Buldozerul instanței, scaunul cu trei picioare și „infractoarea de la urbanism” pe post de „moaște” administrativa

Ploieștiul a ajuns în punctul în care nu mai vorbim doar despre un abuz administrativ turnat în beton, ci despre o administrație care refuză să se dea jos de pe schela ilegalității chiar și după ce Curtea de Apel a venit cu buldozerul legal.

În centru: trei personaje-cheie (aici), (aici), etc:

• Veronica Rădună – arhitecta-șefă demisă abuziv, câștigătoare definitivă în instanță;
• Roxana Pandele – arhitecta-șefă „de serviciu” pe perioada dezmățului urbanistic;
• Mihai Polițeanu – primarul „independent” & ex-USR, care confundă executarea hotărârilor judecătorești cu un podcast de intimidare.

Și în fundal, același decor: ARBY PROIECT, PLANNING CITIES S.R.L., CTATU, plângeri penale, combinații de partid și de clan, toate învârtite sub ștampila Primăriei Ploiești.

Sentința: Curtea de Apel a venit cu buldozerul. Primăria ține schela în brațe

Pe 14 octombrie 2026, Curtea de Apel Ploiești a făcut ceea ce primarul și camarila sa refuză să accepte: a pus capăt, definitiv, „arhitecturii de abuz” prin care Veronica Rădună a fost îndepărtată din funcția de arhitect-șef.

Conform portalului instanțelor, judecătorii:

• admit excepția nulității recursului;
• anulează recursul pentru neîncadrarea în motivele legale de recurs;
• obligă U.A.T. Municipiul Ploiești la plata a 5.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă;
• consemnează că soluția este „Definitivă”, pronunțată la 14.10.2026.

Traducere pentru contribuabili:
Primăria a reușit performanța de a-și da singură cu recursul în cap – recurs nul, prost formulat, respins pe procedură – și plătește din bani publici 5.000 lei pentru această „capodoperă juridică”.

Prin anularea recursului, a rămas definitivă sentința Tribunalului Prahova (31 iulie 2026), care prevede clar:

• anularea raportului de evaluare a performanțelor profesionale ale Veronicăi Rădună;
• anularea dispoziției de eliberare din funcția publică de conducere de arhitect-șef;
• reintegrarea în funcția de arhitect-șef deținută anterior sau, dacă aceasta nu mai există, într-o funcție publică echivalentă;
• plata tuturor drepturilor salariale aferente perioadei în care nu și-a exercitat funcția, actualizate și recalculate;
• recunoașterea perioadei dintre concediere și reintegrare ca vechime în muncă, în specialitate și grad profesional.

De aici încolo, nu mai este loc de „opțiuni politice”, „strategii de reorganizare” sau fente birocratice. Hotărârea este definitivă. Primarul trebuie să o execute de îndată.

Într-o lume normală, dosarul se muta la Resurse Umane, nu la „podcast & PR”.

Veronica Rădună vine cu avocatul. Primăria răspunde cu podcast și intimidare

La mai bine de o săptămână de la pronunțarea deciziei definitive, reintegrarea Veronicăi Rădună nu era clarificată. În loc să primească o dispoziție de repunere în funcție și un grafic de plăți salariale, arhitecta-șefă a fost nevoită să facă ceea ce face orice om care chiar își cunoaște drepturile:

• s-a prezentat personal la Primăria Ploiești, însoțită de avocat,
• a cerut punerea în aplicare a sentinței,
• a anunțat că, în caz de nerespectare, va depune plângere penală.

Asta nu mai este pamflet, ci miez de dosar penal: forțarea unei persoane – care a câștigat definitiv în instanță – să se roage de primar și de administrație să respecte o hotărâre judecătorească.

Răspunsul edilului?

Nu o dispoziție de reintegrare semnată și publicată. Ci un „pod-cast” local în care primarul Mihai Polițeanu se lansează într-un discurs cu iz de intimidare publică, analizat de procurori si judecatori contactati de ziarul nostru de investigații Incisiv de Prahova:

„În cazul fostei arhitecte-șefe pe care trebuie să o reincadrez… pe aceeași funcție… Pentru mine este un mister de ce dorește să se întoarcă în Primăria Ploiești. Relația nu a fost bună și NU va fi bună în continuare. Dacă are ambiții, să aibă ambiții la ea acasă…”

Un primar care spune public despre un funcționar reinstalat prin hotărâre definitivă că „relația nu a fost bună și nu va fi bună” și că ar trebui „să aibă ambiții la ea acasă” nu mai face politică. Face:

• presiune publică,
• descurajare a exercitării unui drept recunoscut de instanță,
• un discurs care, după cum subliniază sursele consultate de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova, are conotații penale foarte, foarte grave.

În loc să vorbească despre data exactă a reintegrării, dispoziția de numire și ordonarea plății salariilor, primarul vorbește despre „mistere”, „ambiții” și „relații proaste”.

Executarea unei hotărâri definitive nu este un joc de relații personale. Este obligație de serviciu. Iar refuzul sau tergiversarea pot intra direct în zona de abuz în serviciu.

Jocul dublu: o funcție câștigată la concurs vs. o funcție ocupată prin combinații și transferuri

Diferența dintre Veronica Rădună și Roxana Pandele nu este doar una de nume, ci de mod de acces la funcție:

• Veronica Rădună – arhitect-șef numită prin concurs, îndepărtată abuziv, reinstalată prin hotărâre definitivă a Tribunalului Prahova și a Curții de Apel Ploiești;
• Roxana Pandele – venită prin transfer de la Câmpina, unde, potrivit surselor Incisiv de Prahova, „a plecat tot cu plângeri penale și scandal”, asociată cu o listă de suspiciuni privind urbanismul „cu dedicație”.

În timp ce Rădună bate drumul în instanță ani de zile, câștigă, apoi vine cu avocatul la Primărie ca să ceară respectarea sentinței, primarul Polițeanu face figuri de protecție politică în jurul arhitectei-șefe Roxana Pandele.

Sursele citate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova indică faptul că:

• primarul amână punerea în aplicare „de îndată” a hotărârii, pretinzând că „mai au ceva de semnat”;
• în paralel, ar fi în pregătire o „manevră de salvare”: mutarea Roxanei Pandele pe un post de șef serviciu la autorizații și control, ca să rămână cu mâna pe robinetul autorizațiilor și pe „clienții” ARBY și ai firmelor de casă.

Consecința juridică  este explozivă:

„Din 14 octombrie orice autorizație, cu sau legată de infractoarea asta de la urbanism, se poate contesta și poate deveni NULĂ.”

Formularea – „infractoarea asta de la urbanism” – aparține surselor, nu instanței, dar riscul e real:
dacă hotărârea de reintegrare nu este pusă efectiv în aplicare, orice act semnat sau influențat de structura de urbanism menținută artificial în formula „era Pandele” devine vulnerabil la contestații, iar responsabilii pot intra în sfera abuzului în serviciu.

Pandele în CTATU: de la arhitect-șef la vot ilegal în Comisia Tehnică

„Arhitectura dezmatului” nu începe nici la Curtea de Apel, nici la podcast. Rădăcinile sunt mai vechi.

La sfârșitul anului 2025, Roxana Pandele, arhitecta-șefă a Ploieștiului, era deja acuzată că a participat și a votat ilegal în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU).

Consilierul PSD Robert Vîscan a atras atunci public atenția că:

• Pandele nu a fost nominalizată prin hotărâre de consiliu local să facă parte din CTATU;
• conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și Regulamentului de organizare și funcționare al CTATU,
  • componența comisiei și
  • dreptul de vot
    se stabilesc exclusiv prin hotărâre a Consiliului Local;
• doamna Pandele nu a fost numită legal ca membru cu drept de vot, dar a participat și a votat decizii care influențează direct dezvoltarea orașului.

Consilierul PSD a cerut demisia arhitectei-șefe, subliniind că:

această situație reprezintă o încălcare gravă a legii și pune sub semnul întrebării legalitatea avizelor de urbanism emise în acea perioadă.

Cu alte cuvinte, nu doar că exista suspiciunea unei CTATU „aranjate”, ci și perspectiva ca însuși fundamentul legal al deciziilor de urbanism din Ploiești să fie șubred.

Iar acum, după hotărârea definitivă în favoarea Veronicăi Rădună, tot ce s-a semnat „în epoca Pandele”, fără acoperire legală completă, riscă să fie atacat ca lovit de nulitate.

 ARBY PROIECT, PLANNING CITIES și „urbanismul cu dedicație”

Între timp, schema urbanismului cu dedicație continuă să se contureze la fel ca în episoadele anterioare ale „Arhitecturii dezmatului”.

Potrivit documentelor și notelor interne aflate în posesia Incisiv de Prahova:

• numele Roxanei Pandele este legat de firma ARBY PROIECT, în care ar figura ca asociată prin intermediari, alături de un „personaj cu funcție mare de răspundere” din Primăria Ploiești;
• mai multe plângeri penale au fost formulate pe numele ei de către constructori nemulțumiți de „manevrele” de la Urbanism;
• traseul descris de surse este simplu și cinic:
  dacă vrei „intrare în legalitate”, treci mai întâi pe la firma „noastră”.

Un e-mail semnat de arh. Cosmin Duna, prezentat în spațiul public, oferă proba „reorganizării magice”:

• în urma „reorganizării firmei ARBY PROIECT”, două contracte privind PUZ-urile Traian și Upetrom trebuie cesionate către S.C. PLANNING CITIES S.R.L.;
• dar, atenție: „Pe partea de proiectare tot eu și Mirela Crăciun o să ne ocupăm până la finalizarea PUZ-urilor, deoarece o să fim în continuare proiectanți de specialitate”;
• beneficiarilor li se cere: „Vă rog să semnați cele două contracte de cesiune și să ni le trimiteți înapoi”;
• „dosarul pentru Traian este aproape gata”, urmează verificarea taxelor într-un mail separat.

Satiric, „reorganizarea” arată așa:

scoți firma, bagi firmă, dar păstrezi oamenii.

Contractele se plimbă între ARBY PROIECT și PLANNING CITIES S.R.L., însă la butoane rămân aceiași proiectanți de casă: arh. Cosmin Duna și Mirela Crăciun.

Mirela Crăciun: de la PUZ-uri cu Duna la directorat picat cu „nota rușinii”

Mirela Crăciun, partenera de proiectare a lui Cosmin Duna în PUZ-urile Traian și Upetrom, nu apare doar în mailuri de lucru.

Conform informațiilor obținute de Incisiv de Prahova:

• Mirela Crăciun era considerată „omul de încredere” al arhitectei-șefe Roxana Pandele;
• a fost împinsă spre un post cald în interiorul Primăriei: director general adjunct;
• concursul s-a transformat, potrivit surselor, într-un scurtmetraj tragicomic:
  • candidata nu reușește să promoveze examenul;
  • „nota” obținută este descrisă ca „nota de toată frumusețea rușinii”.

Pe hârtie, avem:

• aceeași persoană implicată, alături de arh. Cosmin Duna, în proiectarea PUZ-urilor, „eu și Mirela Crăciun o să ne ocupăm până la finalizarea PUZ-urilor”;
• aceeași persoană împinsă către un post de conducere în Primărie, dar doborâtă de proba de competență.

Imaginea de ansamblu:
când nu intri decent pe ușa examenului, încerci să intri pe geamul influenței.

Rețele, clanuri și viață privată amestecată cu funcția publică

Surse conturează și dimensiunea mai puțin oficială a rețelei de la Urbanism:

• la începutul activității, Roxana Pandele își desfășura munca într-un birou alături de familia Costea (soț șiție);
• ulterior, ea ajunge să conducă, practic, urbanismul orașului „după bunul plac”, cu organele de cercetare penală „aparent adormite”;
• relatări indică, la nivel de percepție publică, un amestec de viață privată și funcție:
  • Pandele Roxana și dl. Costea ar fi fost văzuți în public, la teatru, îmbrățișându-se și sărutându-se.

Detaliile de viață personală nu țin, în sine, de esența juridică. Dar, pe fundalul plângerilor penale și al combinațiilor de la Urbanism, ele alimentează imaginea unui „trib personal” care controlează direcția, nu a unei structuri profesioniste, impersonale și neutre.

Satiric, concluzia transmisă de surse este:

„așa e USR-ul, în general, ca partid, și acesta este un trio benefic pentru toate părțile – în afară de constructori și antreprenori, pe care îi jecmănește, sub privirile impasibile ale autorităților”.

Tandemul politic Polițeanu–Pandele și „escape room-ul” de la minister

În acest decor, politicul nu stă pe margine. Din contră.

Potrivit informațiilor obținute de Incisiv de Prahova:

• Roxana Pandele este descrisă ca o USR-istă convinsă, la fel ca primarul „independent” Mihai Polițeanu;
• de facto, primarul se sprijină pe aceeași zonă de influență USR;
• sursele indică faptul că Polițeanu ar juca „jocurile penale pe linie de urbanism” în tandem cu aceasta.

Aceleași surse susțin că:

• Pandele ar fi încercat, prin intermediul USR, să îl înlocuiască pe Marius Albișor la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC);
• în ultimele zile, ea ar fi făcut „audiență” la ministerul de resort, în speranța unui transfer acolo, ca să nu piardă privilegiile acumulate la Urbanismul Ploiești;
• numai că s-au „trezit târziu”: partidul care o sprijinea a fost scos de la guvernare, „azvârlit ca o măsea stricată” din Executiv, după acuzele că a făcut rău României și populației.

Mișcarea percepută de surse ca „manevră subterană” a tandemului Polițeanu–Pandele are două obiective clare:

1. Să-și păstreze controlul asupra Urbanismului din Ploiești, descris în anchete ca „ilegal” și orientat spre firme de casă (în frunte cu ARBY & co.);
2. Să întârzie sau să golească de conținut punerea în aplicare a hotărârii definitive de repunere în drepturi a Veronicăi Rădună.

În paralel, sursele amintesc că:

• pe numele Roxanei Pandele ar exista mai multe plângeri de șantaj și intimidare;
• primarul „uită” să amintească acest detaliu în podcastul în care se arată „misterios” de ce vrea Rădună să se întoarcă.

Firma cu „STATE” în ea: consilierul personal și clienții ARBY

Elementele noi mai adaugă o piesă în puzzle:

• primarul o apără pe Pandele pentru că Pandele are firmă cu soția consilierului său personal – STATE (numele fiind reliefat de surse cu majuscule);
• pe „surse”, se discută intenția primarului Polițeanu de a o instala pe Pandele drept șefă la autorizații, tocmai pentru a-i menține:
  • accesul la clienții ARBY;
  • controlul asupra firmelor de casă.

Astfel, arhitecta-șefă aflată sub tirul plângerilor, suspiciunilor și acuzațiilor publice de șantaj și intimidare ar urma să fie recompensată cu un post-cheie: autorizări și control. Exact robinetul prin care se filtrează tot ce înseamnă urbanism cu dedicație.

Între timp, Veronica Rădună, numită prin concurs și repusă în drepturi de instanță, este ținută în ușă, „plimbată” birocratic, în timp ce primarul discută public „relații” și „ambiții la ea acasă”.

De la Câmpina la Ploiești: traseul Pandelei prin plângeri și scandal

Sursele consultate de Incisiv de Prahova insistă asupra unui detaliu ignorat ostentativ de către primar:

„Cineva trebuie să afle adevărul și să se intereseze puțin de Pandele la Câmpina.”

Înainte de a ajunge la Ploiești,

• Roxana Pandele a fost arhitectă la Câmpina;
• a plecat de acolo „tot cu niște plângeri penale și scandal”, potrivit relatărilor.

Aceeași persoană ajunge apoi:

• arhitect-șef la Ploiești,
• implicată în CTATU fără numire legală prin hotărâre de consiliu,
• asociată cu ARBY PROIECT, PLANNING CITIES și jocul „scoate firma, bagă firma, păstrează oamenii”,
• vizată de plângeri de șantaj și intimidare,
• apărată public de primar,
• și, la nevoie, „mutată” la autorizări ca să se păstreze controlul pe zona de urbanism.

Contracte fără licitații, USR în suflet și „surprizele de luni”

Tabloul politic se completează:

primarul „ne-independent”, adică USR-ist, dă contracte fără licitații tot membrilor USR, cu USR în suflet.

Adică:

• „independența” primarului pare mai degrabă o etichetă de fațadă;
• în spate, se conturează o camarilă politică și de partid, hrănită direct din buget, pe principiul „de la noi pentru ai noștri”.

Ziarul nostru de investigații Incisiv de Prahova anunță că aceste contracte fără licitații vor fi subiectul unor dezvăluiri viitoare („de luni”), pentru că:

din ce în ce miroase a penal tot ce se întâmplă în această administrație a lui M. Polițeanu. Revenim cu surprize mari pe aceasta tema.

Urbanism politic: USR pleacă, PSD promite „curățenie”, dar betonul dezmățului rămâne

Pe fundal, se schimbă guverne, se inversează majorități:

• USR este „azvârlit ca o măsea stricată” de la guvernare;
• PSD revine la putere;
• sursele își pun speranța că aceste „scame” care afectează viața publică, antreprenoriatul și instituțiile statului vor fi, în sfârșit, îndepărtate.

Dar, după cum remarcă ironic sursele Incisiv de Prahova:

• dacă organele de cercetare penală rămân „impasibile” și „au orbul găinii”;
• dacă ministerele sunt transformate în „escape room-uri” pentru funcționari în dificultate (cum pare a fi cazul Pandelei, în tentativa de transfer la ISC sau la minister);
• dacă direcțiile de urbanism continuă să funcționeze ca SRL-uri cu ștampilă publică,

atunci schimbarea de la guvernare nu va însemna decât:

o rotire de sigle pe ușă, nu o curățare a mecanismelor.

Ploiești: direcție de urbanism sau SRL de combinații cu buldozerul instanței la poartă?

Cazul Veronica Rădună – reinstalată definitiv în drepturi, dar ținută pe holuri, intimidată mediatic și „tratată” cu mistere în loc de dispoziții – se așază peste:

• documentele privind ARBY PROIECT,
• cesiunile către PLANNING CITIES S.R.L.,
• rețeaua Cosmin Duna – Mirela Crăciun,
• suspiciunile legate de Roxana Pandele,
• plângerile de șantaj și intimidare,
• implicările în CTATU fără numire legală,
• conexiunile cu soția consilierului personal STATE,
• încercările de transfer la ISC și la minister,
• protecția politică a tandemului Polițeanu–Pandele,
• acuzațiile de contracte fără licitații pentru „ai casei” cu USR „în suflet”.

Întrebarea, formulată deja de ziarul nostru de investigatii  Incisiv de Prahova, devine aproape retorică:

A avut Ploieștiul o Direcție de Urbanism sau un hub de contracte, interese și combinații, camuflat sub denumirea de „serviciu public”?

Curtea de Apel și Tribunalul Prahova și-au făcut partea:

• au restabilit poziția unui funcționar îndepărtat abuziv;
• au sancționat juridic recursul stângaci și nul al Primăriei;
• au impus reintegrarea, plata drepturilor salariale și recunoașterea vechimii.

De aici înainte, mingea nu mai este la arhitecți, ci la:

• instituțiile de control (Curtea de Conturi, ANFP, ISC),
• procurori,
• și opinia publică.

Dacă acestea vor considera că:

• refuzul de a pune în aplicare imediat o hotărâre definitivă,
• tentativele de a salva „infractoarea de la urbanism” prin mutări pe posturi-cheie,
• jocurile cu CTATU fără hotărâre de consiliu,
• contractele fără licitații pentru prietenii de partid,
• și intimidările publice la adresa persoanei repuse în drepturi

sunt doar „un eșec de management” sau, așa cum se conturează din documente, un sistem bine uns de interese private și complicități politice, rămâne de văzut.

Până atunci, concluzia rămâne:

Primăria Ploiești a proiectat un abuz, l-a turnat în beton, iar Curtea de Apel a venit cu buldozerul legal.
Restul – ARBY, PUZ-uri, cesiuni, „oameni de încredere”, examene picate, plângeri penale, audiențe la minister, CTATU votat ilegal, USR scos de la guvernare, PSD promis „curățenie” și contracte fără licitații pentru „ai casei” – nu sunt decât anexe la aceeași arhitectură a dezmatului.

Vom reveni. (Cristina T.).

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…”

Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința.
În răspunsul oficial către Asociația Producătorilor Agricoli Prahova, după ce a fost prinsă de Corpul de Control al Prim‑ministrului, de ministru, de Curtea de Conturi, de DNA, de fermieri și de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu acte, fapte și „eficiențe” discutabile, compania își pune un văl negru pe cap și oftează:

• „Nu mai desfășurăm activități legate de sistemul antigrindină din 2024.”
• „Avem pierderi economice semnificative.”
• „Nu putem răspunde, că documentele sunt la AASNACP.”

Cu alte cuvinte: „Nu mai suntem la butoane, dar să știți că am fost sfinți”.

adresa_1(352)

Ce nu spune Electromecanica e că nu a oprit nimic de bunăvoie, ci a fost oprită de propriile ilegalități și de constatări oficiale: sistem extins în afara cadrului legal, omologare nefinalizată, lipsă studii de impact, selecție „specială” de operatori, zero monitorizare independentă reală.

„Omologarea există, dar e la alții. Procentele sunt la noi”

Când fermierii au cerut, punctual, în 18 întrebări clare:

• ce înseamnă „eficiență 75–80%”;
• unde sunt studiile de impact asupra mediului și precipitațiilor;
• cum s‑au selectat operatorii;
• de unde au scos „efectul de uniformizare” a ploilor;
• ce înseamnă „modificări ale condițiilor meteo‑climatice locale”;

Electromecanica s‑a transformat brusc din „mare specialist” în… poștaș:

• Omologarea? La AASNACP.
• Datele de impact? La AASNACP.
• Studiile de meteorologie și climatologie? La AASNACP.
• Datele meteorologice? La ANM, prin AASNACP.

Dar procentele de 75–80% eficiență?
Ale cui sunt? Ale cui au fost în toate prezentările, conferințele și răspunsurile către fermieri?

Aici, tăcere.
Electromecanica descoperă o nouă știință: „eficiență fără metodologie”.

Să rezumăm:

• când e de lăudat – „noi, cercetare, brevete, omologări, eficiență fantastică”;
• când trebuie arătată hârtia – „noi doar executăm, nu avem nimic, întrebați AASNACP”.

„Am respectat toate legile. Doar legile n-au știut”

În același răspuns, compania declară solemn că:

• toate activitățile din SNACP s‑au desfășurat „în baza legilor 173/2008, 161/2003, HG 601/2009, cu toate aprobările legale”;
• totul a fost model european, stat de drept, flori și curcubeu.

Doar că:

• Corpul de Control al Prim‑ministrului a constatat viduri legislative, lipsă omologare finală UCCG, proceduri neclare;
• Curtea de Conturi a găsit nereguli în modul de cheltuire a banului public;
• chiar documentele AASNACP și investigația ziarului nostru „Incisiv de Prahova” arată că sistemul a fost împins agresiv în teritoriu, fără acoperire completă de studii de impact și proceduri.

Așa arată noua doctrină juridică marca Electromecanica:
„Dacă noi scriem că a fost legal, automat devine legal. Corpul de Control să se mai documenteze.”

„Proiectant general, producător, operator. Trei într‑unul, ca șamponul”

În timp ce se victimizează că sunt doar un simplu executant, Electromecanica recunoaște negru pe alb:

• între 2015–2025 a fost membru al Grupului de Interes Economic – Proiectant General al SNACP;
• din martie 2026 este atestată de AASNACP ca Proiectant General al SNACP (chiar dacă sistemul e oficial sistat);
• în același timp, este și producător de mijloace tehnice (rachete antigrindină, UCCG) și implicată în exploatarea lor.

Deci:
proiectează sistemul,
produce armele meteo,
participă la utilizarea lor
și, la final, spune cu un aer nevinovat:
„Noi? Doar prestăm servicii; responsabil e statul.”

În orice țară normală, o asemenea concentrare de roluri ridică semne de întrebare despre:

• conflict de interese;
• controlul real al statului asupra tehnologiilor sensibile;
• posibilitatea de a „aranja” caiete de sarcini pe măsura propriului produs.

În România antigrindină, însă, se numește „model de succes”.

„Fermierii ne iubesc. Doar fermierii reali nu știu”

Electromecanica se laudă în adresă cu:

• „cooperarea foarte bună” cu fermierii prahoveni;
• „mobilizarea fermierilor” în sprijinul SNACP;
• informări, ședințe, transparență maximă.

În practică:

IMG_20261023_0001

• Asociația Producătorilor Agricoli Prahova – adică fermieri reali, cu culturile lovite de „seceta tehnologică” – îi somează în 18 puncte pentru minciuni și opacitate;
• fermierii pun în câmpuri panouri mari pe care scrie:
  „ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!
  Un sistem netransparent și potențial periculos pentru producția de hrană și pentru mediu nu poate funcționa abuziv într‑un stat de drept.”

Pe pancartă apare clar: FORUMUL APPR – Mândru că sunt fermier!
Ce NU apare nicăieri?
Electromecanica Ploiești.

Și totuși, în corespondență, compania se plânge ca o divă neinvitată la protest:
„Dar de ce vorbiți numai de noi? De ce ne atacați? Noi suntem prietenii fermierilor!”

Panoul de pe teren spune altceva:
fermierii își pun numele pe protest. Electromecanica nu are curajul să și‑l pună pe pancartă.

„Noul studiu de impact: să îl facem când e prea târziu”

În timp ce evită să prezinte:

• seria completă de date 2015–2024;
• studiile invocate în presă ca dovadă a „neafectării precipitațiilor”;
• formula prin care „uniformizează” ploaia fără să o reducă;

Electromecanica mai dă o lovitură de imagine:

„Noul studiu de impact prevăzut de Ordinul ministrului Agriculturii nr. 300/26.07.2024 nu poate fi realizat în absența activității operative. Ne-ar bucura un sprijin al asociației dumneavoastră pentru reluarea sistemului.”

Traducere liberă:
„Ca să demonstrăm că nu v-am uscat ogoarele, trebuie mai întâi să ne lăsați să mai tragem câțiva ani în nori.”

După aproape un deceniu de funcționare fără un studiu complet, transparent și independent, compania cere încă o tură de experimente pe câmpul fermierilor, sub pretextul științei.

„Totul e pe site. Doar că nu e acolo”

Electromecanica mai lansează o perlă:

• „Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul AASNACP.”

Asta după ce:

• fermierii au cerut explicit formule de calcul, serii climatologice, hărți, documente de omologare, studii de impact locale;
• o parte dintre aceste documente fie nu există public, fie există doar ca fragmente, fie contrazic chiar declarațiile trâmbițate de „mafia antigrindină”.

Formula e simplă:

1. Declari că totul e transparent și pe site.
2. Nu publici ce doare.
3. Când cineva te prinde, spui: „Nu ține de noi, ține de instituții.”

Concluzie: „Să nu confundăm rachetele „meteo” cu „bășcălia”

Electromecanica Ploiești a reușit performanța rară de a fi:

• prinsă de Corpul de Control,
• deranjată de Curtea de Conturi,
• vizată de DNA,
• demascată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu documente,
• pusă la zid de fermieri,

și, cu toate astea, să răspundă cu o scrisoare în care:

• nu oferă niciun răspuns concret la întrebările tehnice;
• pasează toată responsabilitatea la AASNACP și ANM;
• se declară victimă economică;
• se autoproclamă „protectorul fermierilor”;
• cere, senin, reluarea sistemului ca să se poată face „noul studiu de impact”.

În fața unei astfel de tupeu, un singur mesaj rămâne valabil, scris deja pe câmpurile României:

„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!”

Iar până când Electromecanica și camarila antigrindină nu vor pune pe masă:

• toate studiile, integral;
• metodologiile complete,
• serii de date independente,
• explicații coerente pentru contradicțiile cu CCPM/Curtea de Conturi/AASNACP,

orice lacrimă de iodură turnată în scrisori oficiale rămâne doar atât:
o altă ploaie de minciuni pe ogoarele românilor.

• Când istoria va scrie despre „Dosarul Antigrindină”, ar trebui să-l pună la capitolul: „Așa nu se face nici știință, nici agricultură, nici stat de drept.”Iar fermierilor prahoveni li se poate recunoaște, măcar post-factum, meritul de a fi fost singurii care au întrebat, cu voce tare:
  

  „Cine răspunde pentru iodura din câmpurile noastre și pentru seceta voastră tehnologică?”

  Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

  Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

  Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
  plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

  Consultati arhiva: (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (AICI), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici), (aici) e (aici),  (aici),   (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),   (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).

En 2024, le rythme de développement est à nouveau très rapide, les entreprises doivent s’adapter rapidement pour rester compétitives. Une solution clé pour y parvenir est l’utilisation de logiciels personnalisés, qui répondent aux besoins spécifiques de chaque entreprise. Feel IT, avec son expertise en développement de logiciels sur mesure, aide les entreprises à améliorer leur productivité, leur efficacité et leur compétitivité grâce à des solutions technologiques adaptées.

1. Des solutions sur mesure pour répondre à vos besoins spécifiques

Contrairement aux logiciels standard, les logiciels personnalisés développés par Feel IT sont conçus pour répondre aux besoins uniques de votre entreprise. Chaque organisation a ses propres processus, et un logiciel générique peut ne pas couvrir toutes les spécificités requises. Feel IT développe des outils qui s’intègrent parfaitement à vos flux de travail, optimisant ainsi vos opérations et offrant une expérience utilisateur sur mesure.

2. Gain de productivité et efficacité accrue

L’un des principaux avantages des logiciels personnalisés est l’amélioration de la productivité. Les logiciels standards peuvent parfois ralentir les processus, car ils ne sont pas conçus spécifiquement pour l’entreprise. Avec Feel IT, les entreprises peuvent bénéficier de solutions qui automatisent les tâches répétitives, réduisent les erreurs et simplifient les processus. Cela permet à vos équipes de se concentrer sur des tâches à forte valeur ajoutée et d’améliorer l’efficacité globale.

3. Flexibilité et évolutivité

Les besoins d’une entreprise évoluent au fil du temps, et les logiciels doivent pouvoir suivre cette évolution. Les solutions sur mesure proposées par Feel IT offrent une grande flexibilité. Que votre entreprise soit en pleine expansion ou que vous deviez ajuster vos processus, Feel IT développe des logiciels capables de s’adapter à ces changements. Vous pouvez ainsi intégrer de nouvelles fonctionnalités ou améliorer les performances de vos systèmes en fonction de vos besoins croissants.

4. Intégration simplifiée avec les systèmes existants

L’intégration des logiciels personnalisés avec vos systèmes actuels est essentielle pour assurer une transition fluide et éviter des interruptions coûteuses. Feel IT crée des solutions qui s’intègrent facilement avec vos infrastructures et plateformes existantes, qu’il s’agisse de systèmes ERP, CRM ou autres outils métier. Cela garantit une adoption rapide et une continuité sans faille de vos opérations.

5. Sécurité renforcée

Avec l’augmentation des menaces de cybersécurité, il est primordial pour les entreprises de protéger leurs données sensibles. Les logiciels personnalisés de Feel IT sont conçus avec des fonctionnalités de sécurité renforcées, adaptées aux besoins spécifiques de chaque entreprise. Contrairement aux logiciels standards qui peuvent avoir des failles communes, les solutions sur mesure offrent une protection accrue contre les cyberattaques et les violations de données.

6. Support dédié et maintenance continue

Un autre avantage majeur des logiciels personnalisés est le support continu que Feel IT offre à ses clients. En tant que créateur du logiciel, Feel IT comprend parfaitement ses fonctionnalités et sa structure, garantissant un support technique rapide et efficace en cas de besoin. De plus, Feel IT propose des services de maintenance proactive pour s’assurer que le logiciel reste à jour, sécurisé et performant à tout moment.

Conclusion

Les services de développement de logiciels personnalisés de Feel IT offrent une multitude d’avantages aux entreprises cherchant à optimiser leurs processus, améliorer leur productivité et se doter d’un outil technologique parfaitement adapté à leurs besoins. Que ce soit pour gagner en efficacité, assurer une sécurité accrue ou s’adapter à l’évolution du marché, Feel IT se positionne comme un partenaire technologique fiable et innovant pour accompagner les entreprises vers la réussite.