Featured
Rădăcini ale statului subteran
Zilele trecute, Silviu Predoiu, fost adjunct al Serviciului de Informații Externe, i-a făcut o radiografie extrem de dură lui Victor Ponta, fost ofițer acoperit al aceluiași serviciu. Și asta după ce, în prealabil, fusese consilierul acestuia la Pro România. Cazul nu este deloc singular. Și mi-a inspirat titlul de mai sus. În definitiv, ce caută acești foști șefi ai serviciilor secrete în politica la vârf? Nu sunt ei rădăcini ale statului subteran?
Desigur, analiza lui Predoiu ne este utilă. Este un om inteligent, un fin analist, are instrumentele necesare, dar și informațiile indispensabile pentru a lovi direct la țintă. Și astfel l-a făcut praf și pulbere pe fostul său protejat și, mai nou, pe fostul său lider de partid. Dar nu analiza lui Predoiu este subiectul acestui editorial. Ci faptul în sine. De ce se implică în politică un fost mahăr al serviciilor secrete? De ce traversează el Rubiconul?
Cazul nu este singular. Politică au făcut la greu, după încheierea mandatului, și Ioan Talpeș, fost șef SIE, și Virgil Măgureanu, fost șef SRI, și Mihai Răzvan Ungureanu, tot fost șef SIE, și chiar și Teodor Meleșcanu, cu observația însă că acesta a știut să se oprească la timp. Când au descoperit toți acești mahări ai serviciilor secrete, cărora li se pot adăuga foarte multe nume de mai mică anvergură, că au aptitudinile necesare pentru a se implica până peste cap în politică, la vedere, asumându-și responsabilități de lideri sau așezându-se în spatele unor lideri? Și ce implicații are acest fenomen asupra a ceea ce numim statul subteran?
Pentru a completa acest tablou și pentru a face chiar un pas înainte, dezvoltând tema consecințelor, iată, vă prezint o bombă de ultimă oră. O dezăluire făcută ieri noapte la Realitatea Plus, în dezbaterea moderată de Anca Alexandrescu, de către vedeta politică de ultimă oră, copreședintele AUR George Simion, care a răspuns unei provocări pe care chiar eu i-am adresat-o. Provocarea s-a referit la Alexandru Muraru, parlamentar și președinte PNL Iași și, mai recent, consilier al primului ministru la un capitol incitant, cel al combaterii antisemitismului și discriminării.
După cum se știe, acesta i-a deschis liderului AUR un dosar penal, pe motiv că ar fi extremist și antisemit. Și, în mod concertat, în foarte scurt timp, alte personaje cunoscute, cu biografii pestrițe, s-au raliat acestei operațiuni de punere la zid a liderului unui partid care a crescut cu adevărat miraculos în 2021. Ei bine, răspunzând provocării, George Simion a plasat în emisiune o dezvăluire bombă. Și anume că acest Alexandru Muraru, ca de altfel și fratele lui, fost consilier prezidențial al lui Iohannis, acum ambasador al României în Statele Unite, a făcut parte la Iași dintr-un cuib legionar. Un cuib legionar de dată mai recentă.
După care ambii au sărit în barca regretatului Ticu Dumitrescu, și, prin intermediul acestuia, au invadat CNSAS, dând iama prin dosarele de Securitate ale „foștilor”. Iar acum, ce să vezi? Frățiorii combat în tandem antisemitismul. Și nu un antisemitism dovedit. Ci un soi nou de antisemitism, despre care nimeni nu deține nici cea mai mică dovadă palpabilă. Mie unul mi-este clar că frații Muraru sunt și ei un exemplu tipic, deși oficial nu au condus servicii secrete, de rădăcini ale statului subteran. Din cauza informațiilor pe care le vehiculează.
De ce simt nevoia acești oameni, care, pretențios spus, au activat în serviciile de intelligence, să intre cu arme și bagaje în politică? Primul răspuns care-mi vine la îndemână este că, de fapt, după încheierea misiunii oficiale, ei nu fac altceva decât să continue ceea ce au făcut și până atunci în mod neoficial. Adică să devină parte a celor mai importante decizii politice care, într-un stat democratic, sunt exclusiv apanajul celor aleși de cetățeni sau celor numiți în poziții executive de către cei aleși. Oamenii s-au obișnuit să-și trăiască viața lor secretă într-un anumit fel și nu se pot dezbăra de acest obicei. Vor pur și simplu să conducă. Fie prin interpuși, fie în mod direct. Și, dacă se poate, în stilul în care au făcut-o mereu. Adică fără să-și asume vreo răspundere.
A doua explicație constă, după opinia mea, în însăși putreziciunea raporturilor dintre aceste servicii secrete și societate. Este adevărat că lucrătorii serviciilor de informații și mai ales conducătorii acestora au salarii mari, venituri colaterale mari și, mai târziu, pensii mari. Dar toate aceste înlesniri acordate de societate nu sunt deloc extraordinare. Una peste alta, veniturile lor, după ce-și părăsesc funcțiile, sunt incomparabil mai mici decât veniturile și avantajele reale pe care le-au avut când se aflau în post. O soluție pentru a evita această situație în viitor ar putea fi, oricât de șocantă este afirmația mea, o mai mare generozitate a societății față de aceste personaje, dublată însă de o lege care să sancționeze cu fermitate implicarea lor ulterioară în politică.
În caz contrar, iar acest caz contrar îl consumăm de treizeci și ceva de ani, șefii serviciilor secrete nu fac altceva decât ca, profitând depoziția pe care o dețin, să-și pregătească terenul pentru o viitoare carieră la vedere sau ocultată, la vârful politicii românești. Și cei mai mulți au descoperit, cum era și firesc, că o soluție care-și arată întotdeauna roadele este plasarea din timp a unor interpuși în Parlament, în Executiv, în sistemul judecătoresc, în presă și, în general, în toate funcțiile cheie ale administrației publice centrale și locale.
Dar, cum am sugerat mai sus, de vreme ce știm cam care sunt unele dintre rădăcinile statului subteran, am face bine să învățăm să le tăiem. Și, înainte să le tăiem, să le devoalăm și să le dezbatem public. Cum este, ca să revin la debutul acestei analize, cazul Predoiu. Un om care știa foarte bine în ce se bagă, atunci când a decis să devină oficial consilierul lui Victor Ponta și al partidulețului său, Pro România. Păi, dacă știa în ce se bagă, de ce s-a mai mirat ulterior?
Sorin Rosca Stanescu
Exclusiv
Safari cu emoții pe strada Minerva: Ploieștiul, orașul unde gropile mănâncă mașini sub nasul poliției rutiere
În timp ce administrația locală pare ocupată cu număratul frunzelor de pe asfalt, strada Minerva din Ploiești s-a transformat într-un poligon de încercări demn de misiunile NASA pe Marte. Singura diferență? Pe Marte nu sunt trei școli și o secție de poliție care să asiste, la dezintegrarea vehiculelor.
Trilogia incompetenței: Trei scoli, o Secție de Poliție și cratere de proporții biblice

Dacă vrei să-ți testezi norocul și rezistența planetarelor, strada Minerva este destinația ideală. Nu este nevoie de indicatoare, căci „obstacolele” sunt de mărimea unor bazine olimpice de cartier. Potrivit relatărilor din teren, orice șofer care îndrăznește să depășească viteza de 10 km/h pe acest tronson riscă să își lase roțile ca ofrandă zeilor asfaltului și să plece acasă pe platformă.
Ironia sorții face ca acest peisaj post-apocaliptic să fie situat strategic, chiar sub ferestrele IPJ Prahova (Sectia 3 Politie Vest).
Se pare că si agenții de poliție au dezvoltat un simț eroic: își distrug zilnic mașinile personale și de serviciu în aceleași cratere, dar așteaptă probabil o minune divină pentru a sancționa administratorul drumului )Politia Rutiera din cadrul IPJ Prahova).
Este un spectacol grotesc să vezi cum siguranța elevilor din cele trei școli din zonă este lăsată la voia hazardului, într-un oraș care pare să fi uitat că drumul public nu este o capcană pentru urși.
Amenzi de „semințe” pentru un calvar de lux
Cifrele vorbesc de la sine, dar nu spun nimic celor care semnează statele de plată în Primărie. De la începutul anului, Primăria Ploiești a fost „urecheată” de Poliția Rutieră cu două amenzi monumentale, în valoare de 4.252,5 lei fiecare. O sumă care, pentru bugetul unei administrații, reprezintă probabil contravaloarea protocolului de cafea pe o săptămână.
În timp ce Codul Rutier obligă administratorii să mențină drumurile în stare de funcționare, la Ploiești legea pare a fi doar o sugestie facultativă.
Ne întrebăm, cu un gust amar de sarcasm: oare când se va trezi Poliția Rutieră din somnul cel de moarte pentru a amenda drastic ignoranța de pe strada Minerva? Sau poate se așteaptă ca vreun microbus școlar să fie înghițit de pământ pentru a se constata „pericolul”?
Dorel a săpat, garanția a expirat, iar pământul stă să se surpe
Culmea ridicolului administrativ atinge cote de avarie atunci când vine vorba de istoricul acestei străzi blestemate. Toate arterele din zonă au fost „mângâiate” cu puțin bitum, mai puțin Minerva. De ce? Pentru că aici, marea lucrare de canalizare de pe vremuri a fost făcută după manualul de „așa nu”.
Surse din administrație indică faptul că problema este atât de gravă sub stratul de praf, încât niciun constructor întreg la minte nu vrea să se atingă de plombări.
Un „Dorel” mai curajos a fost chemat la fața locului, dar când a văzut că strada stă să se surpe cu totul, i-a „dat pas” Primăriei, realizând că acolo nu e nevoie de asfalt, ci de un exorcist sau de un genist. Între timp, pe o distanță de 200 de metri, chiar în fața școlilor, copiii și părinții fac echilibristică printre denivelări, așteptând momentul în care asfaltul va decide să capituleze definitiv sub greutatea vreunei mașini.
Concluzia e simplă: pe strada Minerva, dacă nu te lasă mașina, te lasă nervii. Iar dacă nici nervii nu cedează, sigur se va găsi o groapă destul de adâncă în care să se îngroape și ultima fărâmă de bun-simț a autorităților ploieștene. Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
IPJ NEAMȚ ȘI LOGICA DE BIROU: CUM SĂ LOCUIEȘTI ÎNTR-UN SERTAR ȘI SĂ TE CREZI PROPRIETAR DE PALAT
Într-o desfășurare de forțe intelectuale care ar lăsa orice filosof al absurdului fără replică, geniile administrative de la IPJ Neamț au încercat să reinventeze legile fizicii și ale bunului simț. Miza? Câțiva lei tăiați din decontul de transport al unui polițist, pe motiv că acesta ar deține „un palat” invizibil în actele soției.
GENIUL ADMINISTRATIV: SOACRA, RECOLTAREA DE METRI PĂTRAȚI ȘI COTA-PARTE DIN NIMIC
Totul a început din dorința aprigă a conducerii IPJ Neamț de a face economie pe spatele angajaților, folosind o logică ce sfidează realitatea imediată. Potrivit dezvăluirilor explozive făcute de Sindicatul Diamantul, instituția a decis că un polițist nu mai are dreptul la decontarea transportului pentru că soția sa a „îndrăznit” să moștenească o cotă-parte teoretică de 25 de metri pătrați dintr-un apartament.
Partea cu adevărat savuroasă? În acei metri pătrați de hârtie locuiește, în carne și oase, soacra omului. Dar pentru birocrații de la Neamț, acest detaliu este o simplă notă de subsol. În viziunea lor halucinantă, polițistul, soția și probabil restul familiei ar fi trebuit să se teleporteze în sufrageria soacrei, să se așeze frumos pe taburete și să declare că și-au rezolvat problemele locative. „Ai o cotă pe hârtie, deci ai unde să dormi”, par să fi decretat strategii de la IPJ, ignorând faptul că în dreptul civil, o cotă-parte nu înseamnă că poți să-ți pui patul în mijlocul holului altcuiva.
CURTEA DE APEL BACĂU DĂ CU REALITATEA ÎN CAPUL BIROCRAȚIEI
Din fericire pentru sănătatea mintală a sistemului judiciar, Curtea de Apel Bacău, prin Decizia nr. 249/02.04.2026, a decis să pună capăt acestei comedii de prost gust. Instanța a desființat sentința ridicolă de la fond și a reamintit conducerii IPJ Neamț un adevăr elementar: proprietatea pe hârtie nu este totuna cu un acoperiș deasupra capului.
Judecătorii băcăuani, urmând linia trasată de ICCJ prin Decizia nr. 406/2025, au explicat, ca pentru copiii de grădiniță, că trebuie analizată „aptitudinea concretă” a imobilului de a servi ca locuință. Altfel spus, nu poți locui într-un paragraf dintr-un certificat de moștenitor. Instanța a subliniat că deținerea unei cote-părți nu înseamnă automat că polițistul are cheia de la intrare, liniștea necesară sau spațiul fizic pentru a-și duce existența, dând astfel o palmă peste degetele celor care citesc legea ca pe un manual de instrucțiuni pentru asamblat mobilă ieftină.
DIAMANTUL ȘLEFUIEȘTE DREPTATEA: FINAL DE MECI PENTRU INTERPRETĂRILE „MECANICE”
Această victorie, raportată cu satisfacție de SPR Diamantul, nu este doar o reușită individuală, ci o lovitură de grație dată obiceiului prost de a interpreta textele legale „mecanic”, scoase din context și lipsite de orice urmă de logică umană. Sindicatul a reușit să demonstreze încă o dată că drepturile polițiștilor nu sunt opționale și nu pot fi anulate prin scheme de „contabilitate creativă” aplicate la compartimentul financiar.
Mulțumirile adresate de sindicat Curții de Apel Bacău sunt, în fapt, un semnal de alarmă pentru toți șefii de inspectorate care se cred mici zei peste destinele subalternilor: legea este făcută să servească omul, nu să-i pună piedici birocratice demne de Kafka. Rămâne de văzut dacă la IPJ Neamț se va învăța ceva din această lecție de drept sau dacă se va căuta în continuare, prin sertarele arhivelor, vreo altă cotă de 2 metri pătrați într-o debara, pentru a mai tăia un decont. Până atunci, polițistul nostru poate răsufla ușurat: nu este obligat să se mute cu soacra doar pentru a satisface fanteziile administrative ale șefilor săi. (Cerasela N.).
Featured
Scutul de tablă al puterii: Guvernul „driblează” austeritatea pentru a innoi flota SPP sub pretextul războiului
În timp ce restul aparatului bugetar este somat să strângă cureaua, Serviciul de Protecție și Pază (SPP) primește o „dispensă” generoasă de la rigorile economisirii. Printr-o mișcare ce ridică semne de întrebare asupra priorităților naționale, Guvernul a decis să suspende legislația austerității pentru a permite instituției care îi păzește pe demnitari să investească masiv în mașini noi. Jurnalista Claudia Marcu dezvăluie în paginile publicației Cotidianul Național că motivația din spatele acestei derogări este de-a dreptul surprinzătoare: siguranța demnitarilor ar fi direct amenințată de contextul geopolitic tensionat de la granițele României.
Războiul de la graniță, paravan pentru achiziții auto: Justificarea „stupefiantă” a Executivului
Potrivit notei de fundamentare a ordonanței de urgență adoptate recent, Executivul susține că actualul conflict armat din Ucraina ar putea genera o creștere a criminalității și a amenințărilor la adresa integrității liderilor politici români. Argumentul merge până la o limită extremă: blocarea achiziției de autoturisme noi pentru SPP este prezentată ca o vulnerabilitate la adresa securității naționale.
Publicația Ziarul Național punctează ironia situației, subliniind că nu este clar dacă amenințările invocate se referă la riscuri militare externe sau la tensiuni diplomatice recente, însă cert este că „securitatea națională” a devenit cuvântul de ordine care deschide seiful public pentru flota auto a serviciului special.
De la Euro 3 la „vulnerabilități de stat”: „Rablele” demnitarilor, o urgență națională
Situația tehnică a flotei SPP este descrisă de Guvern în termeni aproape dramatici. Conform documentelor oficiale, instituția se confruntă cu un deficit major la mai multe categorii de vehicule, iar cele aflate în uz ar fi afectate de o „intensă uzură fizică și morală”. Se pare că unii demnitari sunt transportați în mașini cu norme de poluare Euro 3 sau Euro 4, aspect care, în viziunea oficială, generează costuri de întreținere exorbitante și un nivel de emisii neconform cu standardele actuale de mediu.
În acest context, menținerea parcului auto actual nu mai este văzută doar ca o problemă logistică, ci ca o incapacitate a statului de a preveni și combate riscurile la adresa siguranței înalților oficiali. „Menținerea situației actuale reprezintă o vulnerabilitate pentru SPP, lipsit de resursele materiale necesare îndeplinirii competențelor”, se arată în justificarea Executivului, citată de Ziarul Național.
Nota de plată a confortului sub pază: 1,6 milioane de euro pentru „liniștea” elitelor
În baza noii derogări, Serviciul de Protecție și Pază a primit undă verde pentru cumpărături până la data de 31 decembrie 2026. Nota de plată estimată pentru reîmprospătarea flotei se ridică la 8.670.000 lei, adică aproximativ 1,6 milioane de euro. Deși cheltuielile vor fi suportate din bugetul propriu al SPP, derogarea de la legea austerității confirmă faptul că, în ierarhia priorităților guvernamentale, mobilitatea și confortul celor care ne conduc primează în fața economiilor impuse restului populației. Astfel, sub umbrela securității naționale și a războiului de la frontieră, paza demnitarilor rămâne o investiție „imună” la criză.
-
Exclusivacum 23 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 23 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



