Actualitate
Cum funcționează vaccinurile și imunitatea pe care o dau?
Claudia Dobocan este medic rezident neonatolog și consultant în lactație și alăptare, acreditat internațional.
Pe lângă experiența profesională în domeniu, are și de două ori experiența personală a maternității.
Totodată, consideră de datoria ei, ca medic, să lupte împotriva discreditării vaccinurilor și actului medical, care au luat amploare în ultima perioadă.
Și o face cu success atât în spital, cât și în online, pe pagina Neopedlact – o gură de aer proaspăt în marea de dezinformare actuală, unde știința este explicată în limbaj comun, la îndemâna oricui.
Așa că mi s-a părut cea mai potrivită persoană cu care să stăm de vorbă despre vaccinuri, vechi și noi, la vârste mici și nu numai.
Să încercăm să punem o bază științifică discuției care va urma. Cum funcționează vaccinurile și imunitatea pe care o dau?
De când am devenit mamă și de când am trecut printr-o experiență personală nefericită, cauzată de contractarea unei boli evitabile prin vaccin, am devenit interesată de ramura medicală ce studiază imunizarea prin seruri: vaccinologia.
De peste un an scriu, atât în presă cât și pe pagina Neopedlact, și particip cu mare plăcere la evenimente de educare a publicului, în domeniile mele de expertiză (neonatologie, pediatrie, puericultură, lactație, vaccinare).
Așa că vă voi pasa o serie de informații deosebit de importante în contextul înțelegerii și acceptării fără anxietate a acestor preparate cu adevărat salvatoare de vieți și de destine!
Vaccinurile sunt niște profesori sau antrenori pentru sistemul imunitar.
Deși este nevoie ca substanța activă să ajungă în corp, aceasta niciodată nu s-a injectat în vene și, cel mai probabil, nu se va formula niciodată un vaccin cu administrare directă în sânge. Căci unul dintre argumentele oamenilor reticenți la vaccinare este Eu nu permit să mi se injecteze în sânge… nimic!
Singurele preparate cu rol imun care chiar se administrează în vene sunt anticorpii preformați (de acum faimoasa plasmă hiperimună colectată de la pacienți recuperați din boală) sau imunoglobulinele contra virusului hepatitei B, necesare nou-născuților proveniți din mame infectate cu virusul sus-numit.
Acestea sunt medicamente biologice cu administrare intravenoasă.
Vaccinurile au moduri de administrare diverse: se beau sau se sprayază în nas, se injectează imediat sub stratul superior al pielii sau în stratul de grăsime de sub piele, iar marea majoritate se administrează intramuscular profund.
Volumele administrate sunt foarte, foarte mici: încep de la 0,1 ml, în cazul BCG-ului și ajung până la 0,5 ml, în cazul celui gripal, de exemplu. Adică între 1 și 5 stropi picurați cu pipeta.
Substanța din vaccin care NU se injectează în venă se întâlnește, imediat ce intră în corp, cu niște celule, soldați ai imunității, ce patrulează prin toate țesuturile și organele corpului. Acestea se numesc celule dendritice.
Dendritele sunt un fel de tentacule, cu care sunt capturate antigenele (invadatorii).
Așadar, în urma vaccinării, rămânem cu o imunitate cuantificabilă, care ne apără dacă titrul de anticorpi măsurat este pozitiv, indiferent de valoarea lui (acest comentariu l-am făcut în contextul în care un număr mare de persoane practică sportul costisitor al măsurării anticorpilor anti SARS-CoV-2, analiză care nu ne spune prea multe), și imunitatea celulară, care este inobiectivabilă prin analize de laborator uzuale.
Producătorii de vaccinuri cuantifică acești parametri prin studii de imunologie scumpe, dedicate cercetării și inaccesibile laboratoarelor de cartier, iar schemele recomandate sunt gândite pe seama acestor rezultate, fiind bine a le urma, fără a încerca să le confirmăm prin analize autoprescrise, care nu fac decât să îngrașe industria lanțurilor de laboratoare de parter de bloc.
Să ne temem că am putea face însăși boala contra căreia de vaccinăm, ca urmare a actului inoculării, sau că vaccinarea ar putea reprezenta un pericol pentru categorii vulnerabile precum femeia însărcinată, copilul alăptat al mamei vaccinate sau omul foarte bolnav și dependent de medicamente!?
Răspunsul este nu.
Singurele vaccinuri care pot cauza o formă ușoară a bolii contra căreia se urmărește imunizarea sunt cele cu organisme vii atenuat în compoziție.
În România, din categoria aceasta, sunt vaccinul contra tuberculozei diseminate a copilăriei (BCG), vaccinul buvabil (de băut) contra rotavirusului, vaccinul gripal nazal pentru copii, vaccinul varicelic și ROR (rujeola-oreion-rubeolă).
Vaccinurile ROR și varicelic, învăluite în mituri cu adevărat de speriat, oferă protecție contra unor boli care, deși sunt numite ale copilăriei, în realitate pot foarte bine trimite un adult în spital, sau chiar în mormânt, darămite un copil!
În rest, celelalte categorii de vaccinuri folosesc fie microorganisme inactivate (moarte, care nu pot reînvia nici la persoanele imunocompromise), fie antigene (bucățele) înalt caracteristice unui anumit tip de microorganism, cu scopul antrenării imune a corpului celui vaccinat, fie mai noul ARN mesager.
Propun să începem cu schemele de vaccinare din sarcină și din copilărie. Pe lângă recomandările oficiale, sper să vorbim și despre experiența personală, fiind mamă a doi copii.
Începem cu vaccinurile necesare femeii gravide.
În primul rând, dacă nu a făcut vaccinul contra COVID, ar trebui să se grăbească să primească prima doza.
Îi sunt recomandate vaccinurile bazate pe tehnologia ARN mesager (Pfizer/BioNTech și Moderna), administrate în orice punct al sarcinii, neaducând cu sine riscul pierderii sarcinii sau al afectării integrității embrionului/fătului sau a placentei, a sacului amniotic.
Rezultatele studiilor real world indică un profil de siguranță foarte bun: incidența accidentelor naturale legate de sarcină nu a fost mai mare în categoria celor vaccinate versus femei non-vaccinate.
Trebuie să menționez că rata de pierdere a sarcinii, la specia umană, de când se fac măsurători epidemiologice, este de 25-40%.
Unele sarcini se pierd chiar înainte ca mama să știe că este însărcinată. Este modalitatea naturii de a se feri de erori genetice, este vămuirea, punctul de control.
Vă rog să țineți minte acest procent al avorturilor naturale, atunci când vă simțiți mișcat emoțional de fake news panicard, care relatează incidențe brute de avort post-vaccin.
Apoi, femeia gravidă are indicația de a fi vaccinată antigripal, prioritar, în orice trimestru al sarcinii, din rațiunea de a dezvolta și transfera transplacentar un titru robust de anticorpi.
Transferul de anticorpi continuă și prin alăptare.
Vaccinul difetro-tetano-pertussis acelular este un alt vaccin cuprins în schema națională, care se poate solicita și primi gratuit de la medicul de familie.
Protejează contra difteriei, a tetanosului de plagă și a celui neonatal și contra tusei convulsive (măgărești).
În maternitate, nou-născutul român va fi vaccinat contra unor boli care pun probleme societăților estice, blocului din care face parte și țara noastră.
Este vorba despre vaccinul contra hepatitei cu virus B și contra tuberculozei diseminate și a meningo-encefalitei bacilare, cunoscut și ca BCG.
Urmează ca micuțul să fie înscris la medicul de familie, care se va ocupa de următoarele vaccinări.
În primul an de viață, va primi o serie de trei vaccinuri hexavalent și antipneumococic conjugat 13-valent.
La vârsta de 1 an și 5 ani, va primi vaccinul ROR.
La 6 ani, un vaccin tetravalent cu compoziție diftero-tetano-pertussis acelular-anti-polio, iar la 14 ani, un vaccin trivalent diftero-tetano-pertussis acelular sau unul bivalent difetro-tetanic.
Copiii mici, până la vârsta de 5 ani, pot primi vaccinul gripal sezonier, gratuit, prin medicul de familie.
Fetele (și să sperăm că și băieții, în curând!) pot accede și vaccinarea contra HPV, virusul cu transmitere sexuală cauzator al cancerului de col uterin.
Vaccinul contra COVID este accesibil și populației pediatrice!
Vârsta actuală de la care copiii pot fi vaccinați este cea de 12 ani, însă de luna viitoare (decembrie 2021), vor putea fi imunizați copiii care au împlinit 5 ani, cu o doză reprezentând 1/3 din doza standard.
Lista de vaccinuri suplimentare, foarte benefice sănătății, dar nesubvenționate de stat, este una lungă.
Aș menționa vaccinul rotaviral, vaccinul varicelic, vaccinurile antimeningococice.
Alte vaccinuri opționale ar mai fi cel contra hepatitei cu virus A și vaccinul contra encefalitei de căpușă.
Copiii noștri sunt imunizați cu toate vaccinurile, inclusiv cu vaccinul gripal sezonier, doze anuale, începând de la vârsta de 6 luni.
Am avut norocul ca al nostru medic de familie să fie un expert și un promotor în ceea ce privește vaccinologia.
Sinceră să fiu, dacă aș fi întâmpinat probleme sau divergențe de opinie din partea medicului de familie în ceea ce privește oportunitatea vaccinării, fără să mă gândesc de două ori, l-aș fi schimbat.
De ce nu este bine, contrar opiniei populare, să lăsăm copiii să se imunizeze natural, trecând prin boli contra cărora există vaccin? Pentru varicelă, spre exemplu, încă se mai practică petrecerile de infectare, în multe țări chiar.
Vaccinurile sunt o investiție foarte mare, iar dezvoltarea lor nu se justifică decât pentru bolile foarte frecvente sau cu forme care pot merge până la grave sau mortale.
Bolile pentru care există vaccinuri sunt toate de o astfel de severitate și periculozitate.
Majoritatea nu este conștientă de urmările sau complicațiile potențiale ale varicelei!
În primul rând, poate desfigura bolnavul atunci când leziunile sunt multe și erozive.
Eroziunile sunt căi de intrare pentru bacterii, putând rezulta infecții generalizate (septicemia).
Există raportări în literatură de cazuri în care o cicatrice de vărsat a degenerat, decenii mai târziu, în cancer de piele.
Virusul varicelei, odată intrat în corp, nu mai pleacă! Rămâne cantonat în terminațiile nervoase, manifestându-se, atunci când imunitatea scade, ca zona zosteriană (popular și incorect zona zoster).
În afară de afectarea pielii, virusul varicelo-zosterian poate cauza pneumonii severe, inflamarea cerebelului (creierul mic), poate cauza atacuri vasculare cerebrale.
Nu în ultimul rând, medicamentul folosit pentru tratarea formelor severe de boală, Acyclovir, este un toxic renal.
Un alt vaccin controversat în România este cel contra HPV.
Vaccinul este aprobat pentru persoane din intervalul de vârstă 9-45 ani, aparținând ambelor sexe.
De la vârsta de 14 ani sunt necesare 3 doze, ceea ce aduce schema la un preț de circa 2000 RON, mare și inaccesibil unui sector foarte mare din populație.
În prezent, statul oferă schema în mod gratuit doar fetelor cu vârste între 11 și sub 18 ani, pe bază de cerere depusă la cabinetul medicului de familie de adulții care au copila în îngrijire.
Acest prag defavorizează tinerele care ar fi dorit să fie vaccinate, dar ale căror familii nu își dau acceptul.
Și vaccinarea băieților ar fi foarte, foarte bine-venită! Nu este suficient ca numai femeia să fie reținută din punct de vedere sexual, bărbatul este de obicei vectorul de transmitere a infecției.
HPV este un virus oncogen, adică unul care are potențialul să modifice genetica unor celule, cauzând transformarea țesuturilor în cancer. Vorbim despre cancere de cap și de gât, cancere de penis, de vulvă, de anus și de col uterin.
Suntem în sezonul vaccinării antigripale, puteți face un rezumat al recomandărilor?
Bine ar fi ca luna decembrie să nu ne prindă fără a fi vaccinați.
Există temerea justificată conform căreia sezonul gripal din acest an va fi unul deosebit de sever, infecțiile cu SARS-CoV-2 și cea gripală vor coexista la pacienții neimunizați, asta pe fondul colapsului sistemului sanitar.
Vaccinul se adresează oricărui om cu vârstă mai mare de șase luni. Este ferm recomandat copiilor mici, gravidelor, persoanelor trecute de 65 de ani, obezilor, diabeticilor, cardiacilor, celor cu boli renale sau hepatice.
De altfel, aceste persoane pot beneficia de vaccin în mod gratuit, prin medicul de familie.
Vaccinul în formă injectabilă este singurul disponibil gratuit, prin sistemul de medicină de familie, și se poate administra de la 6 luni.
Varianta alternativă este cea de vaccin nazal, autorizat pentru intervalul de vârste 2-18 ani, fiind un vaccin cu virus viu atenuat.
Vaccinul gripal, indiferent de natura sa, poate fi administrat concomitent cu alte vaccinuri, chiar și la copilul cu muci transparenți și apoși, cu stare de sănătate bună.
Cu cât o persoană este mai bătrână, mai vulnerabilă și mai bolnavă, cu atât mai necesară este vaccinarea.
Este nejustificată falsa precauție conform căreia bunicul bolnav nu ar trebui vaccinat că cine știe ce mai pățește.
Pe de o parte, bunicul bolnav are cele mai mici șanse de a dezvolta reacții secundare inconfortabile, întrucât acelea sunt apanajul unui sistem imunitar combativ, pe care bunicul bolnav nu-l are.
Pe de altă parte, tot bunicul bolnav are și cele mai mari șanse să dezvolte o formă severă sau mortală de boală.
Așadar, cu cât lista de diagnostice și rețeta lunară sunt mai lungi, cu atât mai necesar este gestul de a vaccina nefericitul posesor al celor două.
De la o gripă la alta. Simptomele COVID-19 în cazul copiilor variază. Care sunt semnele care ar trebui să îi îngrijoreze pe părinți?
În linii mari, cam toți sugarii și preșcolarii cu COVID pe care i-am urmărit au avut câteva zile de febră, care în cazurile necomplicate a scăzut la aplicarea de metode fizice (prosop umed, băi călâi, dezbrăcat copilul) sau la administrare de antitermice, o stare generală alterată (iritabilitate, somnolență); sugarii s-au agățat de sânul mamei lor, adică au supt cvasicontinuu; au avut scaune modificate, înmuiate.
Au fost prezente mucozitățile și tusea, inițial iritativă, uscată, apoi productivă.
Copiii ceva mai mari, verbali, au putut acuza dureri musculare și de cap de intensitate mare; glosite, stomatite, gingivite; pot apărea erupții cutanate.
Doar clinic, bazându-ne pe simptome, în lipsa apartenenței la un focar familial sau comunitar, diagnosticul nu poate fi pus cu certitudine.
Testele rapide din salivă, în multe din cazurile pe care le-am urmărit, au ieșit negative, fiind nevoie de o serie până la patru teste, câte unul pe zi, până la pozitivare.
Doar testul PCR poate pune un diagnostic rapid și prompt.
Vaccinul anti-COVID-19 pentru copiii între 5 și 12 ani a fost autorizat în SUA. Ce spun studiile și care este următoarea categorie de vârstă spre care se îndreaptă cercetătorii?
Din decembrie, vor putea fi imunizați copiii care au împlinit cinci ani, cu o doză reprezentând 1/3 din doza standard.
În SUA, vaccinarea la intervalul de vârsta 5-11 ani se va fi practicat deja de peste o lună, la momentul la care aceasta va deveni disponibilă în Europa și, implicit, în România.
Această întârziere ține strict de birocrația oficială.
Vaccinarea copiilor este o intervenție sigură, motivul pentru care a devenit disponibilă mai târziu decât cea a adulților fiind tocmai studiile suplimentare care s-au făcut, iar intervalele de vârstă acceptate primesc undă verde pe măsură ce studiile de etapă își revelă rezultatele.
Ținta cercetărilor este scăderea vârstei de vaccinare până la 6 luni.
În prezent se experimentează fracțiuni din doza adultă, pe sub-loturi cu vârste între 6 luni și 5 ani.
Este adevărat că băieții și bărbații tineri pot experimenta, cu probabilitate mai mare decât sexul opus și vârstele mai înaintate, după cea de-a doua doză, disconfort cardiac manifestat prin palpitații, frecvență mărită a bătăilor inimii, senzația de anxietate și de lipsă de aer.
Toate acestea sunt autolimitante (trec de la sine fără un tratament anume, doar prin repaus, odihnă).
Au început să apară tot mai multe cazuri și în rândul copiilor. E drept, puține grave. Cum priviți, ca mamă de copii mici, opțiunea de vaccinare anti COVID pentru aceștia?
Chiar și la grupa fetiței celei mici au fost cazuri de COVID: la șapte zile lucrătoare de la începerea activităților, am fost anunțată, seara, că urmează suspendarea pentru două săptămâni a cursurilor.
Am aflat că au rezultat trei copii bolnavi, plus familiile lor și chiar un tată tânăr care abia a scăpat de moarte, pe patul de spital.
Boala severă nu este caracteristică vârstelor antepreșcolare și școlare, riscul cel mare este al bunicilor și al părinților.
Noi, părinții și bunicii materni suntem vaccinați cu toate cele trei doze, avem șanse bune ca boala, dacă o vom face, s-o facem ușoară.
Când vaccinul contra COVID va fi aprobat și pentru vârstele copiilor mei, voi fi prezentă cu ei la centrul de vaccinare, din prima zi și de la prima oră!
Nu aș vrea să încheiem fără să discutăm și despre acest curent antivaccinare, care ia amploare tot mai mare. Cum se vede el din postura de medic?
Din fericire, la maternitate, acolo unde îmi desfășor activitatea, părinții nu refuză imunizarea nou-născuților.
Este adevărat și că este vorba despre o maternitate privată, iar profilul pacientului este cel al omului dornic de un diagnostic și de un tratament cât mai corecte și complete.
Țin minte un singur refuz, un tată care a refuzat imunizarea din credința conform căreia francezii ne trimit ace infectate cu SIDA.
Aveam în față o persoană cu evidente tulburări psihiatrice. Nu am încercat niciun dialog, nu aș fi avut cu cine!
Am avut bucuria multor feed-back-uri de genul după discuția cu tine am înțeles natura vaccinării și am luat decizia să o fac!
Am primit și multe atacuri și jigniri, în on-line, în special de la conturi false.
Dar acestea fac parte din războiul de dezinformare, bazat pe pepinierele de troli, de propagandă.
Dacă mă pot amuza de un comentariu, o manifestare sau o convingere dilii (vă rog, permiteți-mi argoul!), o fac, mă amuz. De enervat, sau de tulburat, în niciun caz! Nu mai las nimic de genul acesta să mă atingă! (Alina Crisan).
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 15 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 15 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



