Actualitate
Corina Popa, din Ploieşti, a fondat prima „Şcoală de gramatică“ virtuală, iar greşelile sunt explicate în versuri. „Nu trebuie să fim lingvişti ca să vorbim corect, aşa cum nu trebuie să fim medici ca să ne îngrijim de sănătatea noastră“

Corina Popa este una dintre persoanele care te corectează în cel mai prietenos mod. În rime, fie haioase, fie cu tâlc, postate pe pagina de facebook „Şcoala de gramatică“, îţi explică formele corecte ale exprimării în limba română. Încearcă să le explice tuturor celor cu care intră în contact faptul că modul de exprimare în limba maternă este principala carte de vizită. În permanenţă cu zâmbetul pe buze, cu proiecte dinamice, provocatoare, cu o echipă care îi împărtăşeşte crezul de a (re)educa societatea în baza adevăratelor valori, Corina Popa a reuşit să devină cea mai cunoscută „profă’“ de gramatică în mediul virtual. Postările ploieştencei sunt distribuite inclusiv de celebrităţi, cum ar fi actorul Victor Rebengiuc.
Corina Popa este originară din Ploieşti, absolventă a Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria“, doctor în Lingvistică şi doctorand în Studii culturale (Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, Universitatea din Bucureşti). Însă, în rândul românilor, Corina Popa avea să devină cunoscută prin prisma „Şcolii de gramatică“, un proiect care a prins viaţă în 2019, adresându-se tuturor celor care doresc să comunice (mai) bine și să transmită mai departe preocuparea pentru calitatea exprimării în limba română.
„Modul în care se exprimă o societate reflectă, categoric, gradul său de educație. Problema nu se rezumă însă la clasica presupoziție conform căreia școala nu-și învață elevii să se exprime corect gramatical. Într-un scenariu ideal, al școlii care își face datoria de a forma fără cusur capacitatea de exprimare corectă în limba maternă, întreg demersul trebuie dublat de o gândire clară și logică pe măsură. Lucrurile pe care le poți exprima clar și corect sunt dovada faptului că te poți raporta clar și corect la lucrurile despre care vorbești. Să utilizezi limba nu doar ca pe un instrument de comunicare, ci și de cunoaștere. Dacă nu poți stăpâni limbajul, limbajul ajunge să te stăpânească. Să devii incoerent (…) Cred că o pastilă de gramatică și de gândire critică pe zi, asociată unui regim de citit sănătos influențează în mod decisiv nivelul de educație al unei societăți”, este motivul Corinei Popa care a dorit să fie parte din schimbare.
Ideea i-a venit pe când se afla în Spania, unde a fost bursieră a Universității Complutense din Madrid, şi unde a cunoscut-o pe cea care avea să-i devină mentor, Iuliana Botezan, pe care o descrie ca fiind „un profesor din viitor“. Aici a văzut cât de mult prinde „aripi“ un om pe care îl tratezi cu respect, îl girezi cu încredere, îl abordezi cu răbdare şi îi explici ceea ce vrei să înţeleagă simplu, coerent, cu exemple clare. Prin urmare, ghidată de o astfel de experienţă, Corina s-a întors în România pentru a fi parte din schimbarea de care educația noastră are nevoie și și-a transpus cercetările din neurolingvistică într-un program educațional gratuit, oferit de Centrul „InterEDU” liceenilor din Ploiești.
Un proiect educaţional inedit
În 2019, fonda „Școala de gramatică”, proiect care s-a axat din start pe trei paliere, având o latură educațională, una socială, iar una de implicare civică în mediul online, acolo unde mulți dintre noi comunicăm mai mult și mai des decât reușim s-o facem față-n față.
În ceea ce privește aspectul educațional, Școala de gramatică are în desfășurare trei tipuri de cursuri pentru elevii cu vârste între 9 și 18 ani, în cadrul cărora gramatica este predată interactiv ca o știință a conexiunilor. Fiecare curs are la bază o metodă didactică proprie, bazată pe interdisciplinaritate și pe dezvoltarea sinelui prin limbaj. Cel mai apreciat curs – dezvoltarea limbajului verbal, paraverbal și nonverbal – prin gramatică, muzică și prin actorie a fost cel care a avut „priză“ în cele mai multe oraşe ale ţării, inclusiv Ploieşti.
Componenta socială a mizat pe organizarea unor ateliere gratuite pentru conștientizarea beneficiilor exprimării corecte, cursuri pentru părinți și pentru vloggeri/ bloggeri, cei care sunt principalele modele pentru copii. Proiectul a inclus şi finanțarea primului Centru de educație remedială pentru elevii în situații de corigență la limba și literatura română, fără posibilitatea materială de a accede la pregătiri suplimentare.
Dar cea mai cunoscută componentă a acestei Şcoli este cea virtuală. Aici găsim materiale cât mai accesibile și mai amuzante cu ajutorul cărora este trezit gustul pentru exprimarea corectă. Cum bunele practici lingvistice au devenit o raritate în spațiul public românesc și în mediul online, pagina de Facebook a „Școlii de gramatică“ vine cu postări amuzante, prin care sunt semnalate cele mai frecvente greșeli din limba română. De asemenea sunt prezentate şi modificările survenite şi acceptate în comunicarea noastră. Până în prezent, 90 000 de oameni s-au alăturat paginii și duc mai departe mesajele gramaticale ale Școlii.
Versurile Corinei sunt un amestec de ani întregi de lectură, de pasiune, de talent, de atenţie la tendinţele comunicării şi de adaptare a mesajului astfel încât să fie unul pe înţelesul tuturor. „Îmi fixez o temă, ţin cont şi de cerinţele persoanelor care au nedumeriri în privinţa unor forme gramaticale şi mă las pradă inspiraţiei de moment. Au fost situaţii în care am primit întrebări suplimentare, iar dacă le răspunzi simplu, cu calm, cu prietenie, oamenii înţeleg“, ne-a spus interlocutoarea noastră.
Dacă pandemia a dat peste cap anumite proiecte, Corina Popa s-a reinventat şi împreună cu o echipă de oameni dedicaţi exprimării clare, corecte, promovării culturii şi valorilor, au iniţiat GramMania, dar şi „La Ploieşti, corect vorbeşti!“. Primul amintit este un festival-concurs de gramatică pentru elevi, un proiect de educație care îi invită pe copiii și pe tinerii din diaspora la realizarea unor știri, a unor postări creative și amuzante și a unor texte originale, toate având în comun vorbirea corectă a limbii române. La concurs, se pot înscrie copiii și tinerii cu vârste între 7 și 19 ani care locuiesc în afara granițelor României, iubitori ai limbii române. Detalii au pe pagina: https://scoaladegramatica.ro/grammania/
Cel de-al doilea a luat naştere în 2020, marcând Ziua Limbii Române (31 august) printr-o iniţiativă unică la nivel naţional. Timp de o lună, în mijloacele de transport în comun şi în principalele instituţii ale municipiului, ploieştenii s-au putut bucura de o serie de reguli de exprimare corectă transpuse în glume şi în versuri scrise de Corina Popa. Evenimentul a fost marcat la Teatrul „Toma Caragiu“ şi prin lansarea a două volume din „Jurnalul călătoriei lui Gramolino, COOLegere de gramatică”. De asemenea, cursurile de comunicare şi gramatică pot fi consultate şi online: https://cuvinteromanesti.ro/gramatica-si-comunicare/
Unde ne-am „pierdut“ gramatica?
Astfel de situaţii nasc, inevitabil, întrebări de ce s-a ajuns aici, de ce este „faultată“ atât de des limba maternă? Corina Popa este de părere că este necesară o investiţie mult mai în serioasă în pregătirea profesorilor, dar, mai ales, în conştientizarea importanţei exprimării corecte. „Nu trebuie să fim lingvişti ca să vorbim corect, aşa cum nu trebuie să fim medici ca să ne îngrijim de sănătatea noastră“, este de părere Corina. Importante sunt şi modelele promovate, motiv pentru care ploieşteanca insistă, ori de câte ori este invitată a vreunei emisiuni, ca în spaţiul public să avem parte de oameni instruiţi, cu un anumit bagaj cultural, care vorbesc corect şi de la care avem ce învăţa.
Ea însăşi este o persoană care nu lasă o zi să treacă fără a studia.
Deja cunoscută pentru cunoştinţele riguroase, Corina este privită de multe ori cu reticenţă de către cei care vor să-i expună câte ceva. O amuză situaţia şi spune că, oricât de apropiaţi i-ar fi, nu şi-ar permite să-i apostrofeze pentru potenţialele greşeli, ci doar să le sugereze forma corectă. Inclusiv cu părinţii ei a recurs la astfel de situaţii, iar în prezent susţine că nu mai este cazul să „intervină“.
Când nu se ocupă de „matematica limbii“ la „Şcoala de gramatică“, pe Corina o găsim la Administraţia Prezidenţială, unde este consilier la Departamentul Educaţie şi Cercetare. În timpul liber, citeşte, călătoreşte sau merge la teatru. Nu ar pierde, sub nicio formă, vreo piesă în care joacă Oana Pellea sau Victor Rebengiuc. De altfel, aprecierea este reciprocă, multe dintre postările Corinei fiind distribuite şi de către marile personalităţi.
Sursa foto: arhiva personală Corina Popa
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Administratieacum 5 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!