Anchete
De foarte multe ori, poliţiştii sunt nemulţumiţi de modul în care sunt evaluaţi de către şefii ierarhici din cauza subiectivismului
În această perioadă se desfășoară evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițiștilor, dezvaluie sindicatul Europol.
De foarte multe ori, poliţiştii sunt nemulţumiţi de modul în care sunt evaluaţi de către şefii ierarhici din cauza subiectivismului de care cei din urmă dau dovadă în cele mai dese rânduri, atunci când întocmesc fişele de evaluare.
Organizația noastră a primit mai multe sesizări din teritoriu din partea colegilor noștri care vizează modul de realizare a activității de evaluare de către șefii ierarhici, printre care le amintim pe cele mai relevante, mai precizeaza sursa citata:
- Ghidul de interviu este prezentat polițiștilor spre a fi completat după întocmirea fișei de evaluare și acordarea calificativului
În acest sens, toți polițiștii trebuie să țină cont de faptul că planificarea și desfășurarea interviului reprezintă o activitate anterioară acordării calificativului, iar în urma completării ghidului de interviu șefii nemijlociți au obligația menționării în cuprinsul fișei de evaluare a datelor și informațiilor culese în această etapă, respectiv factorii care au afectat performanța, solicitările polițiștilor referitoare la formarea profesională, precum și confirmarea studiilor sau programelor de pregătire profesională absolvite.
- La secțiunea criterii și indicatori din Fișa de evaluare, șefii nemijlociți menționează indicatori de performanță care nu corespund cu cei stabiliți prin Dispozițiile emise la nivelul direcțiilor de specialitate din cadrul IGPR
Astfel, colegii noștri trebuie să aibă în vedere faptul că la sfârșitul fiecărui an, direcțiile de specialitate din cadrul IGPR emit dispoziții în cadrul cărora sunt stabiliți indicatorii de performanță în baza cărora trebuie să se realizeze procesul de evaluare a activității desfășurate de personalul din subordine, mențiunile trecute în secțiunea criterii și indicatori din Fișa de evaluare trebuind să corespundă cu indicatorii de performanță elaborați la nivelul direcțiilor de specialitate.
- Fișa de evaluare nu este pusă la dispoziția polițiștilor în vederea formulării contestației privind calificativul acordat
În acest sens le recomandăm tuturor colegilor din teritoriu care în momentul în care au luat la cunoștință despre conținutul fișei de evaluare și nu sunt mulțumiți de calificativul acordat, să solicite șefilor nemijlociți o copie a evaluării de serviciu astfel încât aibă posibilitatea de argumentare a aspectelor pe care doresc să le conteste cu privire la desfășurarea procesului de evaluare și punctajele acordate, precizeaza cei de la sindicatul Europol.
Mai jos puteți găsi tot ceea ce trebuie să cunoașteți cu referire la modul în care trebuie să se desfășoare procesul de evaluare a activității profesionale.
Activitatea de evaluare este o obligație de serviciu a șefilor stabiliți în conformitate cu prevederile art. 26^2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea realizării acesteia. Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se regăsește în Anexa 8 Capitolul I din Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne.
Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea. Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. 1, în următoarele situații:
- la acordarea gradului profesional următor;
- la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
- la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele prevăzute la 69 alin. 1 lit. g, h, i sau l, al persoanei care are competența de a întocmi evaluarea;
- în alte situații decât cele prevăzute la a-c, atunci când activitatea desfășurată de polițist este mai mare de 30 de zile.
Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
- modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;
- legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;
- nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;
- aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;
- aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.
Calificativele care se acordă polițiștilor la evaluarea de serviciu sunt:
- foarte bine FB;
- bine B;
- satisfăcător S;
- nesatisfăcător NS;
În vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parțială, se parcurg următoarele etape:
- completarea datelor de identificare din formularul de evaluare de serviciu;
- stabilirea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare „modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului”, în baza atribuțiilor cuprinse în fișa postului, potrivit frecvenței și importanței sarcinilor și atribuțiilor îndeplinite în perioada evaluată, și înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu;
- planificarea și desfășurarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a interviului de evaluare realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum și consemnarea în formularul de evaluare de serviciu a unor date și informații culese în această etapă, respectiv a factorilor care au afectat performanța polițistului, solicitările polițistului apreciat, precum și confirmarea studiilor și a programelor de formare profesională continuă pe care le-a absolvit/la care a participat polițistul;
- acordarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat, precum și a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat, care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor și concluziilor sintetice, raportat la modul de îndeplinire a criteriilor și indicatorilor de evaluare, precum și a aprecierii potențialului de dezvoltare profesională ;și a propunerilor privind evoluția profesională, potrivit prevederilor din anexa nr. 22 la ordin transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat persoanei cu competență de aprobare a evaluării de serviciu;
- analiza, de către șeful care are competență de aprobare a evaluării de serviciu a polițistului, a modului de apreciere realizat de șeful care are competență de întocmire a evaluării, acordarea calificativului general și înscrierea concluziilor și recomandărilor și cu privire la polițistul evaluat în formularul de evaluare de serviciu; modificarea punctajelor acordate de șeful care a întocmit evaluarea și, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în situația în care apreciază că aceasta nu corespunde realității, potrivit Îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu;
- comunicarea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, a rezultatului evaluării și prezentarea formularului de evaluare de serviciu în vederea luării la cunoștință de către polițistul evaluat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situația în care polițistul evaluat nu poate lua cunoștință de rezultatele evaluării de serviciu formularul de evaluare de serviciu aprobat se păstrează la șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, până la data la care încetează situația care a condus la imposibilitatea aducerii la cunoștință a rezultatului evaluării.
- transmiterea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, după încheierea termenului legal în care polițistul evaluat poate formula contestație, a formularului de evaluare de serviciu aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul de personal al polițistului evaluat.
- Polițistului care în perioada evaluată a fost trimis să urmeze programe de formare profesională continuă i se iau în considerare rezultatele activității desfășurată în această perioadă la evaluarea de serviciu.
În situația în care au fost întocmite mai multe evaluări de serviciu parțiale, șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu anuale are obligația de a completa, după finalizarea evaluării de serviciu parțiale fișa sintetică cu evaluările parțiale de serviciu și calificativul final, prevăzută în anexa nr. 20 la ordin, potrivit Îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin.
Evaluarea de serviciu realizată în condițiile alin. 1 reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condițiile alin. 2 reprezintă evaluare de serviciu parțială. Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.
Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării. Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.
Contestația formulată cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea. Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.
În termen de 2 zile lucrătoare, șeful ierarhic superior numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii. Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.
Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu se mai efectuează.
Rezultatul cercetării contestației se consemnează într-un proces-verbal și constă în una din următoarele soluții:
- a) respingerea contestației ca tardiv formulată;
- b) respingerea contestației ca nemotivată;
- c) respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea rezultatului evaluării de serviciu;
- d) admiterea contestației cu precizarea noului calificativ care urmează să fie trecut în formularul de evaluare.(Irinel I.).
Anchete
Ministerul Justiției a deblocat fondurile pentru plata restanțelor către avocații din oficiu
Ministerul Justiției, condus de ministrul Radu Marinescu, a anunțat miercuri seară, 18 noiembrie 2026, deblocarea sumelor necesare pentru achitarea onorariilor restante aferente avocaților care asigură asistența judiciară din oficiu. Banii urmează să ajungă în conturile curților de apel în zilele următoare.
Fondurile vor fi virate către curțile de apel
Potrivit unui comunicat oficial al instituției, soluțiile bugetare au fost identificate în urma demersurilor constante ale ministerului, fiind aprobată majorarea limitelor de credite bugetare și de angajament destinate acestor plăți.
Astfel, sumele necesare stingerii obligațiilor financiare restante vor fi transferate în perioada imediat următoare către curțile de apel din țară, care vor efectua mai departe plățile către avocații beneficiari.
Asigurarea funcționării normale a asistenței judiciare
Reprezentanții Ministerului Justiției subliniază că achitarea la zi a acestor onorarii este esențială pentru buna funcționare a sistemului judiciar și pentru respectarea drepturilor profesioniștilor implicați în actul de justiție.
Instituția a precizat că va monitoriza în continuare procesul de repartizare a banilor și efectuarea propriu-zisă a plăților, astfel încât toate restanțele să fie achitate, iar activitatea de asistență judiciară din oficiu să se desfășoare în condiții normale. (Irinel I.).
Anchete
Călin Georgescu, ping-pong între judecători: de la „Hayssam” la „Hayssam 2.0”
Se anunță o săptămână de foc pentru liderul suveranist Călin Georgescu (foto), aruncat într-un carusel judiciar care pare mai degrabă un reality-show juridic decât un act sobru de justiție, după cum relatează publicația „Lumea Justiției”.
DOSARUL DIICOT: „NU NE CONVINE ARESTUL LA DOMICILIU, VREM ORIGINALUL!”
Magistrații Cristian Dumitru și Maria-Daniela Manolache de la Curtea de Apel București au stabilit luni, 16 noiembrie 2026, termen pentru vineri, 19 noiembrie, în dosarul în care DIICOT contestă încheierea prin care judecătoarea Diana-Nicoleta Costea de la Tribunalul București a decis să-l scoată pe Georgescu din arestul preventiv și să-l trimită în arest la domiciliu.
Cu alte cuvinte, judecătoarea Costea a considerat că nu mai este nevoie ca politicianul să fie închis după gratii, dar DIICOT a sărit ca ars: nu, nu, prea mult confort, vrem înapoi arestul preventiv!
Publicația „Lumea Justiției” semnalează că decizia Curții de Apel ar putea ajunge însă să fie doar un exercițiu de stil, o formalitate fără efect real. Motivul nu stă în codul de procedură, ci într-un detaliu de „fumoar judiciar”: alt dosar, alt complet, altă miză.
A DOUA PIESĂ PE SCENĂ: TRIBUNALUL ILFOV INTRĂ ÎN JOC
Tot luni, judecătoarea Cristina Gabor de la Tribunalul Ilfov a stabilit pentru marți termen de pronunțare tot pe tema măsurilor preventive aplicate lui Călin Georgescu, dar într-un alt cadru juridic: verificarea din oficiu dacă mai există sau nu motive pentru menținerea inculpatului în arestul preventiv.
Adică instanța trebuie să decidă dacă arestul preventiv mai stă în picioare sau e doar o piesă veche, care trebuie scoasă de pe scenă.
Iar aici vine lovitura de teatru: dacă judecătoarea Gabor decide să-l pună în libertate pe politician – fie complet, fie cu o formă mai „light” de restricție, cum ar fi controlul judiciar – atunci contestația DIICOT de la Curtea de Apel, prin care se plânge de arestul la domiciliu, se transformă peste noapte în cauză fără obiect.
Pe scurt: dacă omul nu mai e în arest preventiv deloc, ce sens mai are să te cerți dacă trebuia să fie la domiciliu sau în arest clasic?
JUDĂTOAREA LUI HAYSSAM, EPISODUL II: ACUM ÎN ROL CU CĂLIN GEORGESCU
Pentru cei cărora numele Cristinei Gabor le sună cunoscut, nu e doar o coincidență de agendă. Publicația „Lumea Justiției” amintește că aceeași magistrată a făcut parte din completul care a admis cererea de liberare condiționată a afaceristului Omar Hayssam.
Acum, aceeași judecătoare are în mână soarta unui alt personaj intens discutat în spațiul public: Călin Georgescu. Coincidență? Carieră? Stil? Fiecare poate trage propriile concluzii, dar realitatea este că numele Cristinei Gabor reapare în dosare cu încărcătură maximă, ca un fel de „specialistă în dosare cu potențial exploziv mediatic”.
PING-PONG ÎNTRE INSTANȚE: JUSTIȚIA, TRANSFORMATĂ ÎN MECI AMICAL?
Situația în care un dosar ajunge să fie „fără obiect” pentru că o altă instanță taie nodul gordian înainte ca prima să apuce să se pronunțe ridică inevitabil întrebări.
În loc de o linie clară și coerentă, sistemul pare un meci de ping-pong:
- Tribunalul București: îl trimite pe Georgescu în arest la domiciliu;
- DIICOT: sare în sus și contestă;
- Tribunalul Ilfov: apare în paralel și verifică dacă nu cumva omul ar trebui scos de tot din arestul preventiv;
- Curtea de Apel: riscă să ajungă să dezbată cu mare solemnitate o problemă care, între timp, nu mai are nicio miză practică.
Astfel, ceea ce ar trebui să fie o demonstrație de rigoare juridică se transformă într-o mostră de birocație în care termenele se calcă pe picioare, iar deciziile se anulează una pe alta fără să mai înțeleagă omul de rând dacă asistă la justiție sau la un spectacol absurd.
CONCLUZIE: O SĂPTĂMÂNĂ DE FOC SAU O SĂPTĂMÂNĂ DE FUM?
Pentru Călin Georgescu, săptămâna aceasta se anunță oficial „de foc”. În realitate, după cum reiese din relatarea „Lumea Justiției”, există riscul să avem mai mult fum decât foc:
- două instanțe,
- două perspective asupra acelorași măsuri preventive,
- un parchet nemulțumit,
- și o judecătoare deja celebră pentru că l-a ajutat juridic pe Omar Hayssam să iasă condiționat din închisoare.
Pamfletarul ar spune că justiția română reușește, din nou, să pară că aleargă foarte repede… fără să fie clar dacă știe exact în ce direcție.
Dacă mai lipsește ceva din tabloul acesta, probabil este doar popcornul. (Irinel I.).
Anchete
„Vă mănânc în pronunțare”. Justiția română, făcută praf de robotul OPTIMUS: când „judecarea” devine „futecarea” cauzei
Justiția română, pusă pe silent de inteligența artificială
În laboratoarele sterile ale Ministerului Justiției, cineva a decis că viitorul grefierilor poartă un singur nume: OPTIMUS. Nu, nu e robotul din filme, ci aplicația-minune care ar trebui să transcrie fidel înregistrările audio ale ședințelor de judecată. În septembrie, ministerul condus atunci interimar de Cătălin Predoiu, iar acum cu titularul Radu Marinescu la timonă, se lăuda cu implementarea programului în instanțe.
Numai că, între timp, realitatea din sălile de judecată a făcut praf reclamele tehnocratice. Așa cum dezvăluie publicația Lumea Justiției, „inteligența” artificială a început să vorbească pe limba ei: în loc de solemnul „rămânem în pronunțare”, OPTIMUS livrează senin „vă mănânc în pronunțare”. Iar „judecarea cauzei în lipsă” se transformă, apocaliptic, în „futecarea cauzei în lipsă”.
Da, ați citit bine: în România anului 2026, actul de justiție este pus pe hârtie de o aplicație care pare programată de un stand-up-er beat, nu de un IT-ist responsabil.
„Vă mănânc în pronunțare”: cum arată Justiția când algoritmul se îmbată de la microfon
Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial (SNGJ Dicasterial) a ieșit public, vineri, 13 noiembrie 2026, și a spus lucrurilor pe nume: OPTIMUS dă chix pe bandă rulantă. Iar sindicatul nu vorbește în abstract. Prezintă probe, capturi de ecran, exemple concrete.
Pe lângă deja celebrul „vă mănânc în pronunțare”, avem un întreg meniu de aberații. Într-un dosar, „taxa de timbru” devine „taxa de timp” – o glumă involuntară, dar foarte sinceră: timpul cui se taxează, până la urmă? Al grefierului, care trebuie să reia totul de la capăt.
„Excepția lipsei calității procesuale pasive” – un termen tehnic, serios – e masacrată și iese „excepția lipsei calității de cizmări pasive”. Procesul devine cizmărie. Cine mai are calitate procesuală, când algoritmul te face, din greșeală, cizmar?
„Contestatorul” se preschimbă în „condensator”. Omul de la bară – redus la o piesă de circuit electric. În altă parte, „judecarea cauzei în lipsă” e tradusă, brutal, în „futecarea cauzei în lipsă”. Aici, nu mai vorbim de ridicol, ci de o trivializare crasă a limbajului judiciar.
Administratorul special ajunge „alintatul special”. Când ți se fură demnitatea dintr-o singură literă, nu mai e tehnologie: e bătaie de joc. Iar „mandatul de aducere” este înlocuit cu „comandat de aducere”. Probabil că, în logica aplicației, inculpatul e o pizza penală pe care o „comanzi” la domiciliu.
Optimus, noul coleg al grefierului: bâlbâit, surd și pus pe încurcat
Contactat de Lumea Justiției, liderul SNGJ Dicasterial, Cătălin Trăistaru, a pus pe masă nu doar exemplele grotesc de comice, ci și problema reală din spatele lor: această „inovație” adaugă muncă, nu o reduce. Grefierii, care deja lucrează pe sârmă, trebuie să reia înregistrările, să compare, să corecteze, să repare ce a stricat „inteligența” artificială.
Trăistaru a transmis ministrului Justiției, Radu Marinescu, că este nevoie de verificări tehnice și operaționale serioase, nu de prezentări PowerPoint: calitatea echipamentelor audio din săli, adaptarea modelului lingvistic la terminologia juridică românească, acustica spațiilor. Cu alte cuvinte: înainte să dai drumul la robot, asigură-te că nu transcrie „apelantul” în „elefantul”.
Oficial, aplicația se spală pe mâini încă din propria interfață: „Optimus poate face uneori greșeli. Te rugăm să verifici informațiile importante”. Frumos! Traducere: „Noi vă mâncăm în pronunțare, voi răspundeți disciplinar dacă greșiți”.
„Taxa de timp”: cine plătește nota de plată pentru joaca cu AI-ul?
În comunicatul său, SNGJ Dicasterial pune degetul pe rană: utilitatea reală a lui OPTIMUS trebuie măsurată în condițiile efective de lucru din instanțe, nu în broșuri ministeriale pline de englezisme.
Pentru aceeași înregistrare, cât durează:
- transcrierea directă, clasică, făcută de grefier;
versus - „transcrierea” cu OPTIMUS, apoi reascultare, corecturi, rescrieri, verificări linie cu linie, până când textul corespunde cu ce s-a spus în ședință?
Adevărata „taxă de timp” cade pe grefier, care, în loc să fie ajutat, e legat de mâini cu încă o sarcină administrativă. „Instrument de sprijin real” – așa a fost vândut OPTIMUS. În teren, pare mai degrabă un balast digital agățat de gâtul celor din prima linie a justiției.
Pericolul nu e că râdem. Pericolul e că se schimbă sensul în penal
Sigur, „vă mănânc în pronunțare” stârnește hohote. „Futecarea cauzei în lipsă” pare scrisă de un troll cu umor de bodegă. Dar dincolo de comedie, lucrurile devin sinistre.
Într-un dosar penal, transcrierea trebuie să reflecte milimetric ce s-a spus. Acolo, o singură negație poate întoarce sensul unei apărări cu susul în jos. SNGJ arată un exemplu: în transcriere apare și „pot să spun că va mai săvârși”, și „Nu o să mai săvârșească astfel de fapte”. Diferența e uriașă. Dar, la o citire rapidă, treci mai departe. „Vă mănânc în pronunțare” te lovește în ochi. „Va mai săvârși” pare perfect normal dacă nu urmărești cu atenție.
Într-o ședință de judecată, „a verifica informațiile importante” nu înseamnă un simplu skim. Înseamnă să stabilești exact:
- cine a formulat o cerere;
- ce a susținut avocatul;
- ce probă a fost încuviințată;
- ce măsură a dispus instanța.
Când aplicația încurcă vorbitorii, amestecă întrebările cu răspunsurile în același paragraf, pune totul sub eticheta unei singure persoane, grefierul devine detectiv fonetic. Să reconstruiască procesul din ruinele lăsate de AI.
Ministerul Justiției visează la digitalizare, grefierii repară glumele lui OPTIMUS
SNGJ Dicasterial a cerut Ministerului Justiției – în mod expres – verificări tehnice și operaționale reale. Nu bifări pe hârtie, nu rapoarte cosmetizate, nu indicatori pur cantitativi care spun „aplicația a transcris X ore de înregistrări”.
Sindicatul cere:
- consultarea directă a grefierilor care folosesc aplicația zilnic;
- identificarea cauzelor tehnice: echipamente audio, acustică, model lingvistic adaptat limbajului juridic;
- măsuri concrete de remediere și calibrare, astfel încât sistemul să fie un sprijin real, nu o corvoadă suplimentară.
Cu alte cuvinte: înainte să mai scoată un comunicat triumfalist despre „digitalizarea Justiției”, ministerul ar trebui să intre într-o sală de judecată și să vadă cum arată „realitatea augmentată” a lui OPTIMUS: grefierul cu căștile pe urechi, cu textul plin de aberații în față, încercând să repare ce a stricat aplicația plătită din bani publici.
Când Justiția devine pamflet, nu din vina pamfletarilor
Cazul OPTIMUS nu este doar o anecdotă tehnică. Este o radiografie dură a felului în care sunt împinse peste oameni, de sus în jos, „soluții digitale” netestate în realitatea de jos, acolo unde un cuvânt greșit poate însemna o carieră distrusă, o libertate pierdută sau un dosar compromis.
În timp ce oficialii se pozează cu „transformarea digitală”, grefierii sunt lăsați să înoate în supa de nonsens produsă de algoritmi prost calibrați.
Surpriza amară este că pamfletul nu l-au scris jurnaliștii sau sindicatul. Pamfletul îl scrie, linie cu linie, chiar aplicația Ministerului Justiției. Iar noi îl citim, ne amuzăm amar la „cizmări pasive”, „condensatori” și „futecarea cauzei în lipsă” și ne întrebăm: dacă asta se vede în transcrieri, ce nu se vede încă în decizii?
Până una-alta, după cum a relatat Lumea Justiției, singurul lucru pe care OPTIMUS îl transcrie perfect este ridicolul. Restul – precis, corect, juridic – rămâne, deocamdată, pe umerii oamenilor pe care ministerul pretinde că vrea să-i ajute. (irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Featuredacum 4 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
-
Exclusivacum 2 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR




