Actualitate
Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul economic organizat de AmCham România
Alocuțiune susținută de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul economic organizat de AmCham
Nicolae-Ionel Ciucă: Stimate domnule Ionuț Simion, președinte al AmCham România,
Stimate domnule David Muniz, însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,
Aș dori, încă de la început, să transmit recunoștință pentru întărirea prezenței americane pe Flancul Estic. E un gest care arată în plus coeziunea și unitatea în interiorul Alianței Nord-Atlantice și decizia de a întreprinde ce este necesar pentru ca toate țările aliate să se simtă apărate și protejate de orice situație conflictuală.
Salut inițiativa Camerei de Comerț Americane în România de a organiza acest Forum de afaceri, demers ce vine în întâmpinarea dialogului deschis de Guvernul României cu reprezentanții mediului de business.
Asumarea principiilor transparenței, stabilității și predictibilității legislative, precum și a consultărilor active sunt factori determinanți pentru consolidarea încrederii investitorilor în economia României.
Mesajul pe care doresc să îl transmit în cadrul acestui Forum de afaceri este: ”Investim împreună, construim împreună!”
Dimensiunile economice și de securitate ale Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite ale Americii reprezintă un fundament solid pentru a face față provocărilor actuale. Alături, umăr la umăr, putem întări Flancul Estic al Uniunii Europene și Organizației Nord-Atlantice și vom descuraja amenințările într-o postură de apărare consolidată.
În ultimii ani, România a înregistrat progrese economice remarcabile, iar reziliența în perioada pandemiei a reprezentat o provocare pentru noi toți.
Ca prioritate imediată, soluțiile Guvernului de răspuns la criza energetică au în vedere atât protejarea cetățenilor, cât și asigurarea condițiilor necesare sectoarelor economice să-și desfășoare activitatea în condiții de eficiență și competitivitate. Evaluăm permanent efectele implementării acestor măsuri și avem în vedere, în perspectiva datei de 1 aprilie, noi soluții legislative adaptate situației provocate de criza energetică.
Guvernul este în continuare angajat în accelerarea reformelor structurale și investirea eficientă a fondurilor naționale și europene. România este o destinație sigură de business, competitivă și orientată spre modernizare și dezvoltare!
Doamnelor și domnilor,
Stimați invitați,
Prin bugetul pentru acest an am alocat cele mai consistente fonduri naționale destinate până acum investițiilor – 88 miliarde de lei.
Acestora, se adaugă, pentru următorii ani, alte 80 de miliarde de euro, de care România va beneficia prin Cadrul Financiar Multianual și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate unică de a recupera decalajele majore în domenii strategice.
Fie că vorbim despre digitalizare și energie, sănătate și infrastructură, educație și mediu, avem perspectiva unei dezvoltări sustenabile, axată pe modernizarea țării și creșterea calității vieții oamenilor.
Avem nevoie să lucrăm împreună, mediul privat și administrație, doi piloni importanți pentru asigurarea succesului acestui plan ambițios.
Implementarea proiectelor de investiții va fi însoțită de reformele asumate prin PNRR: reforma fiscală, a companiilor de stat, reformele din domeniile educație, sănătate și pensii, politica de decarbonizare și susținerea dezvoltării energiei din surse regenerabile. Suntem preocupați de finalizarea la timp a procedurilor de achiziții publice pentru marile investiții, având în vedere calendarul foarte strâns al implementării acestui Plan.
Doamnelor și domnilor,
Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei și societății românești în ansamblu reprezintă un pilon important în PNRR, dar și un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României și realizării convergenței cu statele europene avansate.
Guvernul va încuraja deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat, prin organizarea de parteneriate public-private, transfer de tehnologie și know-how către și dinspre firmele competente și competitive, reutilizarea componentelor și promovarea tehnologiilor open-source.
Crearea cadrului necesar pentru tranziția la economia și societatea digitale, prin inovații și tehnologii relevante și competitive contribuie la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă socială și economică.
Voi face referire la cele mai importante proiecte în domeniul digitalizării, a căror perspectivă de finanțare este foarte bine conturată.
Implementarea Cloud-ului Guvernamental, un proiect major adaptat cerințelor utilizatorilor finali, firme și cetățeni, pentru care există alocare în PNRR de aproximativ 375 milioane de euro.
Cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată, proiecte ce vor contribui la simplificarea relației cetățenilor cu statul și la creșterea calității şi accesibilității serviciilor publice.
Realizarea sistemului de e-Health și telemedicină, digitalizarea sistemului judiciar, implementarea unui sistem informatic integrat în domeniul mediului, implementarea proceselor de digitalizare în domeniul muncii și protecției sociale, al administrației publice, sunt de asemenea, proiecte care vor îmbunătăți radical serviciile publice oferite cetățenilor și mediului economic.
Oportunitatea investițiilor în domeniul digitalizării este armonios completată de perspectivele ce pot fi valorificate în sectoare industriale sustenabile precum industria auto, a echipamentelor electrice și subansamblelor, industria microelectronică, a semiconductorilor și componentelor microelectronice pentru tehnologii avansate.
Prin Ministerul Economiei, vor fi lansate proiecte cu o schemă de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență de 500 de milioane de euro pentru industria microelectronică.
România este bine poziționată pentru a deveni un contribuitor efectiv în acest program ambițios, având în vedere tradiția în domeniu, continuată în mai multe centre de excelență, precum și faptul că sunt găzduite deja investiții industriale semnificative, de mare interes european, precum industria automobilului.
Sectorul energetic, cu accent asupra energiei produse din surse regenerabile cu emisii scăzute de carbon, retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie şi investiţii în capacităţile de stocare a energiei reprezintă, de asemenea, o oportunitate importantă.
Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic, oferind oportunități de finanțare de peste 16 miliarde de euro, până în 2030.
Provocările majore privind reducerea efectelor generate de schimbările climatice au nevoie de un set de soluții adecvate, iar în contextul Pachetului legislativ Fit For 55 prioritățile economice se îndreaptă către crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea capacităților de energie verde, atragerea de investiții strategice și crearea de ecosisteme industriale inovative.
Sprijinirea inovării industriale, prin canalizarea finanțării cercetării-dezvoltării-inovării prin intermediul unor clustere de excelență, pe termen lung, este, de asemenea, o pârghie esențială pentru a asigura creșterea competitivității economice.
Aceste direcții sunt incluse în viziunea Guvernului de modernizare a industriei românești, prin integrarea digitalizării, a inovării tehnologice și sociale, a eco-inovării și economiei circulare.
Stimați invitați,
România este ferm angrenată în procesul de dezvoltare a infrastructurii de transport, ca o condiție sustenabilă pentru asigurarea creșterii economice, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea mobilității în contextul unei piețe în continuă dinamică de creștere și competitivitate.
Pentru România, dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă un obiectiv strategic pe termen mediu și lung, în toate sectoarele: transport rutier, transport feroviar, transport naval și transport aerian.
Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, reflectă concentrarea eforturilor politice, instituționale și financiare ale României pe un set clar de priorități, astfel încât să conducă la crearea unei rețele naționale de transport, care să reprezinte coloana vertebrală de dezvoltare a României.
Din perspectiva politicilor europene și naționale, Programul are ca obiectiv recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier.
Onorată audiență,
Așa cum am subliniat la începutul intervenției mele, Guvernul înțelege importanța stabilității și predictibilității legislative, a transparenței și a dialogului.
Consultările avute cu reprezentanții mediului de afaceri au relevat așteptările investitorilor și soluțiile prin care Executivul poate stimula proiectele de investiții. Politicile fiscale avantajoase, acordarea ajutoarelor de stat sau a facilităților fiscale, forța de muncă de înaltă calificare reprezintă elemente care, împreună cu oportunitățile prezentate anterior, fac din România o destinație preferată de investitori.
Deschiderea negocierilor de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, ce reunește cele mai puternice state economice din lume, este o garanție în plus, menită să consolideze încrederea mediului de afaceri în economia României.
Doamnelor și domnilor,
Evaluările Consiliului Investitorilor Străini arată că că încurajarea investițiilor poate crește potențialul de dezvoltare economică a României de 4,5 ori până în anul 2040. Pentru România, investitorii americani reprezintă un reper strategic. Noi contăm pe dorința companiilor dumneavoastră de a fi parte din succesul pe care România îl poate cunoaște prin ancorarea sa durabilă în comunitatea democrațiilor consolidate.
Mesajul cu care aș dori să încheie intervenția mea este: Aveți încredere în România, în oportunitățile și avantajele competitive pe care economia noastră le oferă! Veniți să dezvoltăm împreună proiecte de viitor în digitalizare, energie curată și mediu, infrastructură, tehnologii avansate!
Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a participa la acest Forum de afaceri și doresc mult succes dezbaterilor!
Declaraţii ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Forumul economic organizat de AmCham România
Nicolae-Ionel Ciucă: Am participat la o activitate organizată de Camera de Comerț Americană în România (AmCham România). A fost un prilej foarte bun, prin care am putut să aflăm care sunt intenţiile oamenilor de afaceri, membri ai acestei organizaţii, şi, desigur, a fost o oportunitate foarte bună pentru noi să transmitem care sunt viziunea şi liniile de efort la nivel guvernamental pentru a putea obţine beneficiile maxime pentru cetăţenii români în tot ceea ce reprezintă consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite şi, de asemenea, să putem stabili liniile prin care noi putem să întărim încrederea investitorilor americani în mediul de afaceri din România.
Am folosit, de asemenea, acest prilej pentru a mulţumi încă o dată pentru decizia părţii americane de a trimite o mie de militari pentru consolidarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic. Am făcut acest lucru pentru că am considerat că, în actualul context, partea aceasta de măsuri asiguratorii, care sunt rezultatul parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cu statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, se completează foarte bine cu măsurile economice și cu investițiile pe care oamenii de afaceri americani vor să le facă în România. Chiar i-am rugat, la final, – pentru că am răspuns întrebărilor dumnealor -, să îmi răspundă, nu mie, ci Guvernului, la o întrebare foarte simplă: care este intenția de investiții viitoare în România? Urmează ca răspunsul la această întrebare să ajungă la guvern, după ce vor fi colectate toate răspunsurile. Vă mulțumesc.
Reporter: Ştim când vor ajunge cei 1.000 de militari americani în România?
Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt elemente tehnice, pe care comandanții militari le vor aplica prin planurile de operaționalizare.
Reporter: Cam în câte zile vin?
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu știu să vă spun.
Reporter: Aţi discutat şi despre facturile la energie? Cum vedeţi faptul că sunt compensaţii doar de 15 lei, aceasta ar fi media, a anunţat chiar unul dintre marii furnizori?
Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect, a fost un subiect ridicat și la întâlnirea de astăzi. Am stabilit cu dumnealor că, la nivelul Guvernului, în urma deciziilor care au fost luate, ultima fiind cea din 15 ianuarie, prin care să asigurăm măsurile compensatorii pentru lunile februarie și martie, să lucrăm împreună, ceea ce am și făcut, întrunindu-ne pentru prima dată în Comitetul interministerial, pentru a căuta soluții împreună cu dumnealor și cu consumatorii. Le-am spus foarte clar că în centrul preocupărilor Guvernului sunt cetățeanul și menținerea deschisă a activităților economice. Avem nevoie să ne păstrăm locurile de muncă, avem nevoie să funcționeze toate întreprinderile mici și mijlocii și chiar întreprinderile mari. Pentru toate acestea, avem nevoie de o soluție care să fie înțeleasă și asumată, atât de Guvern, cât și de către furnizori, distribuitori, producători și, desigur, mediul de afaceri.
Reporter: Vom vedea piaţa reglementată de la 1 aprilie? Pentru că, totuşi, au existat neînţelegeri în coaliţie, totuşi PNL este de acord cu această măsură.
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu vă pot răspunde la această întrebare, pentru că, v-am spus, ne-am întâlnit săptămâna trecută, săptămâna aceasta colectăm datele de la toţi participanţii la Comitetul interministerial. Săptămâna viitoare urmează ca, pe baza analizei datelor colectate, să avem o nouă întâlnire. Ar fi prematur să furnizez…
Reporter: TVA-ul rămâne redus la 5% pentru energie de la data de 1 aprilie?
Nicolae-Ionel Ciucă: Este, de asemenea, neîncheiată decizia. Vă mulţumesc!
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 20 de oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 20 de oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



