Connect with us

Actualitate

Prevenirea traficului de persoane/Podcast cu Agent Sef Kovacs Valer, politistul sindicalist

Publicat

pe

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Probabil auzi din ce in ce mai des de la prieteni sau din alte medii despre podcasturi, dar nu stii exact ce inseamna si de ce te-ar interesa subiectul. In acest articol, ne propunem sa iti oferim mai multe informatii, pentru a vedea daca este sau nu de interes subiectul pentru tine.

Relativ noua in Romania, dar tot mai des utilizata, notiunea de podcast prinde contur si este pacat sa nu afli mai multe informatii, pentru a putea sa iti faci singur o parere daca este sau nu interesant subiectul.

Poate cei mai multi care asculta podcasturi au ajuns intamplator la acestea, dupa care si-au dat seama ca sunt foarte atractive atat pentru a afla lucruri noi, cat si pentru destindere. Dar sa vedem mai pe larg ce este un podcast, cum il poti accesa si de ce ar fi de interes pentru tine.

Daca dai o cautare dupa podcast dex nu vei gasi o explicatie viabila, deoarece cuvantul este preluat in limba romana, la fel ca multe altele in ultima perioada, pentru a reusi sa ne descurcam cu avalansa de informatii legate de tehnologie in general, care avanseaza foarte repede.

Chiar daca podcast dex nu are o explicatie, se pot gasi cateva formule care sa dea o definitie si anume:

  • Un fel de emisiune radio ce are mai multe episoade;
  • Difuzarea pe internet de continut audio;
  • Un fisier audio care poate fi descarcat de pe internet si ascultat pe diferite device-uri
  • Mai pe scurt, o explicatie pentru podcast dex ar putea suna asa: este continut audio.

In acest articol va propunem sa urmariti un podcast  cu Agent Sef Kovacs Valer, politistul sindicalist privind prevenirea traficului de persoane.

Guvernul României nu îndeplineşte în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Aceste eforturi au inclus identificarea unui număr semnificativ mai mare de victime ale traficului de persoane, participarea la un număr de două ori mai mare de anchete internaţionale şi desfăşurarea mai multor campanii de informare.

Autorităţile au anchetat, pus sub acuzare şi condamnat un număr mai mic de traficanţi. Presupusa complicitate la infracţiuni de trafic de persoane a persistat fără a fi pedepsită, mai ales în cazul funcţionarilor publici care exploatau minori aflaţi în centre de plasament de stat. Autorităţile nu au urmărit în mod adecvat indiciile traficului de persoane sau nu au identificat victime în rândul populaţiilor vulnerabile, precum solicitanţii de azil, lucrătorii sexuali sau copiii din instituţii de stat. Serviciile dedicate victimelor minore ale traficului de persoane au rămas inadecvate. Mai mult, insuficienta finanţare de către guvern a serviciilor de asistenţă şi protecţie a continuat să fie o problemă, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, predispuse la noi traume şi vulnerabile la noi acte de trafic de persoane.

RECOMANDĂRI PRIORITARE SUNT:

  • Fermitate în anchetare şi punere sub urmărire penală în cazurile de trafic de persoane, conform legislaţiei, şi pedepse semnificative cu închisoarea pentru traficanţii condamnaţi, inclusiv pentru funcţionarii complici.

 

  • Identificarea preventivă a potenţialelor victime, în special din rândul populaţiei vulnerabile precum migranţi şi solicitanţi de azil, persoane implicate în activităţi de prostituţie şi copii din centrele de plasament de stat, printr-o mai bună pregătire a poliţiştilor şi a inspectorilor muncii pentru a recunoaşte indiciile exploatării.
  • Sporirea semnificativă a resurselor alocate pentru servicii specializate dedicate victimelor şi a calităţii acestora, inclusiv prin pregătirea lucrătorilor de la protecţia copilului care lucrează cu victimele şi prin asigurarea resurselor de care aceştia au nevoie, precum finanţarea.
  • Modificarea legislaţiei pentru a permite oferirea de sprijin financiar ONG-urilor pentru servicii pentru victime şi crearea şi instituirea unui mecanism formal de administrare a fondurilor.
  • Extinderea eforturilor de pregătire a funcţionarilor implicaţi în procedurile judiciare – în special a judecătorilor – pentru abordarea cazurilor de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, în vederea sensibilizării în privinţa traficului de persoane şi a înţelegerii tuturor formelor de trafic.
  • Creşterea numărului de poliţişti care anchetează infracţiunile de trafic de persoane şi a numărului de anchetatori financiari specializaţi în cazuri de trafic de persoane.
  • Creşterea semnificativă a pregătirii poliţiei pentru lucrul cu victimele, strângerea de dovezi ale traficului de persoane şi înţelegerea constrângerii psihologice.
  • Modificarea legislaţiei pentru a permite autorităţilor să sancţioneze agenţiile de recrutare pentru infracţiuni legate de traficul de persoane.
  • Creşterea calităţii consilierii psihologice şi îmbunătăţirea accesului victimelor la asistenţă medicală.
  • Modificarea regulamentelor pentru a permite nepublicarea electronică a numelor tururor victimelor care depun mărturie la procese pentru protejarea martorilor de represalii şi stigmatizare şi pentru a încuraja mai multe victime să se implice în urmărirea în justiţie.
  • Acordarea de consiliere juridică adecvată şi protecţie în instanţă victimelor care asistă la punerea sub acuzare.
  • Revizuirea mecanismului de retrocedare pentru a include o scădere la minim a taxelor judiciare şi o creştere a eforturilor de asigurare de compensaţii pentru victime.
  • Alocarea de resurse financiare adecvate pentru punerea în aplicare a strategiei naţionale şi a planului naţional de acţiune 2018-2022.

Autorităţile au diminuat eforturile de aplicare a legii. Articolele 210 şi 211 din Codul Penal incriminau traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală şi muncă forţată şi prevedeau pedepse cu închisoarea între 3 şi 10 ani, suficient de severe şi, în ce priveşte traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală, proporţionale cu pedepsele prevăzute pentru alte infracţiuni grave, cum este violul. Ca şi în anii trecuţi, datele furnizate de autorităţi nu au făcut diferenţa între cazurile legate exclusiv de trafic de persoane şi cazurile care priveau alte infracţiuni, precum proxenetismul. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO) răspund de anchetarea şi urmărirea penală în cazurile de trafic de persoane. Autorităţile române au deschis 532 de noi cazuri de trafic de persoane în 2019, număr în scădere faţă de 695 în 2018 şi 675 în 2017. Procutorii au pus sub urmărire penală 347 de suspecţi de trafic de persoane, comparativ cu 399 în 2018 şi 362 în 2017). Instanţele au condamnat 120 de traficanţi de persoane în 2019, continuând scăderea anuală de la 130 de traficanţi în 2018, şi de la 222 în 2017. Deşi 37 de traficanţi condamnaţi au primit pedepse cu suspendare, iar în cazul a trei s-a amânat executarea pedepsei cu închisoarea, restul de 80 de traficanţi au primit pedepse cu închisoarea între 1 şi peste 10 ani. În perioada de referinţă, instanţa a achitat 25 de presupuşi traficanţi în cunoscutul caz de trafic de copii „Ţăndărei”, în care instanţa i-a judecat pe presupuşii traficanţi în baza unei legi care a prevăzut pedepse mai mici şi o perioadă de prescriere mai scurtă. Cazul a fost rezultatul unei anchete comune desfăşurate cu Marea Britanie în 2009-2010, care a vizat o reţea românească de trafic de persoane, considerată de Europol a fi una dintre cele mai mari din Europa; traficanţii au recrutat sute de copii din comunităţi sărace de romi din partea de sud a ţării şi i-au exploatat în Marea Britanie pentru cerşetorie forţată sau furt. În 2019, DIICOT şi DCCO au făcut parte din 80 de echipe comune de anchetatori cu omologi europeni, creştere semnificativă de la 36 în 2018 şi 44 în 2017. În iulie 2019, autorităţile române şi germane au colaborat la o anchetă care a dus la arestarea a patru bărbaţi români pentru exploatare sexuală a minorilor, inclusiv a propriilor copii. Autorităţile române au participat şi la un caz pan-european de trafic de copii, a cărui anchetă a fost condusă de Europol şi a dus la 34 de arestări.

Complicitatea extinsă şi necondamnarea funcţionarilor publici au împiedicat aplicarea eficientă a legii. Deşi autorităţile nu au colectat date despre funcţionarii complici, ONG-urile, jurnaliştii şi activiştii pentru drepturile omului au semnalat cazuri de complicitate la infracţiuni de trafic de persoane a funcţionarilor guvernamentali, în special cazuri de exploatare a minorilor şi de complicitate cu traficanţii. În mai 2019, DIICOT a început urmărirea penală a fostului şef de poliţie dintr-un oraş din sud-estul României pentru presupusa protejare a unei reţele de trafic de persoane în timp ce se afla la conducerea inspectoratului local de poliţie. Presa a semnalat faptul că o reţea transfrontalieră de trafic de persoane a folosit mita şi presiunea pentru a determina poliţia să angajeze un ofiţer la Inspectoratul General al Poliţiei. Presa a menţionat de asemenea faptul că traficanţii au negociat alte funcţii şi transferuri în cadrul forţelor de poliţie şi au oferit poliţiei informaţii despre grupuri rivale de infractori pentru a-şi elimina competiţia. În plus, mai multe ONG-uri au exprimat suspiciunea că personalul care lucrează în centrele de plasament pentru minori şi în centrele rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi au facilitat traficul de persoane. Cu toate acestea, autorităţile nu au raportat nicio anchetă, punere sub urmărire penală sau condamnare a unor angajaţi guvernamentali complici la infracţiuni de trafic de persoane.

Pe baza informaţiilor obţinute în cursul procesului de identificare, autorităţile au informat victimele cu privire la serviciile disponibile pentru ele, apoi victimele au hotărât ce servicii preferă şi şi-au dat consimţământul la procesul de referire. Autorităţile au îndreptat victimele identificate către ANITP, dacă acestea erau adulte, şi către serviciile de protecţie a copilului dacă victima era minoră. Victimele au primit protecţie şi servicii de asistenţă în instituţii de stat şi în adăposturi conduse de ONG-uri şi destinate victimelor traficului de persoane. Guvernul a menţinut trei adăposturi de stat destinate victimelor traficului de persoane cu capacitatea de a găzdui 18 adulţi; în aceste adăposturi erau găzduite şi victime ale violenţei domestice. Autorităţile au plasat copiii victime ale traficului de persoane în instituţii pentru copii sau în instituţii pentru copiii cu dizabilităţi administrate de serviciile pentru protecţia copilului. În ciuda faptului că 47% dintre victimele identificate sunt copii, aceste instituţii nu au furnizat asistenţă specializată şi, în cazuri frecvente, au supus copiii unor noi traume. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) a semnalat faptul că serviciile de protecţie a copilului din majoritatea judeţelor nu au experienţa şi resursele necesare pentru a oferi servicii care să răspundă nevoilor speciale ale victimelor traficului de persoane. ANPDCA a semnalat de asemenea captul că serviciilor locale de protecţie a copilului, care trebuiau să ofere servicii victimelor traficului de persoane, le-au lipsit cunoştinţele necesare care să le permită să justifice solicitarea de fonduri pentru servicii specializate. Serviciile de protecţie a copilului au gestionat doar două centre specializate destinate copiilor victime ale traficului de persoane. Problemele permanente ale abuzului şi neglijării copiilor instituţionalizaţi şi lipsa unei identificări anticipate în instituţiile de stat au pus copiii din centrele de plasament în pericol de a deveni victime ale traficului. În 2019, autorităţile nu au identificat victime din alte ţări printre refugiaţi şi solicitanţii de azil, dar observatorii estimau că există zeci de cazuri. Legea permite străinilor victime ale traficului de persoane să solicite azil şi acordă solicitanţilor de azil dreptul de a lucra după trei luni. De asemenea, legea permite străinilor victime ale traficului de persoane care cooperau cu autorităţile să primească drept temporar de reşedinţă în ţară timp de 6 luni, cu posibilitate de prelungire. Victimele din România aflate în străinătate au primit gratuit documente de călătorie emise de către ambasadele României; cu toate acestea, guvernul nu a achitat costurile de transport, lăsând acest lucru în seama ONG-urilor şi a unei organizaţii internaţionale.

Lipsa fondurilor guvernamentale pentru servicii de asistenţă şi protecţie ale ONG-urilor a fost în continuare o problemă. Deşi guvernul s-a bazat pe ONG-uri pentru a furniza asistenţă victimelor, nu a alocat fonduri direct ONG-urilor, ca urmare a unei prevederi legislative care nu permite finanţarea directă. Guvernul nu a impus standarde minime obligatorii de calitate a asistenţei oferite victimelor, drept urmare, asistenţa oferită a variat extrem de mult de la o instituţie la alta. Legea prevede îngrijire psihologică şi medicală pentru toate victimele. Cu toate acestea, guvernul nu a oferit mai mult de o şedinţă de consiliere psihologică şi nu a acoperit costul serviciilor medicale. ONG-urile au achitat costul tuturor serviciilor psihologice acordate victimelor, ca urmare a refuzului guvernului de a-i plăti pe psihologii care au oferit asistenţă victimelor. ONG-urile au achitat de asemenea costul serviciilor medicale de urgenţă acordate victimelor, fiindcă guvernul nu a dispus de asistenţă financiară iar plata serviciilor medicale s-a făcut pe loc. Mai mult, pentru a avea acces la îngrijire medicală, victimele din România au fost nevoite să se întoarcă în localitatea de domiciliu pentru a obţine documente de identitate. Acest proces a prezentat obstacole logistice şi financiare pentru multe victime ale traficului de persoane; şi aceste costuri au fost acoperite de ONG-uri.

În general, victimele nu au beneficiat de sprijin adecvat în timpul proceselor penale.

Mai mult, dacă bunurile traficanţilor nu erau confiscate în cazul unui verdict de vinovăţie, guvernul putea plăti daune materiale pentru cheltuielile justificate prin documente, de exemplu pentru serviciile medicale facturate.

Guvernul şi-a crescut într-o mică măsură eforturile de prevenţie. Guvernul a continuat să aplice strategia sa naţională şi planul anual de acţiune pentru 2018-2022, însă nu a alocat resurse financiare pentru vreuna dintre activităţile sau obiectivele stabilite. ANITP a continuat să publice rapoarte şi statistici anuale privind traficul de persoane şi a organizat 85 de campanii de informare publică dedicate informării tinerilor şi adulţilor în căutarea unui loc de muncă în străinătate, comparativ cu 36 în 2018. Mai multe ONG-uri au criticat ANITP pentru că a alocat prea multe resurse campaniilor de informare şi a neglijat nevoile presante ale victimelor. Mai mult, ONG-urile şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilităţile de acţiune ale ANITP, menţionând capacitatea sa limitată, infrastructura uzată şi lipsa de autoritate, fonduri şi sprijin din partea guvernului. Guvernul a luat măsuri pentru a reduce cererea de acte sexuale comerciale, desfăşurând inclusiv campanii de informare destinate educării celor care cumpără astfel de servicii cu privire la rolul şi cererea de trafic de persoane asociată actelor sexuale comerciale. În 2019, Inspectoratul General pentru Imigrări a desfăşurat sesiuni de informare despre reglementările de muncă şi obligaţiile angajatorilor pentru solicitanţii de azil şi cetăţenii străini care studiază în România. Deşi Codul Penal interzice companiilor de recrutare cu sediul în România să faciliteze exploatarea cetăţenilor în străinătate, guvernul nu a avut puterea de a pedepsi agenţiile recrutare pentru infracţiunile care contribuie la traficul de persoane, precum taxele de recrutare ilegale. Potrivit unor ONG-uri, poliţia a continuat să nu reacţioneze la informări de trafic în scop de muncă, iar inspectorii muncii nu au avut nici competenţa necesară pentru a identifica situaţiile de trafic de persoane, nici autoritatea legală de a efectua inspecţii neanunţate la mai multe categorii de locuri de muncă. În ciuda acestor neajunsuri, autorităţile au emis 22.000 de permise de muncă pentru migranţi non-UE, ceea ce i-a supus în mod special riscului de a deveni victimele traficului de persoane. ANITP a gestionat o linie telefonică gratuită non-stop, însă cu operator doar în timpul orelor de program. Linia telefonică a oferit servicii în limbile română şi engleză, destinată în principal informării românilor despre modalităţile de a lucra în siguranţă în străinătate. În 2019, la linia telefonică gratuită s-au primit şapte apeluri referitoare la potenţiale cazuri de trafic de persoane, faţă de 13 în 2018, iar patru dintre sesizări au fost anchetate de DCCO.

In fapt, prin acest podcast privind prevenirea traficului de persoane,  Agent Sef Kovacs Valer, politistul sindicalist, efectueaza un efort personal de prevenţie ceea ce arata cu cata daruire si mandrie poarta aceasta haina de politist, politist sindicalist! O LUPTA pe toate fronturile! (Irinel I.).

N.R  – Felicitari pentru initiativa si implicare!

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

SUA au de-a face cu China şi Rusia fără prea multe riscuri şi pot face faţă ambelor ţări în acest moment

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Războiul din Ucraina, care a început deja de şase luni, are importanţă strategică din mai multe motive. Dacă Rusia învinge Ucraina şi preia controlul ţării, forţele sale vor fi la graniţa Europei de Est. O prezenţă rusească la graniţa Europei ar schimba balanţa puterii în Atlantic şi ar fi, astfel, inevitabil să împiedice SUA să disloce forţele pentru apărarea Europei.

Care au fost intenţiile Rusiei la începutul invaziei contează puţin. Intenţiile se schimbă, iar strategia nu trebuie să fie optimistă. Aşadar, miza în războiul ucrainean este posibila renaştere a Războiului Rece, cu toate riscurile implicate. Din perspectivă americană, atacarea Rusiei prin intermediul trupelor ucrainene din Ucraina este mai puţin riscantă decât un alt Război Rece.

Războiul Rece nu a dus la un război la scară largă, ci a fost vorba doar despre frica războiului. Fricile occidentale privind intenţiile sovieticilor au depăşit capabilităţile sovietice. Preocuparea lor, în schimb, a ţinut NATO împreună, spre supărarea liderilor de la Moscova. Niciuna dintre aceste preocupări nu s-au adeverit, iar destrămarea Uniunii Sovietice a avut legătură mai degrabă cu problemele interne, decât cu o ameninţare externă. Nu este sigur că orice Război Rece ar urma va fi ca cel trecut, însă un lucru este clar: având în vedere existenţa armelor nucelare, linia întâi a unui nou Război Rece va rămâne statică, iar status quo-ul fiecărei părţi va rămâne intact atât timp cât acestea nu se destramă.  Ar fi un rezultat periculos, mai ales că istoria nu trebuie să se repete. Însă destrămarea Ucrainei ar aduce ameninţări serioase care ar putea fi evitate, însă cu multe riscuri şi mulţi bani. Modelul global ar rămâne intact.

Vulnerabilităţile Chinei şi încercările acesteia de a le depăşi sunt cu mult mai periculoase. La fel ca în cazul Rusiei, principala problemă este geografia. Pentru Rusia, problema este că graniţa ucraineană este la o distanţă mai mică de 480 de km de Moscova, iar Rusia a supravieţuit mai multor invazii doar prin distanţa Moscovei de invadatorii săi – o distanţă pe care destrămarea Uniunii Sovietice a nimicit-o. Obsesia Rusiei cu Ucraina vine să rectifice această problemă. Problema geografică a Chinei este că a devenit o putere de export, astfel că depinde de accesul la Oceanul Pacific şi apele adiacente. SUA văd accesul liber al Chinei la Pacific drept o posibilă ameninţare faţă de adâncimea lor strategică, un lucru fundamental pentru SUA de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. Accesul Chinei la Pacific este blocat de o serie de state insulare – Japonia, Taiwan, Filipine şi Indonezia, indirect susţinute de puteri din apropiere – precum Australia, India şi Vietnam. Niciuna dintre aceste ţări nu este aliată SUA, dar toate au interese comune împotriva extinderii navale a Chinei.  China vrea să îşi apere adâncimea strategică prin cucerirea şi controlarea acesteia. SUA vor să îşi apere adâncimea strategică prin apărarea ei.

Dimensiunea geografică are şi o componentă economică. Economia Chinei depinde de exporturi, iar SUA sunt cel mai mare client. Beijingul are, de asemenea, nevoie de investiţiile continue ale SUA, iar sistemul său financiar se află sub o presiune intensă.

Rusia vrea să-şi recâştige adâncimea strategică şi este perfect conştientă de consecinţele financiare pe care le implică acest lucru. Cu alte cuvinte, trece cu vederea dezastrul financiar în schimbul securităţii strategice. Până acum, nu a câştigat securitate strategică şi a suferit pierderi financiare uriaşe, distribuind din acestea şi Europei.

China este în căutarea unei soluţii strategice, în timp ce evită dezastrul economic pe care o expansiune viitoare l-ar putea provoca. Inamicul său principal, pe ambele fronturi, ar fi SUA. Aşadar, China analizează SUA, încercând să înţeleagă posibilele răspunsuri. Răspunsul la vizita purtătoarei de cuvânt a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a împins limitele unei invazii a Taiwanului. Ce a învăţat China despre armata SUA este neclar, însă ştie sigur că motorul pentru acţiunile economice americane merge dincolo de demonstraţiile chinezeşti.

Obiectivul Americii în Ucraina este, deci, negarea adâncimii strategice a Rusiei pentru a limita ameninţarea rusească în Europa. Faţă de China, obiectivul este menţinerea adâncimii strategice americane pentru a preveni China din a ameninţa SUA sau a obţine influenţă globală.

Problemele par similare în esenţă, dar mizele pentru SUA nu sunt. Pentru Washington, problema Chinei este mult mai importantă decât cea a Rusiei. O victorie a Rusiei în Ucraina ar recontura graniţele neoficiale şi ar creşte riscurile. Un succes al Chinei ar crea o putere globală care ameninţă SUA şi aliaţii acestora din jurul lumii.

Consecinţele războiului sunt întotdeauna importante. Implicarea SUA implică şi costuri economice. Până acum, Rusia a suferit costuri. Este posibil ca China să nu poată să facă asta, având în vedere economia sa vulnerabilă curentă. Însă statele trăiesc prin economie şi supravieţuiesc prin siguranţă. Astfel, pare că Rusia este mai puţin interesată de negocieri decât este China.

Preşedintele chinez Xi Jinping ar trebui să se întâlnească cu preşedintele Joe Biden în mijlocul lunii noiembrie, la o conferinţă în Indonezia sau în Tailanda. Dacă această întâlnire va avea loc, va fi prima de la teleconferinţa din mai. Acum, între Rusia şi SUA au loc doar discuţii informale. China are nevoie acum de o economie stabilă mai mult decât are nevoie să controleze mările. Rusia pare să supravieţuiască problemelor economice, însă nu a distrus forţele ucrainene. China este mai aproape de o criză economică decât Rusia, astfel că nu este dispusă să pornească un război cu SUA pe termen lung. SUA au de-a face cu China şi Rusia fără prea multe riscuri şi pot face faţă ambelor ţări în acest moment. Rusia şi China trebuie să încerce să crească aceste „costuri”, însă nu o pot face.

Este o ecuaţie ameţitoare, însă nu este neobişnuită. China are nevoie să ajungă la o înţelegere cu SUA. Rusia nu are această nevoie. SUA sunt flexibile. (GEORGE FRIEDMAN).

Sursă foto: Hepta

Citeste in continuare

Actualitate

Jurassic World: Dominion

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Lăcuste uriașe devastează recoltele, mai ceva ca rușii în Ucraina, dinozaurii cutreieră liber Pământul, iar oamenii trebuie să înveţe acum să trăiască alături de aceste creaturi uneori gigantice, alteori enervante şi de-a dreptul periculoase.

Cu o acţiune plasată la patru ani după evenimentele din „Jurassic World: Fallen Kingdom”, al șaselea și cel mai recent film al francizei „Jurassic Park” şi al treilea film din trilogia „Jurassic World”, „Jurassic World: Dominația” („Jurassic World: Dominion”) a ajuns pe ecrane la 10 iunie 2022.

La un an după data la care fusese programată iniţial lansarea, după ce producţia a fost suspendată între martie 2020 şi iulie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19.

Actorii Chris Pratt, Bryce Dallas Howard, Sam Neill, Laura Dern, Jeff Goldblum, Daniella Pineda, Isabella Sermon, Justice Smith, Omar Sy şi BD Wong și-au reluat rolurile din filmele anterioare ale francizei, acestora alăturându-li-se Mamoudou Athie, Scott Haze, Dichen Lachman, Campbell Scott şi DeWanda Wise.

Dacă la început totul pare în regulă, în curând, uriașele creaturi vor ataca oamenii, iar haosul instalat va arăta că orice coabitare este exclusă.

Owen (Chris Pratt) și Claire (Bryce Dallas Howard) se luptă cu imensa amenințare a dinozaurilor, dar nu fac față prea mult timp și sunt nevoiți să apeleze la specialiștii Ellie Sattler (Laura Dern), Alan Grant (Sam Neill) și Ian Malcolm (Jeff Goldblum), protagoniștii filmului lui Spielberg, „Jurassic Park” (1993), de la care a început totul.

În trei decenii și șase filme din seria „Jurassic”, publicul a fost tratat cu tot felul de aventuri: bune, rele, alerte, repetitive etc. Până la „Jurassic World: Dominion”, nu m-aș fi așteptat niciodată la una care să fie complet plictisitoare.

La urma urmei, ce s-ar întâmpla dacă dinozaurii ar deveni atât de obișnuiți, încât ar deveni neinteresanți?

„Dominion” reușește să răspundă la această întrebare, transformând și cele mai inedite întâlniri cu dinozaurii în unele atât de banale și lipsite de inspirație, încât personajele din film nici măcar nu reușesc să mimeze vreo urmă de spaimă.

La final, rămâne doar un film de acțiune inofensiv, cu efecte speciale spectaculoase, care aduce în atenție câteva idei despre etica manipulării genetice sau despre orgoliul și nebunia ambițiilor omului de a controla natura.

Însă, știi exact la ce să te aștepți, pentru că nu există surprize, nu există mize și, la finalul filmului pleci, probabil, satisfăcut, pentru ca, după câteva ore, deja o să uiți tot ce ai văzut. (Marius Batca).

Titlu: Jurassic World: Dominion. Regia: Colin Trevorrow. Distribuția: Chris Pratt, Bryce Dallas Howard, Sam Neill, Laura Dern, Jeff Goldblum, Daniella Pineda, Isabella Sermon, Justice Smith, Omar Sy şi BD Wong. Genul: Acțiune, Aventuri, SF

Citeste in continuare

Actualitate

Un lider din UE vorbeşte deschis despre un plan germano-rus de dominare a Europei

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Am convingerea că onoarea de militar şi convingerile politice profunde de liberal îl vor face pe primul nostru ministru, deopotrivă general şi doctor în ştiinţe, să declare susţinerea sa totală pentru partenerul strategic polonez cu care România s-a angajat, de la înălţimea mesajului prezidenţial, să clădească Parteneriatul din Proiectul Celor Trei Mări.

De data însă nu mai e vorba de declaraţii de politică generală sau de expresia unei bunăvoinţe politice care să le arate americanilor că noi aici suntem şi gata de măreţe sacrificii. Acum este nevoie, sau aşa ar spune teoria parteneriatelor strategice, ca domnul prim ministru, să nu întoarcă armele în buna tradiţie pe care o cunoaşte, ci să le adune şi să le pună la dispoziţia prietenului şi aliatului polonez, acum că are nevoie de întreaga susţinere posibilă în noul episod de scandal cu spume împotriva celor de la Bruxelles.

Într-un interviu pentru revista Sieci, Jaroslav Kaczinski, şeful partidului ultra-conservator Dreptate şi Justiţie, piesa esenţială a coaliţiei de guvernământ de la Varşovia, demarează un atac de o nemaivăzută virulenţă împotriva Uniunii Europene în general şi, evident, a Comisiei Europene în special. Motivul este extrem de simplu, nu ţine de principii, ci de bani: Comisia Europeană, analizând măsurile luate de guvernul polonez, a constatat că lipsesc sau sunt insuficiente răspunsurile la îngrijorările prezentate în multiple rânduri de Comisie şi Parlamentul European. Ca printr-o decizie declarată perfect legală de către Curtea Europeană de Justiţie, Comisia Europeană a comunicat că blochează integralitatea sumei de 35,4 miliarde Euro rezervaţi Poloniei prin PNRR. Dacă este aşa, atunci, spune liderul polonez, a venit timpul ca Polonia să răspundă.

El acuză, în clar, faptul că cei de la Bruxelles, Comisia Europeană în primul rând, nu acţionează cu bună-credinţă şi că au încălcat acordul la care se ajunsese cu guvernul de la Varşovia privind eliberarea fondurilor respective. A mai spus că ştie că există în Polonia oameni care vor beneficia de pe urma unei pierderi de suveranitate care s-ar produce, spre exemplu, prin introducerea monedei unice dar speră că majoritatea poporului polonez va realiza faptul că interesul profund al tuturora este să-şi păstreze deplina suveranitate naţională. Şi, pe această linie de logică ofensivă, ajunge la chestiunea de fond:

„Sunt convins că, pentru a înfrânge Polonia şi pentru a servi pe deplin interesele Germaniei, vor bloca şi celelalte fonduri… Am demonstrat un maximum de bunăvoinţă şi am fost deschişi la compromisuri, dar se pare că altceva este la bază. Dacă vom câştiga, va trebui să ne remodelăm relaţiile cu Uniunea Europeană. Nu putem accepta faptul că Uniunea Europeană să nu-şi onoreze obligaţiile din Tratate, acordurile sau chiar deciziile Curţii Europene de Justiţie”.

Chiar şi mai mult. Liderul polonez merge mult, mult mai departe, intrând în linia care, deloc teoretic, intră în ceea ce ar putea să ducă la o încercare de a operaţionaliza proiectul unei „Europe alternative” ca cea de care se vorbeşte de atât de mult timp, în ideea de a amplifica revoltele împotriva opţiunilor centralizatoare ale forurilor de la Bruxelles şi a crea o altă formulă de joc, eventual condusă de Polonia şi raportându-se la piaţa anglo-saxonă de influenţă.

Nu este o fantezie îndepărtată, căci liderul polonez spune cu claritate care este dimensiunea structurală a confruntării: „Există o criză, există un război. Sunt condiţii care justifică luarea unor măsuri extraordinare. Din momentul în care Comisia Europeană nu-şi îndeplineşte obligaţiile faţă de Polonia, nu avem niciun fel de motiv să ne îndeplinim obligaţiile faţă de Uniunea Europeană”.

Mai aveţi vreun dubiu? Atunci ascultaţi ce spune Kristoff Sobolevski, secretarul general al partidului Dreptate şu Justiţie care spune că în cazul în care va continua blocarea fondurilor, atunci Poloniei „nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să scoată toate tunurile pe care le are în arsenale şi să răspundă cu foc de baraj”.

Zis şi făcut. Kaczynski focalizează foarte precis atacul său pe Germania, acuzând-o de cele mai negre şi josnice intenţii. Continuând argumentele folosite de Adam Glapinski, guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, spune că există „planurile germano-ruse de a conduce Europa”, unul dintre obiectivele principale este a determina Polonia să renunţe la planurile sale privind industria de apărare deoarece „Germania ştie că un guvern condus de cei din opoziţia poloneză de acum n-ar face niciodată aşa ceva… Nu ne potrivim cu planul germano-rusesc de a conduce Europa. O Polonie independentă, suverană, puternică militar, economic şi social este un obstacol în calea lor”.

Puse pe acest drum, lucrurile pot derapa rapid şi efectele să fie de mare amploare căci vorbe din astea se spun rar şi nu fac decât să otrăvească răni de demult deschise şi, cum se vede, niciodată uitate. Dar, în contextul de acum faptul că un lider din UE vorbeşte deschis despre un plan germano-rus de dominare a Europei este ceva de o gravitate excepţională şi ar necesita o luare de poziţie din partea autorităţilor noastre, eventual după o dezbatere în CSAT.

Există într-adevăr un asemenea plan? Funcţionează cumva şi pe linii de influenţă româneşti? Cu cine la butoane? Avem a ne teme sau sunt simple baliverne? Cine ar trebui să spună ceva? Putem însă, în buna şi vechea noastră tradiţie, să ne prefacem că n-am auzit, că am fost în vacanţă dar că, de fapt, urmărim cu atenţie şi îngrijorare ce se petrece, da nu spunem la nimenea că nu ştii cine se mai supără.

Cristian Unteanu

Citeste in continuare

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Partener special – probleme juridice

Știri calde

Exclusiv1 zi ago

Plangere penala impotriva directorului general al Politiei Locale Ploiesti (Albu Catalin Constantin, nasul edilului), Manolache Roxana si Dobrescu Valentia pentru abuz in serviciu si fals

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinLa data de 03.08.2022, Incisiv de Prahova publica articolul „Edilul Andrei Volosevici ne propune o administratie plina de falsuri...

Exclusiv2 zile ago

Legaturi periculoase: Primarul Andrei Volosevici, bugetul local, BLUE PLANET SERVICES S.R.L., Solid Waste Operation SRL, Bogdan Niculescu, IPJ Prahova si crima organizata (II)

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinLa data de 08.08.2022, Incisiv de Prahova a publicat primul episod din serialul „Primarul Andrei Volosevici, bugetul local, BLUE...

Exclusiv5 zile ago

Fost director la Apa Nova Bucuresti, fost Presedinte al CA la Veolia Iasi, cu zeci de dosare penale, Mihai Savin, directorul operatorului Termoficare Prahova impreuna cu edilul Andrei Volosevici isi bate joc de 130.000 de locuitori care au ramas fara apa calda

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIncrengatura primarului Andrei Volosevic ( fara comentarii, deocamdata), in legatura cu fostul director general si al Administraţiei Spitalelor şi...

Exclusiv5 zile ago

Ce-i mai mananca si nu are cine sa-i scarpine!/Interese dolosive/Documente/PSD Prahova continuă scandalul/Așa rușine Ploiestiul niciodată n-a mai pățit

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinLiderii locali din Ploiesti ai PSD și edilul Andrei Volosevici au afectat nu doar imaginea județului și a municipiului...

Exclusiv6 zile ago

Recrutarea Minervei vine dupa ce anul trecut Isarescu i-a angajat pe Dancila si pe Tudilica a lui Zavoranca

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinManole, e scris in STELE! La modul in care a ratat toate prognozee de inflatie, desigur ca Isarescu a...

Exclusiv6 zile ago

Secretomania a ramas însă adânc înrădăcinată în vintrele Ministerului Afacerilor Interne/FANTOMELE DIN DULAPUL M.A.I.

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinAceastă imagine din 1970, cu distinșii membri ai Armatei Poporului păzind o ”gaură strategică” este o ilustrare demnă de...

Exclusiv1 săptămână ago

Ziua când patru polițiști și-au încălcat jurământul de credință și au scuipat în obrazul statului de drept!/O faptă, trei sancțiuni

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin În urmă cu vreo două săptămâni, am fost la Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din MAI, pentru a...

Exclusiv1 săptămână ago

Vor fi propusi spre retinere si trimisi in judecata doi patroni „smecheri” de la doua societati care au participat la „Catastrofa ecologica din Prahova”

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinRomânia, în infringement pentru poluarea aerului și neînchiderea gropilor ilegale de gunoi Comisia a decis  să trimită României o...

Exclusiv1 săptămână ago

Pozitia 6 din lista turnatorilor, cocotat post-decembrist pana la varful BNR, platit cu sute de mii de Euro anual…

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinCum? Nu stiati? Cei care erau turnatori ai Securitatii si cantau in struna regimului comunist, punand la baza muncii...

Exclusiv1 săptămână ago

Legaturi periculoase: Primarul Andrei Volosevici, bugetul local, BLUE PLANET SERVICES S.R.L., Solid Waste Operation SRL, Bogdan Niculescu, IPJ Prahova si crima organizata (II)

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIncisiv de Prahova va publica, saptamana viitoare, al doila episod din serialul „Legaturi periculoase: Primarul Andrei Volosevici, bugetul local,...

Exclusiv1 săptămână ago

Polițiștii ies în stradă/Protest pentru normalitate

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinSuntem deja la jumătatea anului, iar guvernanții încă se joacă de-a ”baba oarba” cu drepturile angajaților din sectorul de...

Exclusiv1 săptămână ago

Legaturi periculoase: Primarul Andrei Volosevici, bugetul local, BLUE PLANET SERVICES S.R.L., Solid Waste Operation SRL, Bogdan Niculescu, IPJ Prahova si crima organizata (I)

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIncisiv de Prahova publica, azi, primul episod din serialul „Legaturi periculoase: Primarul Andrei Volosevici, bugetul local, BLUE PLANET SERVICES...

Exclusiv2 săptămâni ago

BATAIE DE JOC/130 de mii de ploieșteni au rămas fără apă caldă datorita primarului Andrei Volosevici care nu a achitat si refuza sa achite facturile emise pentru serviciul prestat deja de catre Termoficare Prahova S.A.

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinMinciuna are picioare scurte, asa se spune din batrani si invatam zicala asta inca din copilarie. Insa, de multe...

Exclusiv2 săptămâni ago

Polițiștii trebuie să se mulțumească cu încă o rundă de promisiuni, despre o nouă serie de „firimituri” salariale

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinPentru că participarea la formele de protest anunțate la finalul anului 2021 a fost sub nivelul pe care organizațiile...

Exclusiv2 săptămâni ago

Domnul primar o joaca doar politic si se opune/Soluţia apei calde e în ograda lui Volosevici!

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinDisperare! Ce nu vede nimeni si nu vrea sa vada este finalul adresei RASP! Unde se specifica, in clar,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!