Anchete
De foarte multe ori, poliţiştii sunt nemulţumiţi de modul în care sunt evaluaţi de către şefii ierarhici din cauza subiectivismului
În această perioadă se desfășoară evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițiștilor, dezvaluie sindicatul Europol.
De foarte multe ori, poliţiştii sunt nemulţumiţi de modul în care sunt evaluaţi de către şefii ierarhici din cauza subiectivismului de care cei din urmă dau dovadă în cele mai dese rânduri, atunci când întocmesc fişele de evaluare.
Organizația noastră a primit mai multe sesizări din teritoriu din partea colegilor noștri care vizează modul de realizare a activității de evaluare de către șefii ierarhici, printre care le amintim pe cele mai relevante, mai precizeaza sursa citata:
- Ghidul de interviu este prezentat polițiștilor spre a fi completat după întocmirea fișei de evaluare și acordarea calificativului
În acest sens, toți polițiștii trebuie să țină cont de faptul că planificarea și desfășurarea interviului reprezintă o activitate anterioară acordării calificativului, iar în urma completării ghidului de interviu șefii nemijlociți au obligația menționării în cuprinsul fișei de evaluare a datelor și informațiilor culese în această etapă, respectiv factorii care au afectat performanța, solicitările polițiștilor referitoare la formarea profesională, precum și confirmarea studiilor sau programelor de pregătire profesională absolvite.
- La secțiunea criterii și indicatori din Fișa de evaluare, șefii nemijlociți menționează indicatori de performanță care nu corespund cu cei stabiliți prin Dispozițiile emise la nivelul direcțiilor de specialitate din cadrul IGPR
Astfel, colegii noștri trebuie să aibă în vedere faptul că la sfârșitul fiecărui an, direcțiile de specialitate din cadrul IGPR emit dispoziții în cadrul cărora sunt stabiliți indicatorii de performanță în baza cărora trebuie să se realizeze procesul de evaluare a activității desfășurate de personalul din subordine, mențiunile trecute în secțiunea criterii și indicatori din Fișa de evaluare trebuind să corespundă cu indicatorii de performanță elaborați la nivelul direcțiilor de specialitate.
- Fișa de evaluare nu este pusă la dispoziția polițiștilor în vederea formulării contestației privind calificativul acordat
În acest sens le recomandăm tuturor colegilor din teritoriu care în momentul în care au luat la cunoștință despre conținutul fișei de evaluare și nu sunt mulțumiți de calificativul acordat, să solicite șefilor nemijlociți o copie a evaluării de serviciu astfel încât aibă posibilitatea de argumentare a aspectelor pe care doresc să le conteste cu privire la desfășurarea procesului de evaluare și punctajele acordate, precizeaza cei de la sindicatul Europol.
Mai jos puteți găsi tot ceea ce trebuie să cunoașteți cu referire la modul în care trebuie să se desfășoare procesul de evaluare a activității profesionale.
Activitatea de evaluare este o obligație de serviciu a șefilor stabiliți în conformitate cu prevederile art. 26^2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea realizării acesteia. Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se regăsește în Anexa 8 Capitolul I din Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne.
Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea. Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. 1, în următoarele situații:
- la acordarea gradului profesional următor;
- la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
- la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele prevăzute la 69 alin. 1 lit. g, h, i sau l, al persoanei care are competența de a întocmi evaluarea;
- în alte situații decât cele prevăzute la a-c, atunci când activitatea desfășurată de polițist este mai mare de 30 de zile.
Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
- modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;
- legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;
- nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;
- aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;
- aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.
Calificativele care se acordă polițiștilor la evaluarea de serviciu sunt:
- foarte bine FB;
- bine B;
- satisfăcător S;
- nesatisfăcător NS;
În vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parțială, se parcurg următoarele etape:
- completarea datelor de identificare din formularul de evaluare de serviciu;
- stabilirea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare „modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului”, în baza atribuțiilor cuprinse în fișa postului, potrivit frecvenței și importanței sarcinilor și atribuțiilor îndeplinite în perioada evaluată, și înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu;
- planificarea și desfășurarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a interviului de evaluare realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum și consemnarea în formularul de evaluare de serviciu a unor date și informații culese în această etapă, respectiv a factorilor care au afectat performanța polițistului, solicitările polițistului apreciat, precum și confirmarea studiilor și a programelor de formare profesională continuă pe care le-a absolvit/la care a participat polițistul;
- acordarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat, precum și a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat, care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor și concluziilor sintetice, raportat la modul de îndeplinire a criteriilor și indicatorilor de evaluare, precum și a aprecierii potențialului de dezvoltare profesională ;și a propunerilor privind evoluția profesională, potrivit prevederilor din anexa nr. 22 la ordin transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat persoanei cu competență de aprobare a evaluării de serviciu;
- analiza, de către șeful care are competență de aprobare a evaluării de serviciu a polițistului, a modului de apreciere realizat de șeful care are competență de întocmire a evaluării, acordarea calificativului general și înscrierea concluziilor și recomandărilor și cu privire la polițistul evaluat în formularul de evaluare de serviciu; modificarea punctajelor acordate de șeful care a întocmit evaluarea și, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în situația în care apreciază că aceasta nu corespunde realității, potrivit Îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu;
- comunicarea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, a rezultatului evaluării și prezentarea formularului de evaluare de serviciu în vederea luării la cunoștință de către polițistul evaluat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situația în care polițistul evaluat nu poate lua cunoștință de rezultatele evaluării de serviciu formularul de evaluare de serviciu aprobat se păstrează la șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, până la data la care încetează situația care a condus la imposibilitatea aducerii la cunoștință a rezultatului evaluării.
- transmiterea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, după încheierea termenului legal în care polițistul evaluat poate formula contestație, a formularului de evaluare de serviciu aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul de personal al polițistului evaluat.
- Polițistului care în perioada evaluată a fost trimis să urmeze programe de formare profesională continuă i se iau în considerare rezultatele activității desfășurată în această perioadă la evaluarea de serviciu.
În situația în care au fost întocmite mai multe evaluări de serviciu parțiale, șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu anuale are obligația de a completa, după finalizarea evaluării de serviciu parțiale fișa sintetică cu evaluările parțiale de serviciu și calificativul final, prevăzută în anexa nr. 20 la ordin, potrivit Îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin.
Evaluarea de serviciu realizată în condițiile alin. 1 reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condițiile alin. 2 reprezintă evaluare de serviciu parțială. Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.
Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării. Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.
Contestația formulată cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea. Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.
În termen de 2 zile lucrătoare, șeful ierarhic superior numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii. Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.
Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu se mai efectuează.
Rezultatul cercetării contestației se consemnează într-un proces-verbal și constă în una din următoarele soluții:
- a) respingerea contestației ca tardiv formulată;
- b) respingerea contestației ca nemotivată;
- c) respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea rezultatului evaluării de serviciu;
- d) admiterea contestației cu precizarea noului calificativ care urmează să fie trecut în formularul de evaluare.(Irinel I.).
Anchete
Scandal politic după decizia CCR în cazul lui Dominic Fritz. Reacție dură a fostei judecătoare ICCJ Roxana Tudose
Decizia Curții Constituționale a României (CCR) prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și-a pierdut mandatul a generat reacții puternice în spațiul public, atât din partea USR, cât și din partea unor foști magistrați. Publicația „Lumea Justiției” a relatat pe larg despre conflictul iscat în jurul hotărârii CCR, criticând modul în care Fritz și partidul său contestă public decizia Curții.
Potrivit „Lumea Justiției”, reacțiile USR și ale lui Dominic Fritz față de hotărârea Curții Constituționale au fost catalogate drept fără precedent, fiind descrise ca un veritabil „asalt” propagandistic asupra autorității CCR.
Fosta judecătoare ICCJ: „Nu am întâlnit un astfel de caz în cariera mea”
Avocata Ana-Roxana Tudose, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, a criticat la rândul său, într-o postare pe Facebook din 17 august 2026, modul în care este contestată decizia Curții. Ea afirmă că, deși a judecat numeroase cauze privind incompatibilități și conflicte de interese – în special cu aleși locali, preponderent din zona PSD, dar și din alte partide – nu a mai întâlnit un caz în care un politician să mobilizeze un „uriaș aparat de propagandă” împotriva unei hotărâri a CCR.
Tudose rememorează, în mesajul său, practica instanțelor în dosarele de incompatibilitate și conflict de interese, arătând că, de regulă, justițiabilii încercau să tragă de timp prin amânări și diverse cereri procedurale, dar acceptau în final hotărârile definitive, chiar dacă le contestau în discursul public sau sperau în căi extraordinare de atac.
„Nu îmi amintesc să fi văzut vreodată ca un om să se cramponze în asemenea hal de o funcție și să asmută o întreagă camarilă de partid, de presă și de internauți pentru a păstra un scaun”, scrie fosta judecătoare, citată de „Lumea Justiției”.
Acuzații privind gravitatea faptei și conflictul de interese
În postarea preluată de „Lumea Justiției”, Ana-Roxana Tudose susține că, în cazul lui Dominic Fritz, sancțiunea ar avea la bază o faptă „gravă”, pe care o descrie ca atribuirea de contracte bănoase unei persoane care i-ar fi susținut campania electorală. Din această perspectivă, fosta judecătoare pune sub semnul întrebării credibilitatea mesajelor transmise de USR și de susținătorii primarului din Timișoara, folosind un ton extrem de critic la adresa acestora.
Ea își încheie mesajul cu o întrebare retorică la adresa opiniei publice, referindu-se la ceea ce numește „nesimțire crasă”, și exprimă nedumerirea față de cei care continuă să susțină politic astfel de comportamente.
Clarificări și nuanțări: „PUZ, nu contract”
Într-un update la aceeași postare, Tudose notează că, potrivit unor reacții apărute ulterior, ar fi vorba despre semnarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), și nu despre un contract direct, așa cum formulase inițial. Fosta judecătoare își păstrează însă tonul critic, sugerând – într-o notă ironică – ca actul respectiv să fie atacat pe cale legală de către o altă persoană publică („Nicu”), despre care afirmă că „se pricepe” și cu care, după propria exprimare, „s-au și dezîmprietenit”.
Postarea Anei-Roxana Tudose, precum și comentariile publice generate de decizia CCR în cazul lui Dominic Fritz, sunt prezentate și analizate de publicația „Lumea Justiției”, care pune accent pe caracterul excepțional, din punctul de vedere al sursei citate, al atacurilor politice la adresa Curții Constituționale. (Irinel I.).
Anchete
Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, chemați să dea explicații în Parlament după întâlnirea secretă de la Senat
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan ar urma să fie chemați în Parlament pentru a da explicații cu privire la întâlnirea discretă care a stârnit controverse în ultimele zile, potrivit publicației Lumea Justiției.
Senatoarea PACE Cosmina Cerva, președinta Comisiei pentru constituționalitate din Senatul României, a confirmat luni, 17 august 2026, că Biroul Permanent al Senatului a transmis solicitarea privind constituirea unei comisii de anchetă către comisia pe care o conduce.
„Comisia de constituționalitate am convocat-o pentru mâine, ca să stabilim calendarul și obiectivele audierilor celor implicați”, a declarat Cosmina Cerva pentru Luju.
Parlamentul pregătește audierile
Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, comisia ar urma să stabilească atât calendarul audierilor, cât și persoanele care vor fi chemate pentru a oferi explicații în legătură cu întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu.
Discuții și explicații în spatele ușilor închise
Tot luni, președintele Senatului, Mircea Abrudean, ar fi afirmat în ședința Biroului Permanent că discutase cu Ilie Bolojan încă din iunie 2025 și că i-ar fi pus la dispoziție biroul său, aceasta fiind, potrivit relatărilor, explicația pentru întâlnirea avută de Bolojan cu Tănăsescu în acea încăpere.
Subiectul a alimentat un val de speculații și reacții politice, iar Parlamentul urmează să clarifice circumstanțele în care a avut loc întâlnirea. (Irinel I.).
Anchete
Magistrați constănțeni, la un pas de trei luni de arest preventiv
Decizie definitivă la Înalta Curte în dosarul procurorilor Niță și Ștefan
Publicația Lumea Justiției dezvăluie că procurorii Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, se apropie de pragul de trei luni petrecute în arest preventiv. Situația lor a fost tranșată recent de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a confirmat menținerea măsurii privative de libertate.
Conform informațiilor prezentate de Lumea Justiției, cei doi magistrați se află în arest preventiv în baza unei serii de hotărâri succesive prin care instanțele au admis propunerile procurorilor de prelungire a măsurii.
Înalta Curte respinge contestațiile procurorilor
Între timp, ipoteza continuării arestului preventiv a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătoarele Hermina Iancu și Eleni Marcu, de la Secția penală a instanței supreme, au respins contestațiile formulate de Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan împotriva ultimei încheieri de prelungire a arestului.
Prin decizia recentă, magistrații ICCJ au menținut hotărârea din 3 august 2026, pronunțată de judecătoarea Anca Barbu, care admisese solicitarea Parchetului General de a prelungi cu încă 30 de zile arestul preventiv în cazul celor doi procurori constănțeni.
Decizie definitivă: arestul preventiv se menține
Minuta încheierii Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 14/2026, emisă în dosarul nr. 1497/1/2026, confirmă fără echivoc respingerea căilor de atac formulate de inculpați. Potrivit documentului citat de Lumea Justiției, instanța supremă a stabilit următoarele:
„Respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpaţii Ştefan Gigi Valentin şi Niţă Teodor împotriva încheierii nr. 289 din data de 03 august 2026 pronunțate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secția penală, în dosarul nr. 1467/1/2026.
Obligă inculpaţii la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă. Pronunţată în cameră de consiliu.”
Consecințe imediate: încă 30 de zile în arest
Prin caracterul definitiv al hotărârii, procurorii Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan rămân în arest preventiv pentru încă 30 de zile, așa cum a dispus anterior judecătorul de drepturi și libertăți.
Astfel, dacă nu vor interveni alte schimbări procedurale sau soluții în dosar, cei doi magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța riscă să atingă pragul de trei luni consecutive de detenție preventivă, așa cum subliniază sursa citată, Lumea Justiției. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
-
Uncategorizedacum 2 zileEpisodul 43 – „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”. Resurse (In)Umane: de la „Academia de Cămătărie” la amanta făcută șefă
-
Exclusivacum 3 zileGradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
-
Exclusivacum o ziEpisodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata
-
Exclusivacum 11 oreEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Exclusivacum 3 zileConsiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
-
Exclusivacum 3 zileIo no soi Marinero, soi… „el general” Despescu
-
Exclusivacum 2 zileCai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”



