Anchete
Problemele din sistemul penitenciar și ale grefierilor în atenția ministrului Justiției
Pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, Federația Polițiștilor de Penitenciare și-a stabilit o strategie prin care, cu un minim de resursă , să obtină tot ce se poate obtine in acest context, astfel că:
I. Ieri presedintele Federatie Politistilor de Penitenciare, alături de presedintele FSANP si FSSP, a avut o intâlnire cu ministrul justitiei dl. Cătălin Predoiu si doi consilieri ai ministrului, dintre care unul cu o bogată experientă in sistemul penitenciar, dl. Tiberiu Ungureanu, fost director general al ANP.
In cadrul intâlnirii au fost abordate următoarele subiecte:
- Subiecte care necesită o abordare imediată:
A. Aplicarea legii 153/2017,
B. Actualizarea pensiilor militare. - Alte revendicari care vor fi priorizate imediat, cu inceperea anului viitor:
a. Majorarea normei de hrana si echipare la valoarea anului 2021,
b. Semnarea acordului colectiv,
c. Semnarea OMJ privind acordarea 75% pentru parintii in cazul scolii on-line,
d. Acordarea sporului covid pentru angajatii din penitenciare,
c. Modificarea statutului politistilor de penitenciare si legislatie subsecventa,
d. Eliminarea problemelor de la SPP privind testarea psihologica a candidatilor.
Referitor la subiectele de la punctul 1, Ministrul Justitiei a afirmat că va avea aceeasi pozitie ca a ministrului MAI, sens in care polițiștii de penitenciare nu vor fi lasați in urmă, in cazul in care coaliția de guvernare hotărăște cu privire la o nouă abordare fata de cea din OUG.
Revendicarile de la punctul 2 vor fi discutate si analizate cu consilierul M.J. dl. Tiberiu Ungureanu, incepând de luna viitoare.
II. In paralel, pe plan local, liderii Federatiei Politistilor de Penitenciare, au intâlniri cu parlamentarii partidelor de la guvernare cu scopul de a convinge coaliția să aplice legea 153/2017 si sa actualizeze pensiile militare, astfel că vicepreședintele FPP a avut intâlniri la Botosani cu reprezentanții PNL.
In urma discuțiile purtate cu liderii formațiunilor politice la nivel local, aceștia păreau să cunoască situația personalului din apărare si siguranța nationala, promițând delegației noastre că vor sprijini acțiunile și vor duce mai departe doalentele cu care se confrunta sistemul de apărare.
Nu ne oprim aici, continuăm seria consultărilor si pe data de 23.12.2021 vom fi in stradă, precizeaza FPP.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut, în cursul zilei de marți, 21 decembrie 2021, o serie de întâlniri cu directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, reprezentanți ai sindicatelor din această instituție, precum și cu un sindicat reprezentativ al grefierilor.
1. Ministrul Justiției s-a întâlnit cu Dan Halchin, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Discuțiile s-au axat pe necesitatea implementării, în continuare, la nivelul penitenciarelor a unor obiective prioritare pe termen scurt și mediu. Acestea sunt legate de asigurarea stării de sănătate a angajaților și deținutilor, de respectarea Planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmives și alții împotriva României, de menținerea dialogului social cu sindicatele, precum și de respectarea graficelor privind investițiile și dezvoltarea infrastructurii. La întâlnire a participat și Tiberiu Ungureanu, consilierul ministrului Cătălin Predoiu.
2. Tot astăzi, Cătălin Predoiu a avut o întâlnire de lucru cu o delegație reprezentativă a Blocului Național Sindical, formată din Dumitru Costin, președintele BNS, Cătălin Trăistaru, președintele Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, și Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare.
În cadrul dialogului, desfășurat la Ministerul Justiției, au fost dezbătute probleme legate de modificarea Ordonanței 130/2021 în Parlament, urgentarea aprobării Proiectului de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară, precum și alte probleme legate de salarizarea grefierilor și polițiștilor de penitenciar.
Ministrul Justiței a subliniat deschiderea sa totală pentru dialogul instituțional cu sindicatele, subliniind că este decis să elimine blocajelor create în anul 2021 pe agenda Justiţiei. El a mai menționat că problemele ridicate se află deja în atenția sa, iar soluțiile pot fi găsite printr-un parteneriat onest și constructiv. Totodată, Cătălin Predoiu a subliniat că pentru rezolvarea acestora va iniția discuții și cu Ministerul Finanțelor, MAI și Guvern.
În urma întâlnirii, s-a convenit și reactivarea grupului de lucru tehnic inițiat în 2020 cu privire la proiectul Statutului personaului auxiliar, precum și înființarea unui nou grup de lucru care să analizeze problemele ce privesc sistemul de justiție din cadrul PNRR. La întâlnire a participat și Tiberiu Ungureanu, consilierul ministrului Cătălin Predoiu.
3. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut o întâlnire de lucru și cu reprezentanți ai sindicatelor din penitenciare afiliate Cartel Alfa: Cosmin Dorobanțu, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), Ionuț Mogîldea, Federația Polițiștilor de Penitenciare și Florin Șchiopu, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar (FSSP).
În cadrul întâlnirii au fost dezbătute probleme legate de actualizarea acordului colectiv de muncă, eliminarea deficitului de personal din sistemul penitenciar, dar și aplicarea în integralitate a legii salarizării, precum și indexarea pensiilor.
Reprezentanții sindicatelor au apreciat finalizarea într-un timp scurt a legii privind specialistul de clasa și au subliniat buna conlucrare pe care au avut-o cu actualul ministru al Justiției în timpul mandatelor precedente.
În ceea ce privește posibilele modificări ale Ordonanței 130/2021 în Parlament, ministrul Cătălin Predoiu a subliniat că orice modificare a acesteia se va aplica întregii familii ocupaționale din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, nu doar unei anumite categorii.
La întâlnire a participat și Tiberiu Ungureanu, consilierul ministrului Cătălin Predoiu, se precizeaza si in comunicatul MJ. (Irinel I.).
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
Anchete
O nouă eră la vârful marilor parchete: Schimbarea de gardă care a aruncat în aer liniștea taberei #rezist
Miercuri, 15 aprilie 2026, marchează un punct de cotitură în arhitectura Justiției din România. În timp ce noii lideri ai parchetelor își preiau oficial mandatele, scena politică este zguduită de un val de nemulțumire radicală, vizându-l direct pe președintele Nicușor Dan, considerat acum „persona non-grata” de către foștii săi aliați.
„Marea instalare”: Numele care vor decide cursul dosarelor grele
Începând de astăzi, mecanismele de forță ale Justiției române funcționează sub o nouă comandă. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, ziua de 15 aprilie a devenit un reper de maximă importanță prin intrarea „în pâine” a noilor șefi care vor coordona activitatea Ministerului Public, a DNA și a DIICOT.
Lista celor care au preluat frâiele celor mai influente instituții de parchet îi include pe:
- Cristina Chiriac – Procuror General al României;
- Viorel Cerbu – Procuror-șef al DNA;
- Marius Ionel Ștefan – Procuror-șef adjunct al DNA;
- Codrin Horațiu Miron – Procuror-șef al DIICOT;
- Alex Florența – Procuror-șef adjunct al DIICOT.
Această configurație vine după o perioadă de dezbateri intense și tentative de blocaj, unele dintre figuri, precum Cristina Chiriac sau Alex Florența, fiind ținte predilecte ale unor campanii virulente de contestare din partea grupărilor civice și politice.
Nicușor Dan, sub tirul acuzațiilor de „trădare”: Furia grupării #rezist-USR
Reacțiile la aceste numiri nu s-au lăsat așteptate, transformând ziua de miercuri într-un moment de criză pentru tabăra #rezist-USR. Publicația Lumea Justiției subliniază faptul că entuziasmul de altădată pentru actualul șef al statului, Nicușor Dan, s-a evaporat complet, acesta fiind acum ținta unor accese de furie și injurături din partea propriului bazin electoral.
Miza acestei rupturi profunde este reprezentată de eșecul activiștilor de a stopa ascensiunea noilor procurori în funcții cheie. Pentru mulți dintre adepții curentului #rezist, semnătura președintelui pe decretele de numire a fost percepută ca un act de trădare, consolidând imaginea acestuia de lider care a abandonat agenda radicală în favoarea unei stabilități instituționale negociate.
Calendarul „zilelor triste” continuă: Urmează noi mutări strategice în luna iunie
Deși tabloul noii conduceri este aproape complet, calendarul schimbărilor nu se oprește aici. Absența unor nume sonore, precum Marius Voineag sau Marinela Mincă, din lista instalărilor de astăzi are o explicație procedurală simplă, dar cu implicații politice viitoare.
Conform surselor citate de Lumea Justiției, Marius Voineag își va prelua mandatul de adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), iar Marinela Mincă va ocupa postul de adjunctă la DNA începând cu data de 30 iunie 2026. Această dată se anunță deja a fi un nou moment de tensiune maximă pentru opoziția de stradă, prelungind agonia unei grupări care se vede tot mai deconectată de pârghiile decizionale din sistemul judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 21 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 5 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 5 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 5 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 5 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”





