Connect with us

Anchete

Model de refuz pentru verificarea carantinaților de catre polițiști

Publicat

pe

După cum v-am precizat în comunicatul anterior, când vine vorba de respectarea Legii salarizării în ceea ce îi privește pe polițiști, MAI-ul și Guvernul se fac efectiv că plouă, nefiind de ajuns că suntem sacrificații de serviciu comparativ cu celelalte familii ocupaționale, constatăm că respectarea prevederilor legale este facultativă la nivelul conducerii ministerului și în ceea ce privește atribuțiile Poliției Române, reprezentanții ministerului solicitând în ultma perioadă intensificarea verificărilor privind persoanele carantinate/izolate la domiciliu, precizeaza cei de la Sindicatul Europol.

„Constatăm încă o dată că polițiștii sunt trimiși carne de tun în prima linie, pentru îndeplinirea unui “ordin” pe care Lucian Bode l-a primit de la șeful său de partid, Florin Cîțu, deși această activitate nu face parte din aria de atribuții ale Poliției Române, colegii noștri neavând competențe de verificare a persoanelor carantinate/izolate,  iar pentru a lămuri în mod suplimentar acest aspect venim cu următoarele precizări:

Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, la art. 3 lit. r) stabilește în mod clar definiția organelor de control, astfel: organele stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare, cu competențe de verificare și de monitorizare a respectării de către autoritățile sau persoanele în cauză a măsurilor dispuse în temeiul prezentei legi, în situațiile de risc epidemiologic și biologic.

Astfel, putem observa și în baza acestei prevederi că polițiștii, conform Legii nr. 218/2002, nu au competențe de verificare și de monitorizare a respectării măsurilor de carantinare/izolare la domiciliu, singura atribuție reglementată fiind aceea prevăzută de art. 12 alin. 5 din Legea nr. 136/2020, respectiv de asigurare a ordinii publice în spațiile special desemnate de autorității pentru carantină, precum și în unitățile sanitare sau în locațiile alternative atașate acestora stabilite pentru izolare.

Pe de altă parte, la momentul emiterii Legii nr. 55/2002 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, legiuitorul fiind conștient de rolul acestui act normativ care nu a adus noi atribuții în sarcina Poliției Române, a reglementat o situație de excepție aplicabilă instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea efectelor pandemiei, sens în care în art. 22 a statuat faptul că: “Pe durata stării de alertă, pentru angajații din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuțiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecție a angajatului.”

De asemenea, prin prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 55/2020, legiuitorul a stabilit faptul că valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă se prelungește pe durata stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia, astfel că  polițiștilor le este aplicabil, inclusiv în perioada stării de alertă și nu numai, Acordul Colectiv privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici cu statut special – politiști din Ministerul Afacerilor Interne care statuează la art. 38 alin. 1 că “atribuțiile polițistului sunt cele prevăzute în fișa postului”, iar la alin. 2 din același articol faptul că “polițistul are dreptul de a refuza în scris și motivat executarea unor dispoziții primite de la șefii ierarhici superiori, dacă acestea au fost date cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare”.

Ori într-o astfel de situație, atâta timp cât legiuitorul nu a dorit modificarea atribuțiilor Poliției Române, iar în fișele de post ale polițiștilor nu sunt prevăzute sarcini și atribuții care să reglementeze activitatea de verificare a persoanelor carantinate/izolate la domiciliu, este necesară obținerea acordului explicit, liber și total necondiționat din partea polițiștilor  pentru desfășurarea unei astfel de activități, iar atâta timp cât colegii noștri din teritoriu nu își manifestă acordul nu putem discuta despre neîndeplinirea sau refuzul îndeplinirii unei atribuții de serviciu.

Pentru a putea fi mai expliciți, vă prezentăm exemplul Legii nr. 487/2002 a sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice, care statuează la art. 57  forma pe care o îmbracă sprijinul pe care organle de poliție îl oferă personalului medical, astfel: “transportul persoanei în cauză la spitalul de psihiatrie se realizează, de regulă, prin intermediul serviciului de ambulanță. În cazul în care comportamentul persoanei în cauză este vădit periculos pentru sine sau pentru alte persoane, transportul acesteia la spitalul de psihiatrie se realizează cu ajutorul poliției, jandarmeriei, pompierilor, în condițiile respectării tuturor măsurilor posibile de siguranță și respectării integrității fizice și demnității persoanei.”

Iar în acest sens, Direcția de Ordine Publică a precizat în mod explicit că odată cu prezentarea bolnavului psihic în unitatea spitalicească de psihiatrie misiunea poliției  se consideră încheiată, context în care, conform Legii nr. 487/2002, polițiștii nu mai au vreo obligație legală față de persoana în cauză, cu atât mai puțin de custodie ori transport al acesteia de la unitatea medicală către locul depistării sau domiciliu.  Iar în ceea ce privește preluarea bolnavului psihic în vederea transportării la unitatea medicală de specialitate, polițiștii nu au obligația de a se urca în ambulanță alături de acesta, putând să însoțească echipajul medical cu autospeciala din dotare.

După cum se poate vedea, după prezentarea bolnavului la unitatea de psihiatrie, polițiștii și-au încheiat misiunea, nemaiavând obligații față de acesta cum ar fi verificarea salonului în care urmează să fie plasat bolnavul și nici să urmărească dacă acesta urmează tratamentul medicamentos prescris de către medicul de specialitate, întrucât aceste atribuții se află în competența altei instituții încadrată cu personal de specialitate. În aceeași manieră trebuie analizată și situația persoanelor carantinate/izolate a căror verificare este de competența altor organe de control, polițiștii neavând atribuții în acest sens.

Pentru a veni în sprijinul colegilor din teritoriu care nu doresc să desfășoare activități de verificare a persoanelor față de care a fost dispusă măsura carantinării/izolării, întrucât nu reprezintă o atribuție din fișa postului, nefiind cuprinsă nici în art. 26 din Capitolul III-Atribuțiile Poliției Române din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, vă punem la dispoziție un model de Raport pe care să-l întocmiți în momentul în care doriți să vă abțineți de la executarea unei astfel de sarcini” mai precizeaza sursa citata. (Irinel I.).

DESCARCĂ AICI MODELUL DE RAPORT PRIVIND REFUZUL VERIFICĂRII PERSOANELOR CARANTINATE/IZOLATE

Anchete

Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan

Publicat

pe

De

Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.

Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani

Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.

În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.

Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea

Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.

Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare

Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori

Publicat

pe

De

Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.

La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.

Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă

Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.

Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.

Tăcere strategică și curtoazie de fațadă

Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.

În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.

Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate

Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.

Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog

Publicat

pe

De

Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.

Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM

Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.

Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.

Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă

Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.

Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.

Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare

Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.

Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului

România, 19 aprilie 2026. Bine ați venit în rezervația naturală a absurdului, unde statul român a reușit imposibilul: a transformat...

Exclusiv8 ore ago

Buna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției

Sărbătoarea Poliției Române, menită să onoreze uniforma și legea, s-a transformat la I.P.J. Prahova într-un spectacol grotesc, unde onoarea s-a...

Exclusiv9 ore ago

Safari cu emoții pe strada Minerva: Ploieștiul, orașul unde gropile mănâncă mașini sub nasul poliției rutiere

În timp ce administrația locală pare ocupată cu număratul frunzelor de pe asfalt, strada Minerva din Ploiești s-a transformat într-un...

Exclusiv9 ore ago

IPJ NEAMȚ ȘI LOGICA DE BIROU: CUM SĂ LOCUIEȘTI ÎNTR-UN SERTAR ȘI SĂ TE CREZI PROPRIETAR DE PALAT

Într-o desfășurare de forțe intelectuale care ar lăsa orice filosof al absurdului fără replică, geniile administrative de la IPJ Neamț...

Exclusivo zi ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusivo zi ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...

Exclusivo zi ago

Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce...

Exclusivo zi ago

Stigmatizarea sărăciei: Sindicatul Europol desființează „Lista Rușinii” impusă de Guvern românilor cu datorii mici

O măsură care vizează cetățenii vulnerabili, nu marii evazioniști, transformă dificultățile financiare ale populației într-o execuție publică orchestrată de stat....

Exclusiv2 zile ago

Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor

Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează...

Exclusiv2 zile ago

Dreptul la odihnă, tratat ca „sfidare”: Sindicatul Diamantul denunță abuzurile manageriale și „sclavia” din rândul polițiștilor

Într-un rechizitoriu dur la adresa practicilor administrative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Pașcut, reprezentantul Sindicatului Diamantul, scoate la lumină...

Exclusiv3 zile ago

MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR

În timp ce România se screme să pară un pilon de stabilitate la granița estică, Ministerul Economiei, condus de „vizionarul”...

Exclusiv3 zile ago

TALIBANUL MORALIST CU TRAFALET ÎN DOTARE: CUM SE MAI „EDUCĂ” TINERII PRIN TRAMVAIELE DIN CRAIOVA

În timp ce lumea civilizată discută despre progres, prin mijloacele de transport din Craiova încă mai bântuie specimene care confundă...

Exclusiv4 zile ago

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

Într-o reacție neobișnuit de dură, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române a lansat o serie de precizări...

Exclusiv5 zile ago

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...

Exclusiv5 zile ago

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Într-o țară în care infractorii au mai multe drepturi decât cei care îi încătușează, polițistul român a ajuns un fel...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv