Anchete
De foarte multe ori, poliţiştii sunt nemulţumiţi de modul în care sunt evaluaţi de către şefii ierarhici din cauza subiectivismului
În această perioadă se desfășoară evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițiștilor, dezvaluie sindicatul Europol.
De foarte multe ori, poliţiştii sunt nemulţumiţi de modul în care sunt evaluaţi de către şefii ierarhici din cauza subiectivismului de care cei din urmă dau dovadă în cele mai dese rânduri, atunci când întocmesc fişele de evaluare.
Organizația noastră a primit mai multe sesizări din teritoriu din partea colegilor noștri care vizează modul de realizare a activității de evaluare de către șefii ierarhici, printre care le amintim pe cele mai relevante, mai precizeaza sursa citata:
- Ghidul de interviu este prezentat polițiștilor spre a fi completat după întocmirea fișei de evaluare și acordarea calificativului
În acest sens, toți polițiștii trebuie să țină cont de faptul că planificarea și desfășurarea interviului reprezintă o activitate anterioară acordării calificativului, iar în urma completării ghidului de interviu șefii nemijlociți au obligația menționării în cuprinsul fișei de evaluare a datelor și informațiilor culese în această etapă, respectiv factorii care au afectat performanța, solicitările polițiștilor referitoare la formarea profesională, precum și confirmarea studiilor sau programelor de pregătire profesională absolvite.
- La secțiunea criterii și indicatori din Fișa de evaluare, șefii nemijlociți menționează indicatori de performanță care nu corespund cu cei stabiliți prin Dispozițiile emise la nivelul direcțiilor de specialitate din cadrul IGPR
Astfel, colegii noștri trebuie să aibă în vedere faptul că la sfârșitul fiecărui an, direcțiile de specialitate din cadrul IGPR emit dispoziții în cadrul cărora sunt stabiliți indicatorii de performanță în baza cărora trebuie să se realizeze procesul de evaluare a activității desfășurate de personalul din subordine, mențiunile trecute în secțiunea criterii și indicatori din Fișa de evaluare trebuind să corespundă cu indicatorii de performanță elaborați la nivelul direcțiilor de specialitate.
- Fișa de evaluare nu este pusă la dispoziția polițiștilor în vederea formulării contestației privind calificativul acordat
În acest sens le recomandăm tuturor colegilor din teritoriu care în momentul în care au luat la cunoștință despre conținutul fișei de evaluare și nu sunt mulțumiți de calificativul acordat, să solicite șefilor nemijlociți o copie a evaluării de serviciu astfel încât aibă posibilitatea de argumentare a aspectelor pe care doresc să le conteste cu privire la desfășurarea procesului de evaluare și punctajele acordate, precizeaza cei de la sindicatul Europol.
Mai jos puteți găsi tot ceea ce trebuie să cunoașteți cu referire la modul în care trebuie să se desfășoare procesul de evaluare a activității profesionale.
Activitatea de evaluare este o obligație de serviciu a șefilor stabiliți în conformitate cu prevederile art. 26^2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea realizării acesteia. Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se regăsește în Anexa 8 Capitolul I din Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne.
Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea. Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. 1, în următoarele situații:
- la acordarea gradului profesional următor;
- la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
- la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele prevăzute la 69 alin. 1 lit. g, h, i sau l, al persoanei care are competența de a întocmi evaluarea;
- în alte situații decât cele prevăzute la a-c, atunci când activitatea desfășurată de polițist este mai mare de 30 de zile.
Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
- modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;
- legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;
- nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;
- aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;
- aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.
Calificativele care se acordă polițiștilor la evaluarea de serviciu sunt:
- foarte bine FB;
- bine B;
- satisfăcător S;
- nesatisfăcător NS;
În vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parțială, se parcurg următoarele etape:
- completarea datelor de identificare din formularul de evaluare de serviciu;
- stabilirea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare „modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului”, în baza atribuțiilor cuprinse în fișa postului, potrivit frecvenței și importanței sarcinilor și atribuțiilor îndeplinite în perioada evaluată, și înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu;
- planificarea și desfășurarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a interviului de evaluare realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum și consemnarea în formularul de evaluare de serviciu a unor date și informații culese în această etapă, respectiv a factorilor care au afectat performanța polițistului, solicitările polițistului apreciat, precum și confirmarea studiilor și a programelor de formare profesională continuă pe care le-a absolvit/la care a participat polițistul;
- acordarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat, precum și a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat, care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor și concluziilor sintetice, raportat la modul de îndeplinire a criteriilor și indicatorilor de evaluare, precum și a aprecierii potențialului de dezvoltare profesională ;și a propunerilor privind evoluția profesională, potrivit prevederilor din anexa nr. 22 la ordin transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat persoanei cu competență de aprobare a evaluării de serviciu;
- analiza, de către șeful care are competență de aprobare a evaluării de serviciu a polițistului, a modului de apreciere realizat de șeful care are competență de întocmire a evaluării, acordarea calificativului general și înscrierea concluziilor și recomandărilor și cu privire la polițistul evaluat în formularul de evaluare de serviciu; modificarea punctajelor acordate de șeful care a întocmit evaluarea și, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în situația în care apreciază că aceasta nu corespunde realității, potrivit Îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu;
- comunicarea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, a rezultatului evaluării și prezentarea formularului de evaluare de serviciu în vederea luării la cunoștință de către polițistul evaluat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situația în care polițistul evaluat nu poate lua cunoștință de rezultatele evaluării de serviciu formularul de evaluare de serviciu aprobat se păstrează la șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, până la data la care încetează situația care a condus la imposibilitatea aducerii la cunoștință a rezultatului evaluării.
- transmiterea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, după încheierea termenului legal în care polițistul evaluat poate formula contestație, a formularului de evaluare de serviciu aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul de personal al polițistului evaluat.
- Polițistului care în perioada evaluată a fost trimis să urmeze programe de formare profesională continuă i se iau în considerare rezultatele activității desfășurată în această perioadă la evaluarea de serviciu.
În situația în care au fost întocmite mai multe evaluări de serviciu parțiale, șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu anuale are obligația de a completa, după finalizarea evaluării de serviciu parțiale fișa sintetică cu evaluările parțiale de serviciu și calificativul final, prevăzută în anexa nr. 20 la ordin, potrivit Îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin.
Evaluarea de serviciu realizată în condițiile alin. 1 reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condițiile alin. 2 reprezintă evaluare de serviciu parțială. Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.
Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării. Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.
Contestația formulată cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea. Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.
În termen de 2 zile lucrătoare, șeful ierarhic superior numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii. Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.
Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu se mai efectuează.
Rezultatul cercetării contestației se consemnează într-un proces-verbal și constă în una din următoarele soluții:
- a) respingerea contestației ca tardiv formulată;
- b) respingerea contestației ca nemotivată;
- c) respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea rezultatului evaluării de serviciu;
- d) admiterea contestației cu precizarea noului calificativ care urmează să fie trecut în formularul de evaluare.(Irinel I.).
Anchete
De la șefia DNA, la bara martorilor: Mihai Alexandru Stanciu, audiat în dosarul procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță
Magistratura constănțeană este zguduită de noi detalii în dosarul de corupție care îi vizează pe greii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Constanța. Un personaj-cheie a apărut recent în peisajul audierilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ): Mihai-Alexandru Stanciu, actualul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Constanța și fost șef al DNA Constanța. Prezența sa în fața anchetatorilor vine să clarifice mecanismele de influență ce par să fi funcționat în spatele ușilor închise ale instituțiilor judiciare de la malul mării.
Audierea de la PICCJ: Numele fostului șef DNA, invocat în discuții compromițătoare
Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, Mihai-Alexandru Stanciu a fost citat ca martor după ce numele său a fost vehiculat repetat în interceptările sau discuțiile purtate de procurorul Gigi Valentin Ștefan, acuzat de trafic de influență. Rolul lui Stanciu în această ecuație este unul delicat, având în vedere că, pentru o scurtă perioadă, acesta a condus structura anticorupție din Constanța.
Ancheta vizează acuzații grave: în timp ce Gigi Valentin Ștefan este cercetat pentru trafic de influență, colegul său, Teodor Niță, este acuzat de instigare la abuz în serviciu. În acest context, mărturia lui Stanciu devine esențială pentru a înțelege cum se încerca „dirijarea” anumitor dosare între unitățile de parchet.
Interese „punctuale” și dosare reunitate: Presiuni sub masca colegialității?
În fața procurorilor PICCJ, Mihai-Alexandru Stanciu a admis că a purtat discuții cu Gigi Valentin Ștefan pe marginea unor cauze aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța. Scenariul descris indică o tentativă de imixtiune în activitatea de urmărire penală, mascată de argumente administrative.
Ștefan l-ar fi contactat pe Stanciu pentru a-i anunța trimiterea unor cunoștințe în audiență sau pentru a solicita preluarea unor dosare, susținând că dorește „să le lucreze punctual” sau să le unească cu alte cauze pe care le avea deja în gestiune la PCA Constanța. Aceste solicitări ridică semne de întrebare asupra modului în care ierarhia și vechimea în sistem erau folosite pentru a influența cursul justiției.
„Răceala” din sistem: Respectul profesional vs. distanțarea de acuzați
Deși a recunoscut că îi respectă pe cei doi inculpați datorită experienței și funcțiilor deținute, prim-procurorul Mihai-Alexandru Stanciu a ținut să sublinieze un aspect important în declarația sa: relația cu Ștefan și Niță s-a răcit considerabil în ultima perioadă. Această distanțare pare a fi o încercare a magistratului de a se separa de practicile investigate de procurorii bucureșteni.
Dosarul rămâne unul dintre cele mai explozive cazuri de corupție din sistemul judiciar constănțean, scoțând la iveală o rețea de influență care pune sub semnul întrebării integritatea unor procurori cu state vechi de plată. Rămâne de văzut dacă mărturia fostului șef DNA va cântări decisiv în probatoriul strâns împotriva celor doi procurori de la Curtea de Apel. (Irinel I.).
Anchete
Frontiera sub asediu: Captură record de țigarete și haine de lux „fake” în urma unor razii de tip BLITZ la Giurgiu și Calafat
O ofensivă coordonată a polițiștilor de frontieră români și bulgari a lovit puternic rețelele de contrabandă care tranzitează sudul țării. În doar 48 de ore, acțiunile fulger desfășurate pe drumurile naționale au dus la confiscarea a peste 100.000 de țigarete și a mii de produse contrafăcute. Inventivitatea traficanților a atins cote ridicate, o parte din marfă fiind descoperită lipită direct pe corpul unui pasager.
Contrabandă „la piele”: Țigarete disimulate pe corpul pasagerilor și în compartimente secrete
În perioada 13–15 mai 2026, polițiștii de frontieră din Giurgiu și Calafat au declanșat o serie de controale tip BLITZ, vizând rutele comerciale care leagă Turcia și Bulgaria de România și restul Europei. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, vigilența agenților a dus la descoperirea a 107.300 de țigarete (peste 5.300 de pachete) care circulau fără documente legale.
Metodele de ascundere i-au surprins chiar și pe anchetatori. Pe lângă clasicele spații duble din vehicule, o parte din marfă a fost găsită disimulată în bagaje printre haine sau, într-un caz flagrant, lipită pe corpul unui cetățean român. Întreaga cantitate de tutun, estimată la aproximativ 160.000 de lei, a fost confiscată, iar suspecții — cetățeni români, turci și bulgari — s-au ales cu dosare penale pentru deținere și comercializare ilegală de produse accizabile.
„Moda” ilegală de pe DN 5: Trei autocare ticsite cu parfumuri și haine contrafăcute
Lovitura dată crimei organizate a continuat pe 15 mai, când polițiștii au interceptat pe DN 5 trei autocare care veneau din Turcia. În urma perchezițiilor amănunțite, autoritățile au scos la lumină peste 2.080 de articole vestimentare și de parfumerie ce purtau însemnele unor mărci de lux celebre, dar pentru care ocupanții vehiculelor nu dețineau certificate de autenticitate.
Potrivit sursei citate, valoarea de piață a acestor produse, dacă ar fi fost vândute ca originale, depășește suma de 650.000 de lei. Bunurile aparțineau unor cetățeni turci și unui polonez, care sunt acum cercetați pentru punerea în circulație a produselor contrafăcute, faptă ce aduce prejudicii grave titularilor de mărci înregistrate.
Securitate sporită la granițele Schengen: Cooperare internațională împotriva traficului ilicit
Aceste acțiuni de succes sunt rezultatul unei colaborări strânse între Poliția de Frontieră Română, omologii bulgari și Direcția Regională Vamală Craiova. Valoarea totală a bunurilor scoase de pe piața neagră în acest interval depășește pragul de 800.000 de lei, reprezentând o lovitură financiară grea pentru grupările de contrabandiști.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat faptul că astfel de misiuni permanente sunt esențiale în contextul aplicării acquis-ului Schengen. Obiectivul rămâne clar: securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și protejarea proprietății intelectuale, garantând că interesele statului român nu sunt subminate de fluxurile de marfă ilegală. (Paul D.).
Anchete
Enigma de la Sinaia: De ce bat pasul pe loc dosarele primarului Vlad Oprea? Între „spectacol” judiciar și tăcere suspectă
După un asalt mediatic fulminant și acuzații grave de corupție care au ținut primele pagini ale ziarelor, cazul primarului din Sinaia, Vlad Oprea, pare să fi intrat într-un con de umbră inexplicabil. O analiză publicată recent de portalul Lumea Justiției ridică semne de întrebare legitime asupra modului în care instituțiile statului gestionează dosarele care îl vizează pe edilul cunoscut pentru luxosul său castel din Franța.
De la „breaking news” la liniște deplină în sertarele DNA
Anul trecut, Vlad Oprea devenea personajul principal al unei campanii judiciare de proporții. Săltat de procurorii DNA sub acuzații care ar face orice manual de drept penal să pară incomplet – luare de mită, trafic de influență, spălare de bani, abuz în serviciu și fals – edilul părea a fi pe un drum fără întoarcere către instanță. Cu toate acestea, realitatea actuală contrazice așteptările publice de atunci: suspendarea din funcție a fost ridicată, iar Oprea își exercită nestingherit mandatul de primar.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, de mai bine de un an, dosarul stagnează la Direcția Națională Anticorupție. În timp ce unele surse sugerează că s-ar pregăti prezentarea materialului de urmărire penală și emiterea rechizitoriului, lentoarea procedurii ridică mari semne de întrebare: poate dura o astfel de etapă administrativă mai bine de 12 luni?
Traseul dosarelor „pierdute”: De la Ploiești spre „uitarea” din Capitală
Situația juridică a lui Vlad Oprea pare să se complice – sau să se simplifice, în funcție de perspectivă – prin transferul altor cauze către structura centrală a DNA. O a doua cauză, vizând posibile fapte de uzurpare a funcției și abuz în serviciu, a fost trimisă de la Parchetul Curții de Apel Ploiești direct către DNA. Odată înregistrat aici, dosarul pare să fi intrat într-o stare de hibernare, fără ca vreo informație despre evoluția acestuia să mai ajungă în spațiul public.
În acest context, publicația citată sugerează că noul șef al DNA, Viorel Cerbu, ar trebui să analizeze cu atenție stadiul acestor cauze pentru a risipi orice suspiciune de tergiversare.
Blocaj birocratic la Tribunal: Dosarul fără prim termen de judecată
Lentoarea nu pare a fi un atribut exclusiv al procurorilor, ci se extinde și în sfera contenciosului administrativ. La Tribunalul București, a fost introdusă o acțiune prin care se solicită obligarea prefectului județului Prahova să emită ordinul de încetare a mandatului de primar al lui Vlad Oprea, având în vedere problemele sale penale.
Deși cererea a fost înregistrată încă din noiembrie 2025, până la mijlocul lunii mai 2026 instanța nu a stabilit nici măcar un prim termen de judecată. Această pasivitate judiciară adâncește misterul care plutește deasupra cazului Sinaia.
Miza din spatele tăcerii: Investiții sau protecție politică?
Care ar putea fi explicația pentru această „frână” pusă brusc aparatului judiciar? Jurnaliștii de la Lumea Justiției relatează că în mediile politice și administrative se vehiculează o ipoteză interesantă: necesitatea ca Vlad Oprea să rămână în funcție pentru a semna documente critice legate de investiții și proiecte locale majore.
Deși autorii analizei precizează clar că nu se pronunță asupra vinovăției sau nevinovăției primarului, contrastul dintre „tam-tam-ul” inițial și liniștea mormântală de astăzi rămâne flagrant. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor oferi clarificări sau dacă tăcerea va rămâne singurul răspuns într-un caz ce pare să sfideze celeritatea justiției. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



