vreți să mai facem una?”. Noi am încheiat dezbaterile în momentul în care am văzut că nu mai e nimic de dezbătut, toată lumea s-a exprimat; nu mai spun că se exprimase toată lumea de mult, că de 4 ani avem problema asta și probabil vrem să mai stăm 4 ani cu ea. Deci ce urma să fac, să pierd timp? Ca să ce?! Nu este restant acest obiectiv din 2021, din 2020, din 2019, de când s-a înființat? Sper că am răspuns. Nu m-a deranjat în niciun fel intervenția, răspund la toate întrebările, am mult respect pentru toți cei de față și să-mi fie iertat dacă sunt poate puțin mai pătimaș pe alocuri, dar sunt la Ministerul Justiției și nu ne place nedreptatea aici. Mulțumesc!

***

Da, mulțumesc pentru dreptul la replică (n.n. adresat domnului deputat Stelian Ion). Am să selectez ceea ce e inteligibil, în primul rând juridic, dar și politic din atacul care tocmai a fost susținut aici, la Parlament. Este limpede că sunt două linii de atac, unul este la proiect, care este subsidiar și minimal și acela plin de inexactități juridice, și cel de-al doilea este un atac la persoană – îl dau deoparte, o să răspund în final pe scurt pentru că nu asta este important. Noi am venit aici să discutăm proiectul și nu atacuri la persoană. Este adevărat că ministerul Justiției, atunci când a redactat proiectul, a fost în fața unei alegeri, dar alegerea nu este aceea pe care pretinde antevorbitorul meu că o facem între calea europeană și non-europeană. Alegerea a fost între demagogie, ineficiență și eșec și a realiza obiectivul principal din mai multe obiective pe care le are în față un minister sau le poate avea în contextul dat. Alegerea a fost aceea între a fi irațional, nerealist și a-ți duce Guvernul într-un eșec sau a realiza un pas înainte pe calea unei normalizări. Alegerea a fost între a desființa SIIJ sau a continua să mai vorbim aici încă luni de zile sau poate ani de zile despre modalitatea în care să o desființăm. Am spus de la început că una dintre chestiunile esențiale a fost competența după desființarea SIIJ, iar întrebarea „de ce există în sistemul judiciar și în CSM un curent puternic împotriva întoarcerii competenței acolo și deci împotriva avizării unui proiect de lege care ar întoarce competența la DNA?” – nu este ministerul cel care trebuie să răspundă la această întrebare, au răspuns asociațiile, de o parte și de alta a problemei, a răspuns CSM prin avizul pe care l-a dat. Este absolut incorect să stigmatizezi într-un stil stalinist membrii CSM doar pentru că sunt de o opinie sau de alta. Cine stabilește aici, în Parlamentul României, că anumiți membri ai CSM sunt potențiali de partea răului și alții de partea binelui? Pe lângă faptul că este inexactă afirmația cu privire la realitatea din CSM, așa cum am spus, proiectul a fost avizat în CSM și de judecători, și de procurori, deci au fost și judecători și procurori care au votat pentru proiect, nu numai judecători, după cum au fost și judecători și procurori care au votat contra proiectului. Deci nu văd pe ce criterii științifice, politice moral întemeiate se poate stabili că cineva face justiție retrograd în CSM și altcineva face justiție europeană. Această falsă dilemă introdusă în magistratură dinspre politic, politizând magistratura, că unii sunt reformiști și alții nu, trebuie să înceteze. Sunt magistrați care au opinii diverse, cu argumente pro și contra, și trebuie toți respectați și tratați ca atare și acestea sunt mecanismele legale – te duci, ceri un aviz, îl primești, dacă se votează, dacă nu, nu, și vezi ce faci mai departe.

Acum, în ceea ce privește atacurile la persoană. Eu m-am ferit să le răspund, tocmai pentru a nu deturna discuția de la obiectul principal al ei și esențial, adică proiectul de lege, către aspecte de ordin politic. Dar s-a mers prea departe cu aceste afirmații calomnioase. Eu am avut de ales între a persista în acest blocaj a cărui responsabilitate o poartă, în bună măsură, fosta conducere a Ministerului Justiției care, în 2021, a ignorat apelurile și semnalele venite de la colegi din coaliție și anume de a discuta cu CSM până se obține avizul pe proiectul de lege, ca să nu fie blocat în Parlament. Eu însumi am atras atenția acestui lucru și nu public, la televizor, nu prin ziare, ci instituțional, în Parlament, între patru ochi, în discuție de la parlamentar la parlamentar, de la parlamentar la ministru. Eu am conștiința împăcată. Eu mi-am făcut datoria. Eu, șase luni de zile, în 2021, nu am deschis gura și nu am criticat cu nimic Ministerul Justiției. Pot fi verificat.

Luni de zile, deși se făcea greșeală după greșeală, în mod onest și fair play, coechipier de bună credință, am atras atenția ministerului unde greșește și că se va împotmoli. Prin urmare, astăzi pot să vorbesc liber și să spun că dacă suntem astăzi aici, suntem pentru că a fost un eșec total modul în care s-a procedat în 2021. Eu refuz să îmi împing propriul Guvern într-un eșec și să împing Justiția, în continuare, în această dilemă care este incomparabil mai puțin importantă decât celelalte mari probleme care stau și așteaptă la rând: legile justiției, logistică și toate celelalte. Prin urmare, dacă am ales să fac ceva, nu am ales cum se pretinde – să stau cu X sau cu Y, pentru că unii sunt retrograzi și alții sunt reformiști, ci am ales să construiesc o soluție viabilă, care să treacă prin Parlament cu votul CSM și care să facă un serviciu țării. Asta a fost alegerea mea și nu îmi e rușine de ea. Și dacă cineva va veni după mine să facă puțin mai mult și mai bine, eu o sa fiu primul care îl aplaudă. Asta este alegerea mea pe care am făcut-o și, repet, nu îmi e rușine de ea.

Trei, și cu asta am încheiat. Este periculos să se susțină că parchetele care nu sunt specializate nu pot instrumenta și aplica legea în cauze inclusiv care prevăd infracțiuni de corupție săvârșite de magistrați. Este periculos acest lucru, eu refuz să dau acest mesaj. Parchetele din România, specializate sau, să zicem, de drept comun, sunt competente toate, iar faptul că legiuitorul optează pentru o competență sau alta nu înseamnă un blam implicit pentru celelalte parchete care nu au competență. Să ieșim din aceste false dileme periculoase! Lumea nu va putea avea încredere în Justiție dacă noi lansăm mesaj după mesaj că nu se poate avea încredere decât în structuri specializate. Procurorii nu vor găsi elanul interior să lupte inclusiv cu corupția în sistemul judiciar dacă le transmitem mesajul că nu au valoare decât dacă sunt în structuri specializate. Foarte bine a explicat reprezentantul CSM aici că un procuror precum cei care vor fi cooptați în acest sistem de competențe și nu SIIJ-uri sau SIIJ-ulețe, nu există așa ceva în lege, eu nu am învățat asta, acești procurori, în acest sistem de competențe, au trecut concursuri după concursuri, sunt calificați, sunt competenți, sunt apți să funcționeze. Este opțiunea legiuitorului, putea fi și alta, fără îndoială, poate fi alta în viitor – vom vedea, dar, deocamdată, a face un proces de intenție doar pentru faptul că legiuitorul a optat pentru un sistem mi se pare că este periculos pentru încrederea în Justiție și resping categoric această cale. Eu am încredere în toți procurorii din România, până la proba contrară, așa cum am spus și așa cum a afirmat și reprezentanta DNA foarte bine aici. Vă mulțumesc!

Administratie

Federația Polițiștilor de Penitenciare continuă protestele

Publicat

pe

De

Ieri, Federația Polițiștilor de Penitenciare împreună cu Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar au pichetat sediile Penitenciarelor Giurgiu, Deva și Codlea ca formă de protest pentru neaplicarea integrală a Legii salarizării pentru polițiștii de penitenciare.

„În timp ce altor categorii de bugetari legea salarizării s-a aplicat, așa cum era planificat, la sfârșitul anului 2022, și, în plus, altor bugetari li s-au oferit și 20% la salariu, peste ceea ce Guvernele României și-au asumat prin legea salarizării, în cazul angajaților din structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională această legea încă nu este aplicată în integralitate, păgubind financiar angajații din aceste structuri.
Cu toate că protestele celor două federații se desfășoară de aproape două săptămâni, debutând cu pichetarea Penitenciarelor Botoșani și Târgu Jiu, ministra justiției, Alina Gorghiu, nu iși găsește timp să se intereseze de soarta sistemului penitenciar, fiind preocupată mai mult de imaginea proprie, în campania politică deja declanșată, decât prezentă în viață ministerului pe care il conduce.
Aceași abordare o are și șeful sistemului penitenciar, chestor de poliție penitenciară Dan Halchin, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, care se arată mai mult interesat de vizite prin țări exotice, care nu au nimic în comun cu sistemul penitenciar românesc, decât de preocupările și ingrijorările angajaților din penitenciare.
Așadar, continuăm seria protestelor, revendicând aplicarea integrală a legii salarizării, pichetând săptămânal sediile penitenciarelor, urmat de blocarea activității in penitenciare, prin refuzul de ore suplimentare.”, precizează federațiile sindicale. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Pe teritoriul Ungariei va fi restricţionată, temporar, circulaţia autovehiculelor cu o capacitate mai mare de 7,5 tone

Publicat

pe

De

Având în vedere că, la sfârşitul acestei săptămâni credincioşii catolici sărbătoresc Învierea Domnului, pe teritoriul Ungariei va fi restricţionată, temporar, circulaţia autovehiculelor cu o capacitate mai mare de 7,5 tone. Astfel, autorităţile de frontieră din Ungaria au comunicat că circulaţia pentru acest tip de vehicule se va derula după următorul program:

Intervalul orar (ora României) Trafic autovehicule cu o capacitate mai mare de 7,5 tone
28.03.-29.03.2024, intervalul orar 23.00 – ora 23.00 Restricţionat
29.03.-30.03.2024, ora 23.00 – ora 23.00 Se circulă
30.03.-31.03.2024, intervalul orar 23.00 – ora 24.00 Restricţionat
31.03.2024, ora 24.00-01.04.2024, ora 00.00 Se circulă
01.04.2024, intervalul orar 00.00 – ora 23.00 Restricţionat
01.04.2024, începând cu ora 23.00 Se circulă

În perioada menționată, șoferii automarfarelor vor avea obligaţia să staţioneze în parcările special amenajate, până la finalizarea intervalului pentru care au fost stabilite restricţii de circulaţie pe drumurile publice din Ungaria.

La ridicarea restricţiilor, vor fi dispuse măsuri pentru folosirea la maxim a capacităţii punctelor de trecere a frontierei deschise pentru astfel de mijloace de transport, în limita configuraţiei acestora şi, în funcţie de trafic, vor fi suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau ieşire în/din ţară, astfel încât formalitățile de frontieră să se efectueze cu operativitate.

Precizăm faptul că în intervalul orar menţionat, traficul de călători şi autoturisme se va desfăşura în condiţii normale.

De asemenea, au fost dispuse măsurile necesare pentru o supraveghere sporită a frontierei de stat, respectiv prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a contrabandei cu bunuri de larg consum, în punctele de trecere a frontierei şi în zona de competenţă.

Poliţia de Frontieră Română va depune toate eforturile în vederea asigurării unui echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa traficului de călători, mai precizeaza sursa citata.

Recomandări:

Poliţia de Frontieră recomandă în toată această perioadă participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de trecere a frontieră deschise tranzitului de mărfuri, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, într-un timp foarte scurt.

În acest sens, Poliţia de Frontieră Română a dezvoltat aplicaţia on-line si pentru autovehiculele de mare tonaj care este disponibilă pe pagina de internet  www.politiadefrontiera.ro. Această aplicaţie on-line prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp. Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce înregistrează valori de trafic scăzute. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale

Publicat

pe

De

În Monitorul Oficial nr. 254, din 25 martie 2024, a fost publicată OUG nr. 26 privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale și a unor cheltuieli determinate de pregătirea și executarea unor misiuni în afara teritoriului național, în vederea realizării și menținerii capabilității aferente achiziției sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 și a altor programe de înzestrare, pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și pentru adoptarea unor măsuri privind retenția și atragerea personalului în aceste domenii.

În primul articol al OUG se precizează că, în vederea realizării și menținerii capabilității aferente achiziției sistemelor de avioane fără pilot la bord Bayraktar TB2, MApN trimite personal militar pentru îndeplinirea unor misiuni în afara teritoriului național pentru executarea activităților de instruire pentru operare și mentenanță și activităților de sprijin în derularea programului de înzestrare, în conformitate cu prevederile contractului de achiziție încheiat.

Personalul participant la misiunile menționate beneficiază de: solda de funcție, prevăzută prin ordinul de numire/detașare sau avută anterior, dacă este mai mare, solda de grad, gradațiile la care are dreptul și solda de comandă, după caz; compensațiile, indemnizațiile, primele, sporurile prevăzute de reglementările în vigoare, în condițiile prevăzute prin ordin al ordonatorului principal de credite; o compensație lunară specifică în cuantum de 100% aplicat la solda de funcție; o primă de campanie, care se acordă o singură dată pentru toată perioada desfășurării misiunii și se plătește la plecarea în misiune, egală cu solda de funcție prevăzută prin ordinul de numire/detașare sau avută anterior, dacă este mai mare; diurnă în valută (ofițerii – 70 de euro/zi/persoană; maiștrii militari, subofițerii – 65 de euro/zi/persoană; alte categorii de personal – 60 de euro/zi/persoană); cazare, transport și hrană asigurate, în mod gratuit, conform contractului de achiziție încheiat. În situația în care nu i se poate asigura dreptul de cazare, personalul beneficiază de decontarea cheltuielilor de cazare, pe bază de documente justificative, în limita cuantumurilor prevăzute în anexa la HG nr. 46/2020, care cuprinde Lista cu țările și cuantumurile stabilite în vederea decontării cheltuielilor de cazare.

De asemenea, în zilele când nu i se asigură hrana, personalul beneficiază de alocație valorică de hrană în cuantum de 20 de euro/zi/persoană.

Participarea la misiunile prevăzute la art. I din OUG este condiționată de semnarea în prealabil a unui angajament, prin care personalul se obligă ca, după încheierea misiunii în afara teritoriului național, în vederea realizării și menținerii capabilității aferente achiziției sistemelor de avioane fără pilot la bord Bayraktar TB2, să își desfășoare activitatea în cadrul MApN pe o perioadă de 5 ani, în specializarea/calificarea dobândită pe timpul misiunii de instruire, și să nu divulge, potrivit legii și regulamentelor interne, date sau informații de care a luat la cunoștință pe perioada executării misiunii.

Tot prin angajament, se obligă să restituie cheltuielile individuale de instruire pe timpul misiunii, proporțional cu perioada de angajament rămasă neexecutată, în situația în care, înainte de expirarea duratei stabilite, va trece în rezervă sau nu va finaliza activitatea de instruire din motive ce îi sunt imputabile.

Cheltuielile individuale de instruire se compun din: cheltuielile de instruire rezultate din contracte; cheltuielile de diurnă aferente perioadei de participare la misiuni; cheltuielile determinate de alocația valorică de hrană; cheltuielile de transport internațional. Personalul participant la misiune nu este obligat să restituie cheltuielile în situația încetării activității din motive neimputabile acestuia.

Prin noul act normativ au fost modificate și completate și prevederi din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Personalul militar și personalul civil, trimiși în interesul serviciului în delegare sau detașați la aplicații, trageri, instrucție în tabără sau în alte misiuni în alte localități decât cele în care se află sediul unității din care fac parte, au dreptul la indemnizația de delegare sau de detașare, precum și la decontarea cheltuielilor de cazare.

Prin excepție de la prevederile menționate, indemnizația de delegare sau de detașare se acordă în cuantum dublu față de cel stabilit potrivit HG nr. 714/2018 (23 de lei/zi) pe durata participării la misiuni de instrucție, exerciții militare și aplicații, în tabere sau în poligoane, cu participare internațională, cu o durată mai mare de 48 de ore, la o distanță mai mare de 5 km de localitatea în care își au locul permanent de muncă, pentru care specificul activităților nu permite înapoierea la sfârșitul zilei de lucru în localitatea în care își au locul permanent de muncă.

Referitor la primele pentru asigurarea activităților aeronautice, noile reglementări prevăd că personalul tehnic-ingineresc de aviație care execută activități de pregătire pentru zbor, exploatează la sol și în zbor sisteme de aeronave fără pilot la bord, exploatează și întreține mijloace tehnice de aerodrom, echipamente de altitudine și de prevenire a evenimentelor de zbor prin mijloace tehnice de control obiectiv, operatorii de aeronave fără pilot la bord și operatorii la distanță, beneficiază de prima de aterizare/lansare care reprezintă un cuantum în limitele a 5-40% din solda de funcție, pentru fiecare lansare, diferențiat pe categorii și tipuri de aeronave fără pilot la bord.

Prima orară de zbor se acordă pilotului la distanță, diferențiat în funcție de categoria de aeronave și de condițiile de zbor, în procente cuprinse între 2 și 10% din 1/4 a soldei de funcție prevăzute în statul de organizare pentru comandantul de escadrilă/similar.

Pentru operatorii sarcină utilă aeronave fără pilot la bord cu masa maximă la decolare mai mare sau egală cu 150 kg, se acordă prima orară de zbor calculată în limitele a 50-85% din prima orară de zbor a pilotului la distanță, în raport cu categoriile și tipurile de aeronave fără pilot la bord, iar pentru operatorii sarcină utilă aeronave fără pilot la bord cu masa maximă la decolare mai mică de 150 kg, se acordă prima de aterizare/lansare calculată în limitele a 50-85% din prima de aterizare/lansare a operatorului de aeronave fără pilot la bord/operatorului la distanță, în raport cu categoriile și tipurile de aeronave fără pilot la bord.

Cadrele militare în activitate, pe timpul cât urmează cursuri de zi în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu acordul și în interesul MApN, beneficiază de solda de funcție și, după caz, solda de comandă avută la data începerii cursurilor, de solda de grad și de gradații, precum și de celelalte drepturi aplicabile personalului din instituția de învățământ, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

O altă nouă prevedere se referă la personalul din MApN care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, stabilite prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

Acesta beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda
de funcție/salariul de bază. Perioada, categoriile de personal și mărimea majorării salariale se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Prin OUG nr. 26 a fost actualizat cuantumul brut al soldei de grad pentru personalul militar, astfel:

♦ Ofițeri: general, amiral – 3.135 lei; general-locotenent, viceamiral – 3.069 lei; general-maior, contraamiral – 3.003 lei; general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă – 2.937 lei; colonel, comandor – 2.838 lei; locotenent-colonel, căpitan-comandor – 2.706 lei; maior, locotenent-comandor – 2.607 lei; căpitan – 2.508 lei; locotenent – 2.409 lei; sublocotenent – 2.310 lei;

 Maiștri militari: maistru militar principal – 2.277 lei; maistru militar clasa I – 2.211 lei; maistru militar clasa a II-a – 2.145 lei; maistru militar clasa a III-a – 2.079 lei; maistru militar clasa a IV-a – 1.980 lei; maistru militar clasa a V-a – 1.881 lei;

 Subofițeri: plutonier adjutant principal/șef – 2.277 lei; plutonier adjutant – 2.211 lei; plutonier major – 2.145 lei; plutonier – 2.079 lei; sergent major – 1.980 lei; sergent – 1.881 lei;

 Soldați și gradați profesioniști: caporal clasa I – 1.848 lei; caporal clasa a II-a – 1.782 lei; caporal clasa a III-a – 1.716 lei; fruntaș – 1.650 lei; soldat – 1.584 lei.

Noile prevederi se vor aplica începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, dată de la care se actualizează și valoarea financiară anuală a normei de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament. (I. Nedelcu).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

Pionul poate ajunge nebun, dar niciodată rege

Anca IRIMIA, cardașa lui Radu BOBOC (ofițerul care a obligat deținuții să-i spele uniforma), ar fi piesa de ”rezistență” a...

Exclusiv8 ore ago

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifică legea privind statutul cadrelor militare

. Ce urmărește demersul legislativ? Le statea pe suflet celor din aparatul central al MAI ca jandarmii si pompierii inca...

Exclusivo zi ago

Macar o data la doi ani, apare cel putin o informatie importanta despre un nou furtisag al Directiei Generale Financiare din cadrul M.A.I.

Noi pagube provocate de Directia Generala a Hotilor, condusa de directorul general Razvan Grecu! Nu stiu cum se face ca...

Exclusivo zi ago

Federația Polițiștilor de Penitenciare, alături de Federația Simdicatelor din Sistemul Penitenciar, continuă seria protestelor anunțate, astfel că in data de 28.03.2024 vor fi pichetate Penitenciarele Deva, Giurgiu și Codlea, in paralel cu strangerea semnăturilor pentru refuzul de ore suplimentare

Faptul că guvernanții , in an electoral, au scăpat printre degete niște firmituri pentru polițiștii de penitenciare ( actualizarea soldei...

Exclusiv2 zile ago

Dosarul „Tetra” fabricat de procurorul, pe atunci, Negulescu Mircea, zis „Portocală, zis „Zdreanță” și autointitulat „distrugătorul de destine”

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al...

Exclusiv2 zile ago

Se pun in pericol angajamentele internationale ale Romaniei in domeniul asistentei umanitare, din cauza lui Grecu & comp. care nu vor sa plateasca la timp si corect, drepturile legale ale „misionarilor”

In atentia veteranilor din teatrele de operatii! Mai multi veterani in teatrele de operatii mi-au transmis, pe diverse cai, insistent,...

Anchete3 zile ago

 INTOARCEREA “RABINULUI”

                                         ...

Exclusiv3 zile ago

WHITE TOWER (XXV)/Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower

Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower, titra un ziar central de investigatii, confirmand, in...

Exclusiv3 zile ago

Ameninţări drastice din partea poliţiştilor şi agenţilor din penitenciare/Sindicaliştii ameninţă că măsurile pe care le vor lua, vor fi şi mai drastice in data de 9 Mai 2024

Angajații din structurile de forță ale statului roman au fost luați în bătaie de joc de Guvern In Monitorul Oficial...

Exclusiv3 zile ago

Fiecare lider sindical s-a impăunat cu ” marea ” realizare, cand in fond nu este altceva decât o ingenunchere a mișcării sindicale/Oamenii ar trebui să se trezească din amorteala asta colectivă

După lungi teorii ale conspirației, astăzi, cu puțin timp in urmă,in Monitorul Oficial al României a fost publicata celebra și...

Exclusiv4 zile ago

WHITE TOWER (XXIV)/Realitățile scandalului WHITE TOWER: copii care și-au băgat mamele octagenare în pușcărie!

Copii care și-au băgat mamele octagenare în pușcărie! Aceasta este una dintre realitățile scandalului WHITE TOWER! Mihai LUPU și Radu...

Exclusiv4 zile ago

Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul” Oficial a intocmit un ÎNDRUMAR ELECTORAL PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI

Statutul polițistului prin Legea 360/2002 și statutul cadrelor militare prevăzut în Legea 80/1995 fixează interdicții clare privind implicarea acestora în...

Exclusiv5 zile ago

Este dezonorant pentru un șef de poliție să se păteze în jocurile murdare ale politicienilor

Condiționalitatea factorului de comandă în structurile M.A.I. de fidelitatea față de o gașcă politică ori alta, nu a constituit vreodată...

Exclusiv5 zile ago

„Polițiștii și militarii nu suntem sclavii nimănui, iar niște drepturi acordate parțial nu sunt decât o altă ofensă adusă la sacrificiile pe care le facem și serviciul adus de către noi la menținerea ordinii publice și a siguranței naționale”

Așa cum v-am anunțat, la data de 25.03.2024, chiar de Ziua Poliției Române Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL trebuia să fie prezent...

Exclusivo săptămână ago

WHITE TOWER (XXIII)/Dupa rambusari ilegale de T.V.A asistam la mentinerea masurilor penale

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)  a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!