Administratie
Peste 14.000 de tone de deşeuri, oprite în 2021 la intrarea în România

Poliţia de Frontieră Română desfăşoară acţiuni în comun cu autorităţile naţionale competente, prin asigurarea suportului operaţional, în vederea prevenirii şi combaterii fenomenelor infracţionale referitoare la managementul deşeurilor în zona de responsabilitate.
În anul 2021 (11 luni) au fost identificate peste 224 cazuri de transport ilegal de deşeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar şi din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) şi America de Nord (S.U.A., Canada).
În urma verificărilor efectuate de autorităţile competente (Garda Naţională de Mediu, Direcţia Generală a Vămilor etc.), s-a stabilit faptul că mărfurile, în cantitate totală de peste 14.000 de tone, erau deşeuri, nu corespundeau cu datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, respectiv nu îndeplineau condiţiile legale de intrare din punct de vedere al legislaţiei de mediu.
Ulterior, deşeurile, constând în metal și hârtie, aluminiu, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sticlă, material feros, componente de vehicule scoase din uz, aparate de uz casnic, echipamente electrice şi electronice etc. au fost înapoiate pe teritoriul statului vecin (la frontiera terestră), respectiv firmelor exportatoare (la frontiera maritimă), deoarece nu pot fi puse în circulaţie pe teritoriul României.
De asemenea, în perioada analizată, la nivelul structurilor poliţiei de frontieră au fost întocmite 22 dosare penale, sub aspectul săvârşirii următoarelor fapte:
- introducerea în ţară a deşeurilor în scopul eliminării şi/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse – Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, astfel:
- folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă – Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.
Situaţia pe frontiere, în anul 2021, este următoarea:
- Cele mai multe evenimente au fost înregistrate la frontiera cu Bulgaria – în zona de competenţă a I.T.P.F. Giurgiu, fiind înregistrate 94 de cazuri cu aproximativ 5.975 de tone de astfel de deşeuri. În ceea ce priveşte punctele de trecere, cel mai folosit a fost P.T.F. Giurgiu, dar şi P.T.F. Călăraşi, P.T.F. Turnu Măgurele, P.T.F. Calafat, P.T.F. Bechet şi P.T.F. Zimnicea.
- La Garda de Coastă – unde au fost înregistrate aproximativ 35 de cazuri, poliţiştii de frontieră împreună cu autorităţile competente din judeţul Constanţa au descoperit în total peste 6.960 de tone de deşeuri. Acestea au fost depistate în Portul Constanţa (în sistem containerizat), dar şi în P.T.F. Vama Veche, respectiv P.T.F. Negru Vodă.
- La frontiera cu Ungaria – I.T.P.F. Oradea – 65 cazuri unde au fost descoperite peste 850 de tone de deşeuri oprite la intrarea în România, în P.T.F. Borş, P.T.F. Nădlac, şi P.T.F. Vărşand.
- I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, P.T.F. Petea – 29 cazuri cu peste 280 tone de deşeuri cărora nu le-a fost permisă intrarea în ţară.
- I.T.P.F. Iaşi, P.T.F. Albiţa – un transport cu 20 de tone de deșeuri.
Informații de background:
În conformitate cu H.G. 1005/2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, Autoritatea competentă pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional este Garda Naţională de Mediu, instituţie aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În punctele de trecere ale frontierei, pentru mărfurile de acest tip care îndeplinesc condițiile de intrare în țară, organele vamale efectuează operațiunile de vămuire, respectiv de control al legalității importului. Totodată, conform legislației în vigoare, importul deșeurilor se face pe baza licenței de import, care se eliberează numai cu acordul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor și al Ministerului Sănătății. Astfel, intrarea în țară a mijloacelor de transport, încărcate cu astfel de mărfuri, este permisă de organele vamale, numai dacă li se prezintă licența de import cu acordul scris al Ministerului Mediului și Ministerului Sănătății.
Din punct de vedere procedural, poliţiştii de frontieră sesizează lucrătorii Gărzii de Mediu care, în urma analizării documentelor care însoţesc marfa, verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile de intrare în ţară. În situaţiile în care se constată că nu este respectată legislaţia în domeniu, reprezentanţii Gărzii de Mediu dispun măsura nepermiterii accesului pe teritoriul României pentru mărfurile în cauză. După finalizarea activităţii de control, marfa este returnată, în ţara de origine, societăţilor comerciale expeditoare, se precizeaza in comunicatul Politiei Romane de Frontiera. (Sava N.).
Administratie
Captură spectaculoasă la Cernavodă: Poliția de Frontieră confiscă peste 1.000 de litri de combustibil de contrabandă!
Administratie
Restricții majore de circulație în București pe 26 octombrie 2025, de Zilele Catedralei Naționale
Administratie
UE accelerează pregătirile pentru apărare: Planuri ambițioase pentru 2030

Comisia Europeană lansează o foaie de parcurs strategică pentru a consolida capacitățile de apărare ale Uniunii, având în vedere amenințările tot mai mari.
În contextul geopolitic actual, marcat de conflicte și instabilitate, Uniunea Europeană își intensifică eforturile de consolidare a capacităților de apărare. Săptămâna trecută, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au propus statelor membre un plan cuprinzător, Foaia de parcurs pentru 2030 privind menținerea păcii – pregătirea pentru apărare, menit să asigure un nivel de pregătire optim al Europei până la sfârșitul deceniului.
Consolidarea apărării europene: O prioritate absolută
La data de 15 octombrie, la Bruxelles, miniștrii apărării din statele membre s-au reunit pentru a discuta măsurile necesare pentru a atinge obiectivele stabilite pentru anul 2030 (Defence Readiness 2030), conform informațiilor furnizate de Comisia Europeană. Reuniunea a reprezentat o oportunitate pentru prezentarea elementelor principale ale viitoarei foi de parcurs, un document ce va fi prezentat Consiliului European din 23-24 octombrie.
Implicare consolidată și abordări comune
Miniștrii apărării au subliniat importanța unei implicări mai consistente a UE în implementarea obiectivelor din Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare 2030, cu accent pe reducerea deficitelor critice de capabilități. Aceștia au susținut adoptarea unor abordări comune, coordonarea eforturilor în cadrul coalițiilor de capabilități și consolidarea mandatului Agenției Europene de Apărare.
Sprijin pentru Ucraina și inițiative europene de apărare
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a prezentat o evaluare a sprijinului oferit Ucrainei, invitând statele membre să identifice oportunități suplimentare de conectare și integrare a acestui partener în inițiativele europene de apărare.
Patru inițiative emblematice pentru apărarea europeană
Pe 16 octombrie, Comisia a prezentat oficial Foaia de parcurs pentru 2030 privind menținerea păcii – pregătirea pentru apărare (Preserving Peace – Defence Readiness Roadmap 2030). Conform președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, foaia de parcurs prezintă un plan clar, cu obiective comune și etape concrete către 2030, propunând patru inițiative emblematice europene:
- „Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor”
- „Eastern Flank Watch”
- „Scutul aerian european”
- „Scutul spațial european”
Obiective și etape clare pentru consolidarea apărării
Foaia de parcurs privind apărarea prezintă obiective și etape clare pentru eliminarea lacunelor în materie de capabilități, accelerarea investițiilor în domeniul apărării în toate statele membre și orientarea progreselor UE către pregătirea deplină pentru apărare până în 2030.
Finalizarea coalițiilor de capacități și zone de mobilitate militară
Foaia de parcurs invită statele membre să finalizeze formarea Coalițiilor de Capacități în nouă domenii cheie, precum apărarea aeriană și antirachetă, factorii facilitatori strategici, mobilitatea militară, sistemele de artilerie, sistemul cibernetic, inteligența artificială, războiul electronic, rachetele și munițiile, dronele și contradronele, forțele terestre și maritime. De asemenea, se dorește crearea unei zone de mobilitate militară la nivelul UE până în 2027, cu norme armonizate și o rețea de rute terestre, aeriene și maritime pentru a deplasa rapid trupe și echipamente în întreaga Europă. (Paul D.).
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 15 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”