De luni bune, Madagascar este afectat de o foamete cumplită, cu greu putându-şi imagina cineva prin ce trec locuitorii insulei. Aceştia au ajuns să se hrănească cu scoarţă de copac, iarbă și gândaci.
Peste un milion de persoane sunt expuse riscului de deces, iar jumătate dintre copii suferă de malnutriție severă.
Într-un reportaj difuzat de Deutsche Welle, se vede cum un grup de oameni încearcă să tragă apă dintr-o gaură adâncă, săpată în albia unui râu secat.
În partea de sud a insulei, oamenii nici nu-şi mai aduc aminte de când nu a mai plouat. Specialiştii amintesc că 2021 este al șaselea an la rând fără ploi.
Nu am mâncat de zile întregi. Nu avem mâncare, nu avem bani, nu avem ce vinde. Copiii mei plâng de foame, spune o mamă epuizată.
O alta strigă, printre lacrimi de disperare, că, de luni bune, își hrăneşte cei trei copii doar cu frunze de cactus.
Partea de sud a insulei tropicale din largul coastei de est a Africii continuă să se lupte cu cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani. În această regiune oamenii mor de foame, recolta fiind extrem de slabă din cauza secetei extreme.
Organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a emis o declarație în care afirmă că foametea mortală din Madagascar reprezintă prima catastrofă de acest gen, cauzată de schimbările climatice.
Partea de sud a insulei găzduiește aproximativ 3,5 milioane de oameni, care îşi asigură existenţa, în principal, din agricultură, creșterea animalelor și pescuit. De aceea, atunci când lipsește apa, apare şi foametea.
Niciodată însă nu a fost atât de înfricoșător. Femeile și copiii sunt deosebit de afectați, iar 91% dintre oamenii de acolo trăiesc deja sub pragul sărăciei.
O treime dintre copiii din Madagascar suferă de malnutriție, jumătate dintre toţi copiii malgaşi având deja probleme serioase de dezvoltare, din cauza foametei constante. Oamenii mănâncă lut, rădăcini, iarbă, frunze, gândaci și lăcuste.
Majoritatea și-a vândut deja toate bunurile pentru a putea obține ceva de mâncare.
Seceta catastrofală le refuză dreptul la viață, hrană și apă, spune Anelen Mikus, expert în climă la Amnesty. Organizația estimează că peste un milion de malgaşi sunt, în prezent, expuși riscului de foamete.
Studiile științifice recente arată că este puțin probabil ca situaţia climatică să se schimbe curând. Dimpotrivă: ca urmare a schimbărilor climatice, temperaturile în partea de sud a insulei cresc constant.
În același timp, precipitațiile sunt reduse, ceea ce crește riscul apariţiei unor perioade secetoase de lungă durată. În fenomenul de încălzire globală, un rol fatal l-a jucat și defrișarea insulei, efectuată în timpul stăpânirii coloniale franceze.
Activiștii pentru drepturile omului de la Amnesty fac apel la țările industrializate să lupte mai serios împotriva crizei climatice globale, pentru a preveni astfel de catastrofe.
Potrivit acestora, viitoarea conferință privind clima de la Glasgow ar trebui să stabilească obiective ambițioase pentru reducerea emisiilor nocive.
Amnesty consideră că în special țările sărace, care suferă cel mai mult de pe urma schimbărilor climatice, ar trebui să primească sprijin special și adecvat. Mai mult, Madagascar, care este acum atât de grav afectat de schimbările climatice, produce doar 0,01% din emisiile nocive ale lumii. (Sava N.).



