Administratie
Propunere de modificare a HG nr. 998/2020 privind stabilirea numărului de bilete de tratament balnear și de recuperare, a condițiilor și modului de acordare, precum și a modului de distribuire sau de decontare a acestora în sistemul pensiilor militare de stat

Proiectul a fost afişat la 12 noiembrie, iar propunerile, sugestiile şi opiniile celor interesaţi cu privire la acesta se pot trimite, în termen de 10 zile de la afişare, pe adresa de e-mail transparenta. decizionala@mapn.ro.
Prevederile HG nr. 998/2020, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2021, se aplică în toate instituțiile ce au în compunere case de pensii sectoriale.
În acelaşi mod am procedat şi după publicarea, în Monitorul Oficial nr. 803, din 20 august 2021, a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.163/2021 prin care s-au aprobat condițiile și criteriile de suportare de către beneficiarii biletelor de tratament balnear și de recuperare a unei contribuții bănești de maximum 50% din valoarea acestora.
În anexa la ordin sunt prevăzute cuantumul suportat de beneficiar şi cuantumul decontat de CPS (% din nivelul maxim al tarifelor), în funcţie de cuantumul brut al drepturilor de pensie în luna de depunere a cererii.
Prin proiectul afişat pe site-ul MApN se propune a se modifica o dispoziţie cuprinsă la art. 2 din HG. Pentru o mai bună înţelegere prezentăm în totalitate articolul respectiv, propunerea de modificare fiind diferenţiată prin altă culoare.
Actele normative cu caracter reparatoriu în temeiul cărora persoanele aflate în evidența caselor de pensii sectoriale beneficiază gratuit de bilete de tratament balnear și de recuperare sau de decontare:
- Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;
- Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată;
- Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare (propunere: Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriului sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat);
- Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare.
În Anexa nr. 2 sunt prevăzute condițiile specifice de ierarhizare și punctajele aferente utilizate pentru ierarhizarea solicitanților biletelor de tratament balnear și de recuperare.
La punctual C – Nivelul cuantumului brut al drepturilor de pensie –, este prevăzut numărul de puncte ce se acordă în funcție de nivelul cuantumului brut al drepturilor de pensie, astfel:
- 10 – mai mic de 1.000 lei;
- 9 – între 1.001 lei și 1.500 lei;
- 8 – între 1.501 lei și 2.000 lei;
- 7 – între 2.501 lei și 3.000 lei;
- 6 – între 3.001 lei și 3.500 lei;
- 5 – între 3.501 lei și 4.000 lei;
- 4 – între 4.001 lei și 6.000 lei;
- 3 – între 6.001 lei și 8.000 lei;
- 2 – între 8.001 lei și 10.000 lei;
- un punct – mai mare de 10.000 lei. (după cum se observă, lipseşte intervalul 2.001-2.500.)
În proiectul de modificare se prevede numărul de puncte ce se acordă în funcţie de cuantumul net al drepturilor de pensie în luna de depunere a cererii, astfel:
- 10 – mai mic de 1.000 lei;
- 9 – între 1.001 lei și 1.500 lei;
- 8 – între 1.501 lei și 2.000 lei;
- 7 – între 2.001 lei și 2.500 lei;
- 6 – între 2.501 lei și 3.000 lei;
- 5 – între 3.001 lei și 3.500 lei;
- 4 – între 3.501 lei și 4.500 lei;
- 3 – între 4.501 lei și 6.000 lei;
- 2 – între 6.001 lei și 8.000 lei;
- un punct – mai mare sau egal cu de 8.001 lei.
La punctul D, pentru a fi în concordanţă cu modificările propuse, se prevede că în situația în care se înregistrează mai mulți beneficiari cu același număr de puncte, ierarhizarea se face în funcție de vârstă, în ordine descrescătoare, iar dacă, după aplicarea acestei metode, mai sunt beneficiari care au același punctaj, ierarhizarea se face în funcție de cuantumul net al pensiei, de la mic la mare. (Irina Nedelcu).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 17 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!