Administratie
Povestea profesorului Steluţa Pralea, din Valea Doftanei, un model de bună practică în domeniul managementului educaţional. De la zeci de proiecte implementate, 0% abandon şcolar, şcoală digitalizată integral, la vizite de rang înalt

Un om cu viziune, cu ceva tact managerial, dornic să facă treabă „acasă“ şi să demonstreze că performanţă se face şi în mediul rural. Cam aşa ar putea fi descrisă, pe scurt, Steluţa Elena Pralea, profesor de Informatică şi, din 2013, directorul Liceului Tehnologic „Carol I“, din Valea Doftanei. În 2020, în anul pandemiei, înregistra o premieră pentru Prahova, fiind singurul manager al unei unităţi de învăţămând rurale recompensat cu premiul: „Directorul Anului 2020 pentru Inovare” al Galei organizate de Asociația pentru Valori în Educație. Însă distincţia este infimă pe lângă ceea ce a reuşit Steluţa Pralea să realizeze în Valea Doftanei.
Originile le are în comuna pe care acum o educă. Din clasa a X-a s-a îndreptat spre Liceul de Chimie din Buşteni, facultatea a urmat-o la Iaşi, studiind Chimie-Fizică, iar din 1994 s-a reîntors în comuna natală ca profesor de Biologie. Cei mai emoţionaţi, dar şi cei mai mândri de această revenire au fost propriii părinţi. „Când am plecat la liceu, la Buşteni, au crezut că şi-au pierdut fata, în sensul că nu voi mai reveni la Valea Doftanei, dar s-au bucurat enorm că am ales Învăţământul şi cea mai mare satisfacţie au avut-o când am optat să predau la Valea Doftanei. Ei au fost oameni simpli şi aici, la ţară, încă se păstrează acel respect aparte pentru un cadru didactic“, ne-a mărturisit dascălul.
Spre Informatică avea să se îndrepte la începutul anilor 2000, pentru că a simţit că este ştiinţa viitorului, dar şi pentru că-şi dorea post de profesor titular, iar la această materie, oferta era una generoasă. A urmat cursuri de specializare, iar din 2003 şi-a îndeplinit visul, reconvertindu-se din „profa’ de Bio’“ în cea de Info’.
Curajul de a schimba „macazul“ i-a deschis noi ferestre. Între 2008-2013 a fost director adjunct al liceului, iar din 2013 a preluat frâiele unităţii de învăţământ care cuprinde patru grădinițe, o școală gimnazială în satul Trăisteni și un liceu, care are în structura sa şi clase de ciclu primar şi gimnazial, în satul Teșila. Unitatea şcolară, cu toate structurile sale, are aproape 650 de elevi și preșcolari.
Cam toţi sunt din Valea Doftanei, deşi oferta educaţională de aici şi rezultatele obţinute de elevi concurează cu unităţile didactice din mediul urban.
Steluţa Pralea susţine că toate reuşitele ţin de munca de echipă, iar ea a ales să fie lider atât în cancelarie, cât şi la clasă şi nicidecum omul rigid şi impunător care nu acceptă alte opinii sau propuneri. Multe dintre lucrurile pe care le-a adaptat la Valea Doftanei recunoaşte că le-a „furat“, dar a avut şi flerul de a vedea care sunt direcţiile spre care se îndreaptă societatea.
Astfel, s-a implicat în diverse proiecte atât guvernamentale, cât şi europene, dotând şcoala cu echipamente de ultimă generaţie, cu camere de supraveghere, i-a trimis pe dascăli la tot felul de cursuri de instruire şi perfecţionare, atât pe domeniul lor de activitate, cât şi pe atragerea de fonduri pentru a ţine pasul cu cerinţele vremii. A format o echipă în care aproape toate cadrele didactice sunt implicate fie în proiecte individuale, fie colective, toate având ca scop îmbunătăţirea calităţii actului educaţional, dar şi a propriului standard de viaţă.
„Educația are nevoie de lideri”
În anul pademiei, 2020, Steluța Pralea a primit premiul: „Directorul Anului 2020 pentru Inovare” al Galei organizate de Asociația pentru Valori în Educație (AVE), o recompensă care a avut la bază următoarele criterii:
– a digitalizat întreaga școală, atât partea administrativă, cât și procesul educațional
– şcoala implemnetează programe de problem-based learning in STEAM
– 90% dintre profesori au urmat module avansate de formare a competențelor digitale
– a introdus două specializari noi pentru elevi
– abandonul școlar este 0%
Asociația pentru Valori în Educație a acordat, în cadrul Galei, patru premii, plecându-se de la una dintre devizele asociației că „educația are nevoie de lideri”.
„Ca profesor de informatică mi-am dat seama în urmă cu câțiva ani că viitorul înseamnă tehnologie digitală, respectiv educație digitală. În 2020, alături de alte patru școli, am fost școală pilot pentru implementarea unei metodologii realizată de Universitatea Cambridge, pentru stimularea creativității elevilor. A fost o surpriză foarte plăcută. Am aplicat din dorinţa de a concura, dar şi pentru că eram implicaţi în tot felul de proiecte şi am fost aleşi câştigători”, a declarat Steluța Pralea.
La fel de surprinsă a fost când a aflat că la deschiderea anului şcolar 2021-2022, preşedintele României a ales să fie prezent la Valea Doftanei. Dar a fost un moment de mândrie, la fel cum este şi cel în care a primit vizita Principesei Mariei a României. „Am avut nevoie de avizul Casei Regale pentru numele liceului «Carol I», iar pe lângă un răspuns pozitiv, ne-am bucurat şi de vizita Principesei Maria, dar şi de invitaţia de a ne implica în toate activităţile derulate de Casa Regală. Cât despre vizita preşedintelui Iohannis, chiar n-am crezut că va veni la Valea Doftanei, dar a fost o onoare să ne aleagă pe noi, o şcoală din mediul rural“, a completat directoarea.
Viaţa – un proiect amplu cu o infinitate de aplicaţii
Pandemia nu i-a prins pe picior greşit pe elevii şi profesorii de la Valea Doftanei. Dimpotrivă, aveau în derulare proiecte pe învăţământul online, au realizat imediat un domeniu al şcolii la care au fost conectaţi elevii şi astfel s-au adaptat cerinţelor actuale. Este drept că, în zonă, sunt ceva probleme cu semnalul şi accesul la internet.
Dar totul a mers mai departe. Proiectele au continuat, iar unul preferat de elevi a fost cel prin care şcoala a fost dotată de către Asociaţia „Zi de bine!“ cu kit-uri de robotică, în valoare de 30.000 de euro. La fel, nu s-au oprit nici acţiunile de voluntariat, cele ecologice sau cele de combatere a violenţei şi builingului. Încă de mici îi învaţă ce înseamnă realizarea şi implicarea în astfel de situaţii pentru că, dincolo de şcoală, elevul este instruit să perceapă viaţa ca pe un proiect amplu cu o infinitate de aplicaţii. Depinde de fiecare, atunci când devine adult, cum şi câte va accesa. Aşa cum, din perspectiva Steluţei Pralea depinde de fiecare conducere a şcolii de cât de bine o duce instituţia respectivă. „În ziua de azi, cu atâtea surse de finanţare, nu poţi aştepta doar la autorităţile locale să-ţi asigure bugetul, mai ales pentru dotări“, a completat directorul liceului de la Valea Doftanei.
Vorbim, totuşi, despre o şcoală de la ţară unde sunt pregătiţi elevii născuţi şi crescuţi aici. Poate că unitatea didactică le pune la dispoziţie tot ce au nevoie, însă nu de puţine ori, profesorii sau chiar directoarea şcolii s-au văzut nevoiţi să îi învoiască pe elevi sau să le motiveze absenţe pentru că au fost plecaţi cu ai lor la muncă, pentru că au avut vreo problemă în familie şi s-au văzut nevoiţi să doarmă cine-ştie pe unde. Îi ascultă, le cere să fie sinceri, îi înţelege şi îi ajută. Aşa cum le cere tuturor colegilor ei. „Avem, prin programul ROSE, (n.r. proiect care își propune să contribuie la reducerea abandonului în învățământul secundar și terțiar și la creșterea ratei de promovare a examenului de Bacalaureat) susţinerea unor ore remediale. De altfel, din discuţiile purtate cu colegii mei, aceştia au înţeles că pregătirea şi notarea unui elev nu constă într-o situaţie de moment. Unii au probleme acasă, alţii suferă de dorul părinţilor, alţii merg la sapă sau la lemne… Sunt copii de la ţară, care muncesc şi trebuie înţeleşi. Eu sunt de părere că nota slabă a unui elev reflectă şi gradul de implicare al dascălului“, ne-a mai spus Steluţa Pralea.
Dificultăţi şi satisfacţii
A fost însă şi un moment dificil în decursul carierei, cel în care fiul său i-a devenit elev. „A fost complicat pentru amândoi. Pentru mine să mă detaşez de «haina» de mama, iar el să mă privească cu aceiaşi ochi ca pe ceilalţi profesori. N-am avut probleme cu el, n-am fost nevoită să-l taxeze la note pentru că a fost un copil isteţ şi învăţa. Acum are 26 de ani şi s-a îndreptat către automobile“, ne-a mărturisit, zâmbind, interlocutoarea noastră.
Recompensele carierei au fost multe, însă una dintre cele mai mari satisfacţii pe care o are Steluţa Pralea este atunci când un fost elev îi devine coleg. „Şi, da, am în colectiv câteva college care mi-au fost şi eleve. Mă bucur că au ales Învăţământul şi au înţeles că este un domeniu care le permite să aibă aici, acasă, şi satisfacţia profesională, dar şi timp pentru viaţa de familie“, a încheiat dascălul.
Foto: CJ Prahova şi arhivă personală Steluţa Pralea
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 12 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!