Featured
1,9 miliarde de euro intră în contul statului român, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele din trimestrul IV 2021
În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului.
Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.
Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.
„Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor europene, Dan Vîlceanu.
Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.
Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.
Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.
Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).
Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.
Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.
Exclusiv
AUTOSESIZAREA INSPECTIE JUDICIARE IN CAZUL JUDECATOAREI GROSU CRINA ELENA!!!
In mod normal, intr-o tara in care dreptatea si ocrotirea binelului public prin intermediul actului de justitie ar trebui sa primeze, Inspectia Judiciara ar trebui sa se autosesizeze cu privire la activitatea judecatoarei Grosu Crina Elena, cea care a reusit sa nu inteleaga pericolul public concret pentru ordinea publica a inculpatului Potra Horatiu.
Pericolul public și activitatea judecătoarei Grosu (aici)
Poate ca, inspectorii judiciari, aflati deja de aproximativ 10 zile la Judecatoria Ploiesti pentru efectuarea verificarilor privind sesizarea doamnei judecator Radulescu ar trebui sa extinda verificarile si cu privire la activitatea acestui judecator care pronunta hotarari in materia masurilor preventive care nu au niciun fundament legal, manifestand inconsecventa in solutiile dispuse.
Între verificări și responsabilitate
Bineinteles ca solutiile judecatorului nu pot face obiectul verificarilor, dar activitatea acestuia si modul de solutionare a cauzelor se pot verifica.
Macar atat, de restul se ocupa …binele public !!!
Impactul hotărârilor judecătorului asupra ordinii publice
Nu este corect ca solutia dispusa de catre Judecatoria Ploiesti sa de-a apa la moara infractorilor spagari ( narcoman si santajist Catalin Stavri) in discreditarea procurorului Mihaila Mihai, sugerandu-se ca luarea masurii preventive a controlului judiiciar, a treia ca si ordine a gravitatii, a avut la baza incompetenta profesionala a domnului procuror.
Opinie politică și influențe externe
Sau poate ca doamna judecator are aceeasi opinie politica exprimata si de un alt magistrat cu privire la votul ce urma sa fie exprimat la alegerile prezidentiabile recent anulate, turul doi……NU U.S.R.., adica nu Lasconi, adica pro Georgescu !!!
Mai bine la Ploiesti s-ar fi spus…NU ROMGAZ !!!
Nu Medias !!!
Evaluarea corectă a situației de către Tribunalul Sibiu
Solutia instantei este gresita si daca ne raportam la motivarea Tribunalul Sibiu, care intr-o actiune in contencios administrativ, solutionand o cerere a inculpatului Potra Horatiu, a motivat respingerea acesteia prin existenta unui pericol public pentru ordinea publica, apreceiind in mod corect ca nu se impune autorizarea acestuia sa poarte arme neletale.
Întrebări privind deciziile judecătorului
Atunci, doamna Grosu, cum ramane cu tot arsenalul gasit in autoturismul lui Potra Horatiu ???
Erati multumita daca acesta si grupul sau ajungeau in Bucuresti si provocau haosul care se preconiza ???
Se adeverea crezul …NU U.S.R. ???
Fraternizarea cu infractorii și consecințele asociate
Vorba protestatarului Marian Ceausescu: Cum dracu un magistrat, altul decat dumneavoastra semna acum cativa ani o petiitie publica prin care isi manifesta increderea in sistemul de justitie iar acum a ajuns sa spuna … NU U.S.R. .., in conditiile in care singura optiune mai era Georgescu ??? Sau lucrurile se schimba in mentalul deja afectat, din momentul fraternizarii cu infractorii ??? Prietenii stiu la ce facem referire.
Teama de represalii în rândul celor verificați
Norocul societatii este ca justitia nu este singurul stalp al acesteia, iar lucrurile se analizeaza cu adevarat si obiectivism in cu totul alta parte !!!
Asa ca, infractorule spagar, narcoman si santajist Catalin Stavri, nu este vina domnului procuror Mihaila Mihai ca sistemul de justitie din cadrul Republicii Ploiesti nu functioneaza corect.
Sfat pentru judecătoarea semnatară a comunicatului de presă
Apropo,
Domnilor inspectori, daca tot doriti sa aflati adevarul in cazul sesizarii doamnei judecator Radulescu, sa aveti in vedere faptul ca toate persoanele carora le-ati solicitat note de relatii priiind situatia de fapt nu au avut curaj sa spuna adevarul.
Desi verificarile au creat o stare de teama in randul celor verificati, cei chemati sa lamureasca situatia de fapt au ales varianta nesinceritatii din cauza eventualelor repercursiuni ulterioare.
Exclusiv
Controversă și scandal la Hidro Prahova: Demisii și ilegalități în conducerea UIP!
Exclusiv
Eșecul „resursizării” Poliției Penitenciare
Directorul Bogdan PUIANU se confruntă cu Comisia de disciplină din Ministerul Justiției (MJ), iar „resursizarea” poliției penitenciare s-a dovedit un dezastru. Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) îl acuză pe directorul Penitenciarului Spital Rahova ca fiind principalul responsabil pentru situația actuală.
Probleme generate de management
PUIANU, cunoscut ca „pupila lui Tătucu”, a generat un scandal imens la P.S. Rahova. Se raportă cazuri de amenințări, șantaje și decizii irelevante care au condus la un conflict în creștere în rândul angajaților. Proiectul „resursizarea”, prin care s-au numit directori din rândul personalului de resurse umane, s-a transformat într-un eșec evident.
Mușamalizarea faptelor
Nici Corpul de control al ministrului Justiției, nici Direcția Inspecție Penitenciară din ANP nu reușesc să facă față problemelor. ANP este acuzat că încearcă să mușamalizeze neregulile legate de PUIANU, ceea ce duce la o atmosferă de neîncredere și neprofesionalism.
Avertismente pentru decidenți
Situația de la P.S. Rahova continuă să se degradeze. FSANP va aduce problemele în atenția lui Dan HALCHIN, care trebuie să recunoască eșecurile conducerii actuale. Este crucial ca ANP să își asume responsabilitatea și să nu rămână în umbră.
Concluzie
Adevărul despre situația de la P.S. Rahova nu poate fi ascuns, iar sistemul se va confrunta cu consecințe. Este timpul ca orgoliul să fie lăsat deoparte, iar deciziile corecte să fie prioritizate pentru a aduce ordine și profesionalism în penitenciare. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zile
Afaceri intunecate. Un studiu de caz în Securitatea Națională: legături infracționale în Sistemul Național Antigrindină
-
Exclusivacum 2 zile
RABUFNIREA INCULPATULUI PSEUDO – JURNALIST NARCOMAN, SPAGAR SI SANTAJIST CATALIN STAVRI!
-
Exclusivacum 13 ore
Eșecul „resursizării” Poliției Penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
S.R.I.: Geniul nevăzut al Securității Naționale
-
Exclusivacum 2 zile
Managementul lui Iorga Marian la Hidro Prahova: Pierderi de milioane și nemulțumiri în rândul angajaților
-
Exclusivacum 12 ore
Controversă și scandal la Hidro Prahova: Demisii și ilegalități în conducerea UIP!
-
Exclusivacum 3 zile
Jafuri și corupție! Ziarul Incisiv de Prahova publică dovezile care ingroapă UWS (fosta ROSAL)!: Un Audit ce dezvăluie furturi masive
-
Exclusivacum 12 ore
AUTOSESIZAREA INSPECTIE JUDICIARE IN CAZUL JUDECATOAREI GROSU CRINA ELENA!!!