Anchete
„Ii miroase cuiva a frauda? Aiurea!/Alexandru Bozianu este soțul ex-deputatului PMP de Prahova, Nicoleta-Cătălina Bozianu și este directorul Pol Fruct din 2018/Tot de atunci au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia”(I)
Mărul polonez, biscuiții de Galați și cornul de Turda provoacă nemulțumiri printre părinții buzoieni
„Cum era de așteptat, programul guvernamental de furnizare a produselor lactate, de panificație și fructe în școli și grădinițe este din nou contestat de părinți, la doar câteva zile de la începerea anului școlar, nemulțumiți de calitatea produselor. Dacă biscuiții uscați produși la Galați sunt în termenul de valabilitate, sau cel puțin așa arată ambalajul, despre cornul produs și ambalat la Turda, județul Alba, și oferit elevilor și preșcolarilor din Buzău, nu se poate spune același lucru. Pe ambalaj nu se identifică nici data fabricației și nici termenul de valabilitate. De asemenea, în unele școli nu există continuitate în livrarea produselor.
A. Bozianu
Părinții sunt nemulțumiți și de calitatea merelor. Deși furnizorul ELCOMER ACHIZIȚII S.R.L. este din Niculești, comuna buzoiană Puiești, fructele sunt achiziționate din Polonia și ambalate de o firmă din județul Prahova, POL FRUCT S.R.L. care a câștigat licitația organizată de Consiliul Județean Buzău în asociere cu firma de la Puiești. Și asta deși există livezi cu meri în tot județul Prahova. Situația este aceeași în Prahova, Dâmbovița, Timiș ori Alba. Într-un interviu acordat în luna martie 2019, pentru știrile TVR, Alexandru Bozianu, directorul S.C. POL FRUCT S.R.L., declara că nu au avut de unde să achiziționeze mere românești, așa că au importat din Polonia, la un preț mai mare. Însă, potrivit unei analize realizată de Ziarul Financiar, mărul polonez este mai ieftin decât cel românesc. În depozitul din Boldești-Scăieni, merele importate din Polonia, la un preț mai mare decât al celor românești, intră pe linia de ambalare individuală, după ce au fost spălate în prealabil.
Întreprinzătorul prahovean spune că a încercat să colaboreze cu producătorii români de mere.
Pe lângă faptul că aceștia nu au depozite unde să țină merele o jumătate de an și nu pot livra cantitățile necesare, furnizorul spune că producătorii noștri au mere pline de pesticide și insecticide.
Nicoleta-Cătălina Bozianu
Cum a ajuns însă o firmă din Buzău care nu are nici măcar spații proprii de depozitare să fie lider de asociere cu această societate din Prahova, nu se știe. Alexandru Bozianu este soțul deputatului PMP de Prahova, Nicoleta-Cătălina Bozianu și este directorul Pol Fruct din 2018, potrivit declarației de avere a soției parlamentar. Tot de atunci au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia unde, spune Alexandru Bozianu, producătorii pot asigura cantitatea de fructe necesară.
Nemulțumiți de merele din Polonia sunt și părinți din Dâmbovița. Polonia asigură peste 70 la sută din merele importate în România. Organizați în cooperative, producătorii polonezi au infrastructura necesară pentru a depozita și exporta fructele în cantități mari. Uniunea Europeană a alocat României aproape 7 milioane de euro pentru achiziționarea de fructe și legume în anul școlar 2019-2020. Bani care, în loc să ajungă la producătorii locali, se duc în mare parte la furnizorii de peste hotare.
Președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, admite că nu este normal ca pe băncile elevilor buzoieni să ajungă mere din Polonia, dar vina aparține doar producătorilor.
,,Bine ar fi să mâncăm mere din România, să mâncăm roșii din România, dar trăim într-o perioadă în care globalizarea își spune cuvântul. Trăim în Europa. Cred că ar trebui făcută mai multă publicitate și fiecare să vorbim deschis despre asta, să ajungem să cumpărăm doar produse fabricate în România, dar din nefericire, chiar dacă e riscul să supăr pe cineva, să știți că la anumiți producători care spun că au produse din România găsim roșii din Grecia”, a declarat președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu.
Conducerea Consiliului Județean spune că a avut doar sarcina de a organiza licitațiile în timp util și spune că școlile, Inspectoratul școlar și inspectorii de la OPC trebuie să ia atitudine în cazul în care constată că produsele sunt de calitate îndoielnică.
,,Treaba noastră a fost să terminăm licitația, suntem printre puținele Consilii Județene din țară care au terminat licitațiile pe măr, corn și lapte. Nu mai e treaba noastră mai departe, ci a celor care ar trebui să se ocupe de calitate, de formă, dacă vreți, sunt cei care sunt îndreptățiți să facă verificări să vadă produsele sunt conforme. Cei îndreptățiți sunt cei de la OPC”, a mai spus Neagu.
De la eșec, la dezastru
La Buzău, programul ,,Lapte, măr și corn” în școli a eșuat lamentabil anul trecut și ar putea fi un dezastru și anul acesta. Toate încercările autorităților buzoiene de a asigura gustarea copiilor au mers din blocaj în blocaj în 2018, iar la începutul acestui an, când programul era foarte aproape să devină funcțional, o nouă modificare legislativă a compromis finalizarea procedurilor pentru derularea acestui program în județul Buzău. Mai exact, printr-o Hotărâre de Guvern, consiliile județene au fost obligate să consulte primăriile care, începând de anul acesta, au posibilitatea de a se ocupa de distribuirea laptelui, cornului și a fructelor în școli.
Cum primăriile din județul Buzău au considerat că procedurile sunt foarte greu de îndeplinit, dovadă că ani de zile nu au reușit să asigure spațiile frigorifice necesare pentru păstrarea produselor, după consultarea tuturor administrațiilor locale, Consiliul Județean Buzău și-a asumat derularea acestui program și a reluat procedurile de licitație. Însă acestea nu au fost lipsite de probleme.
După ce oferta vechiului furnizor Boromir a fost respinsă pentru lipsa fișei tehnice a produsului, societatea LOGISTIC MEDIA POP ART S.R.L. din Ocna Mureș, județul Alba, lider de asociere, și societatea PATISGAL S.R.L. din Galați au fost desemnate să furnizeze produsele de panificație în școlile și grădinițele din județul Buzău.
Nici Logistic Media Pop Art SRL și nici Patisgal SRL nu au secții de producție în zona Buzăului. Dar nicio autoritate centrală nu urmărește programul și nici traseul banilor. Consecința e că dintr-un leu, cât plătește Guvernul pe un corn și un pachet de lapte, doar jumătate e costul real al gustării. Restul e câștigul firmelor implicate – procesatori și intermediari.
Punctul de lucru al firmei LOGISTIC MEDIA POP ART SRL se află în spațiul fostei fabrici de ciment din Turda. Printr-o suveică de societăți, familia Pop câștigă zeci de licitații organizate de administrațiile județene și locale din țară în cadrul programului Laptele și Cornul, în pofida faptului că pe numele societăților respective au fost depuse sesizări la Protecția Consumatorului pentru nereguli.
În urmă cu 15 ani, Marinel Pop a deschis în clădirile fostei fabrici de ciment din Turda o fabrică de țigări (Europa) și o linie de panificație. Din afacerea cu țigări nu a rămas decât fumul, însă, prin produsele de panificație, Marinel Pop și membrii familiei au ajuns să câștige milioane de euro pentru că, în mod constant, își adjudecă licitații pe bandă rulantă din cadrul programului guvernamental Laptele și Cornul. Acest lucru se întâmplă în pofida faptului că firmele familiei Pop au fost acuzate de mai multe nereguli, ele fiind reclamate la Protecția Consumatorului. Rețeta de succes a familiei Pop este destul de simplă. Firma reclamată este băgată în insolvență, iar la licitații apar firme nou înființate, cu un istoric curat.
Cea de-a doua firmă, PATISGAL SRL, a fost înființată în 2003 și în martie 2012 a fost preluată (în acte) de Daniela-Ionela CIUBOTARU (40 de ani), de la Florentin Cristian CRISTEA. În anul respectiv societatea a raportat o cifra de afaceri de numai 643.176 lei, dar și 58 de angajați. Noua patroană – cu domiciliul într-un sat din județul Vrancea – a renunțat la societate în aprilie 2015, oficial contra sumei de 1.015.200 lei (valoarea nominală a părților sociale), vânzarea firmeii fiind efectuată în două etape – majorare de capital social (cu 300 lei!) și cesiune părți sociale.
Din aprilie 2015, unic asociat la PATISGAL SRL a devenit Mihaela Maria SCHUMNY (49 de ani), persoană născută la Baia Mare, dar cu cetățenie germană și domiciliu în Germania. În ianuarie 2016, noua patroană din acte schimbă domeniul principal de activitate în ,,fabricarea biscuiților și piscoturilor; fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie”, iar Doina DĂNILĂ (în prezent SERBINIUC, 28 de ani) rămâne unic administrator.
În 2017, PATISGAL SRL a fost inclusă pe lista societăților beneficiare de ajutor de stat, valoarea acestui sprijin financiar fiind de 5,3 milioane de lei, iar proiectul presupune crearea a 185 de locuri de muncă, din care 54 sunt pentru defavorizați.
Furnizorul laptelui, respins dar câștigător
Pentru produsele lactate a fost depusă o singură ofertă, respectiv a societății MERIDIAN AGROIND S.R.L. ,,Cu ocazia evaluării ofertei depusă de acest operator economic, în faza de D.U.A.E., s-a constat că ofertantul a depus în format electronic, semnat cu semnătură electronică extinsă D.U.A.E. prin care, la Secțiunea Utilajele, instalațiile și echipamenteie tehnice în dispoziția operatorului economic NU descrie în nici un fel utilajele (autospecialele frigorifice de transport, instalațiile și echipamentele tehnice pe care acesta le are la dispoziție pentru aducerea la îndeplinire a Acordului cadru și a contractelor subsecvente”, se precizează în informarea președintelui comisiilor de evaluare către consilierii județeni, privind stadiul procedurilor. Ca urmare, oferta a fost declarată inacceptabilă, iar ofertantul nu a formulat contestație. Ulterior însă, Meridian Agroind a ajuns pe lista câștigătorilor licitației. De menționat că societatea în cauză a fost ani de zile abonată la banii alocați derulării programului ,,Laptele și cornul” în școlile din Buzău și nu de puține ori produsele furnizate au ridicat suspiciuni de conformitate, reclamațiile fiind însă respinse de reprezentanții CJ Buzău.
Cele mai mari probleme au fost însă la licitația pentru desemnarea furnizorului fructelor în școli. După ce a fost plimbată trei luni între Consiliul Județean și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (A.N.AP.), documentația de atribuire a fost acceptată la data de 26 septembrie 2018, iar anunțul de participare publicat trei zile mai târziu în S.E.A.P.
Ofertele au fost deschise abia pe 5 noiembrie, singurul ofertant fiind asocierea formată din Societatea ELCOMER ACHIZITII S.R.L. – lider de asociere și Societatea POL FRUCT S.R.L. – asociat.
Comisia de evaluare a constatat însă că oferta depusă de Asociere este inacceptabilă, apreciindu-se că ,,ofertantul a făcut o subcontractare mascată”.
Primele două critici din avizul mai sus evocat au vizat, în esență faptul că, ,,liderului de asociere Societatea ELCOMER ACHIZITII S.R.L. îi revine activitatea de depozitare, transport și distribuție către beneficiari ai fructelor furnizate de către asociatul Societatea POL FRUCT S.R.L., liderul de asociere înțelege să realizeze aceste activități cu echipamente (spațiu de depozitare și mașini de transport cu standardele cerute în documentația de atribuire) și personal calificat (de asemenea conform cerințelor documentației de atribuire) închiriat în proporție de 100% de la Societatea Meridian Agroind S.R.L., conform Contractului de închiriere fără număr din data de 15.10.2018, fapt ce în opinia observatorilor A.N.AP. reprezintă în fapt o subcontractare a activității, deși în D.U.A.E. ofertantul declară fără echivoc că NU are subcontractanți”.
Ca urmare s-a propus în februarie anularea procedurii. Ofertantul a contestat însă rezultatul procedurii, nemulțumit de evaluare și argumentele Comisiei, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus anularea Raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente acestuia și s-a instituit, în sarcina autorității contractante, respectiv CJ Buzău, obligația să reevalueze oferta.
Astfel, după o nouă analiză, oferta depusă de Asocierea formată din Societatea ELCOMER ACHIZIțII S.R.L. – lider de asociere, cu sediul în Niculești, și societatea POLFRUCT SR.L. – asociat, a fost acceptată”, dezvaluiau cei de la Opinia de Buzau, la data de 19.10.2021.
Incisiv de Prahova NU crede ca „au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia” de cand Catalina Bozianu a fost deputat si de cand sotul acesteia a „devenit” directorul Pol Fruct (din 2018). Ziaristi rai – cei care au putut afirma asa „grozavie”.
Ziaristi rai au fost si cei de la News Buzau cand publicau – in data de 17.10.2019 – articolul „Incredibil! Cine ne minte? Elevii din Romania primesc mere din…Polonia (Foto)! Unde este grija fata de producatorii autohtoni si elevi? Ii miroase cuiva a frauda? Aiurea!”
Noi credem ca este doar o simpla coincidenta si contractul subsecvent de furnizare nr 2 din 07.01.2020, contract incheiat intre CJ Braila si „asocierea” SC ALPILINE SRL Braila cu SC POL FRUCT SRL Fantanele Prahova.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2021/11/Contract-subsecvent-furnizare-nr.-2-07.01.2020-1.pdf” title=”Contract subsecvent furnizare nr. 2-07.01.2020 (1)”]
Pana sa revenim cu alte „simple” coincidente trebuie sa salutam o decizie surprinzatoare.
Un site obscur utilizat si promovat de Catalina Bozianu, in campania electorala, a fost repede modificat.
Asta, in urma dezvaluirilor noastre si in urma retinerilor – consilierului general Militaru Marian-Cătălin si consilierului Şerpescu Cătălin Constantin, din partea PMP.
„In acelasi „timp si simultan”, sub umbrela de sef al PMP Prahova si-a alocat toata energia de a ataca Guvernul Romaniei prin prisma partidului doar pentru a isi proteja cele doua afaceri detinute de sot si fiu (devine interesant si cine sunt asociati in acele firme):
Astfel, acel site de mai sus era parcat pe dreapta si/sau pe stanga fara un beneficiar adevarat/asumat. Sperand in stergerea urmelor, practic jignind inteligenta organelor de cercetare penala, acest site a fost modificat si asumat de firma sotului (precizand chiar si modalitatea de facturare, achizitionare, etc). Chiar murim de ras, pe bune coane’!? Noroc ca avem salvate inainte de modificare, pe filmare!
In rest, trebuie sa o felicitam pe Catalina Bozianu, deoarece:
Sâmbătă, 30 octombrie, Cătălina Bozianu a fost realeasă președinte al organizației PMP Prahova, în cadrul Conferinței de Alegeri a filialei județene, in plina pandemie si val 4 cand astfel de adunari sunt interzise.
IPJ Prahova?…Doarme! Politia Municipilui Ploiesti? …Doarme!
In fapt, ceea ce vedem nu este adevarat! In drept…Respectarea distantei sociale – marca PMP Prahova!
Ramane o intrebare!
La aceasta Conferinta de Alegeri a filialei judetene PMP Prahova s-au folosit tot mere de „Polonia”?
Vom reveni! (Cristina T.).
Anchete
AEP vrea mai mult secret în jurul alegerilor: informații „strict secret” la Autoritatea Electorală Permanentă
De la „secret” la „strict secret”: AEP își ridică nivelul de clasificare a informațiilor
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune ca o parte din informațiile pe care le elaborează sau le deține să poată fi încadrate la nivelul „strict secret”, nu doar „secret”, ca în prezent, dezvăluie publicația Lumea Justiției.
La 17 iulie 2026, AEP a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern „pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi termenele de clasificare aferente acestora”.
Proiectul vizează abrogarea HG nr. 924/2021 și înlocuirea acesteia cu o nouă hotărâre de Guvern, care să permită folosirea și a nivelului „strict secret” pentru anumite categorii de informații.
Ce este secret acum: patru categorii de informații, toate la nivel „secret”
În forma actuală, HG 924/2021 stabilește că toate informațiile clasificate ale AEP sunt secrete de stat de nivel „secret”. Actul normativ enumeră patru categorii principale:
- Informațiile provenind de la alte autorități sau instituții publice, în cadrul cooperării interinstituționale, care conțin informații clasificate secrete de stat, nivel „secret”, indiferent de suport sau formă;
- Informații elaborate de AEP, la solicitarea instituțiilor abilitate, a căror divulgare neautorizată poate produce daune grave securității naționale, în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale;
- Documentare, buletine informative, notificări și informări specifice activității AEP, provenite de la autorități cu atribuții în domeniul securității naționale, clasificate „secret”;
- Planul de pază și apărare a obiectivelor, sectoarelor și locurilor cu importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate gestionate de AEP.
Termenul de clasificare este, în prezent, de 30 de ani pentru informațiile de la punctele 2 și 4, în timp ce pentru punctele 1 și 3 durata este lăsată la latitudinea emitentului, amintește Lumea Justiției.
Standard național: până la 100 de ani de secretizare, în funcție de nivel
Regimul general al termenelor de clasificare este stabilit prin HG 585/2002 privind standardul național de protecție a informațiilor clasificate. Conform art. 12 alin. (2):
- până la 100 de ani pentru informațiile „strict secret de importanță deosebită”;
- până la 50 de ani pentru informațiile „strict secret”;
- până la 30 de ani pentru informațiile „secret”.
Astfel, o trecere de la „secret” la „strict secret” nu înseamnă doar un nivel superior de protecție, ci și posibilitatea unei perioade de clasificare mai îndelungate.
Ce schimbări propune AEP: planul de pază, doar „strict secret”
În noul proiect, AEP cere:
- ca planul de pază și apărare (punctul 4) să fie clasificat exclusiv la nivel „strict secret”;
- iar celelalte trei categorii (punctele 1–3) să poată fi clasificate fie „secret”, fie „strict secret”, în funcție de conținut și de evaluarea de risc.
Cu alte cuvinte, Autoritatea Electorală Permanentă își rezervă dreptul de a urca o parte semnificativă a informațiilor din zona electorală la un nivel de secretizare superior celui utilizat până acum.
Motivația oficială: „asimetrie operațională” cu MAI, MAE și STS
În nota de fundamentare, AEP justifică inițiativa printr-un argument tehnico-juridic: actuala HG 924/2021, care limitează nivelul informațiilor doar la „secret”, ar împiedica instituția să primească și să gestioneze documente „strict secret” de la partenerii instituționali.
Redăm ideea centrală din nota de fundamentare, citată de Lumea Justiției:
- toate informațiile clasificate ale AEP au fost stabilite exclusiv la nivel „secret”;
- această limitare ar crea „o asimetrie operațională” față de instituții cu care AEP colaborează strâns în perioadele electorale – în special Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale;
- AEP se află „în imposibilitatea legală și logistică” de a primi și înregistra oficial documente cu nivel „strict secret”, existând riscul unui refuz de primire din motive de neconformitate legală, chiar dacă unii angajați dețin certificate de securitate pentru un nivel superior;
- în consecință, în raport cu Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, se impune actualizarea listei de informații secrete de stat elaborate sau deținute de AEP.
Miza: mai multă protecție sau mai multă opacitate în organizarea alegerilor?
Prin ridicarea nivelului de clasificare, AEP își aliniază formal regimul de securitate la cel al altor instituții-cheie din arhitectura electorală. În același timp, proiectul deschide discuția – semnalată de Lumea Justiției – despre gradul de transparență al activităților și documentelor care privesc organizarea și desfășurarea proceselor electorale, într-un context în care încrederea publică în integritatea alegerilor depinde și de accesul la informații, nu doar de protecția lor. (Irinel I.).
Anchete
Teoria „prescripției scurte” în România, spulberată de o directivă europeană: Analiza care dă peste cap discursul politic
O amplă strategie de comunicare, intens promovată în spațiul public de anumite facțiuni politice, a fost recent demontată de realitatea legislativă de la Bruxelles. Publicația „Lumea Justiției” dezvăluie cum noile standarde impuse de Uniunea Europeană în materie de corupție sunt, în mod paradoxal, mult mai permisive decât legislația penală românească, lăsând fără argumente vocile care acuzau România că ar avea cele mai scurte termene de prescripție din spațiul comunitar.
Standardele europene versus realitatea românească: Ce prevede noua directivă pe corupție
Punctul de cotitură în această dezbatere îl reprezintă publicarea recentă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a Directivei nr. 2026/10212. Documentul, asumat de Parlamentul European și Consiliu, stabilește la articolul 19 recomandări clare privind termenele de prescripție pentru infracțiunile de corupție. Astfel, UE solicită un prag de cel puțin opt ani pentru infracțiunile cu pedepse de peste patru ani și de cel puțin cinci ani pentru cele cu pedepse de peste trei ani.
Această „ștachetă” europeană se dovedește a fi mult sub nivelul impus de Codul penal român. Conform analizei citate, legislația națională (art. 154 CP) stipulează termene mult mai riguroase: 15 ani pentru infracțiuni grave, 10 ani pentru pedepse între 10 și 20 de ani și 8 ani pentru pedepse între 5 și 10 ani. Practic, legislația din România acoperă și depășește exigențele de la Bruxelles, contrazicând narativul public conform căruia legea română ar fi „prea blândă”.
Manipularea politică rămâne fără argumente: Avocata Elena Radu explică discrepanțele legislative
Subiectul a fost readus în atenția publicului de avocata Elena Radu, care a subliniat că noile reglementări europene „taie creaca de sub picioarele propagandiștilor”. Într-o analiză tăioasă publicată recent, aceasta a explicat că termenele generale de prescripție din România sunt nu doar aliniate, ci chiar superioare recomandărilor oficiale ale Uniunii conduse de Ursula von der Leyen.
„V-o deteră la picioare și vă lăsară fără argumente de manipulare”, a punctat Elena Radu, adresându-se celor care s-au folosit de tema prescripției pentru a pune presiune pe sistemul judiciar național. Avocata subliniază că UE nu menționează necesitatea unor termene speciale dublate, ci pune accent pe măsuri care să permită o investigare eficientă într-un timp rezonabil, termenele de 5 și 8 ani fiind considerate suficiente la nivel european.
Prescripția specială și „somnul” procurorilor: Adevărata cauză a dosarelor închise
Analiza publicată de „Lumea Justiției” scoate la iveală o concluzie incomodă pentru sistemul de parchet: problema prescripției în România nu este una de durată a termenelor, ci una de eficiență a urmăririi penale. În timp ce discursul politic se concentra pe modificarea legilor, realitatea din teren arată că dosarele ajung să fie închise nu pentru că termenele sunt scurte, ci pentru că sunt lăsate „la dospit” în sertarele anchetatorilor.
„Dacă vă doare cumva cu prescripția, îndreptați-vă spre prietenii voștri procurori, că pe acolo se doarme în papuci”, a concluzionat Elena Radu. În acest context, noua directivă europeană devine o oglindă în care propaganda politică se lovește de cifrele reci ale legii, demonstrând că manipularea pe tema prescripției a fost, în esență, un instrument de presiune lipsit de un fundament juridic solid în raport cu standardele UE. (Irinel I.).
Anchete
„Greva care pune stetoscopul pe Guvern”: 400 de spitale intră în revoltă, pacienții între lege, nervi și planul de avarie
Sanitas scoate halatul în stradă: marți, sistemul sanitar își schimbă pansamentul cu pancarta
Grevă generală în sănătate, cu data trecută pe fișă: marți, 28 iulie.
Federația SANITAS anunță că personalul medical iese în stradă împotriva noii Legi a salarizării, o lege care a reușit performanța să enerveze până și oamenii obișnuiți să lucreze în gardă, la foc continuu.
Consiliul Național al Federației SANITAS intră azi în ședință pentru ultimele pregătiri înainte de declanșarea grevei generale. Nu e vorba de o „mică acțiune simbolică”, ci de un cutremur sindical programat: se stabilesc locurile, orele și formele de protest. Tradus: cine, unde și cât de tare va striga că e sătul de bătaia de joc numită „Legea salarizării”.
400 de spitale în grevă: România, internată la secția „Nemulțumiri cronice”
Din informațiile pe care le au liderii de sindicat, greva generală urmează să înceapă marți, 28 iulie, în 400 de spitale din România – adică marea majoritate a spitalelor publice din țară.
Când 400 de spitale intră în grevă, nu mai vorbim despre o excepție, ci despre un diagnostic național:
- personal medical extenuat și umilit de ani de zile;
- o lege a salarizării făcută fără consultarea reală a celor care țin sistemul în viață;
- sindicate care au ajuns la concluzia că nu mai merge cu „memorii”, ci doar cu presiune de stradă.
Guvernul, între timp, pare a fi pe ventilație politică: nu recunoaște boala, dar nici nu poate ignora simptomele.
„Ce se întâmplă cu pacienții?”: întrebarea corectă, răspunsul incomod
Evident, prima întrebare pe care o are orice om normal este:
Ce se întâmplă cu pacienții?
Legea nu-i lasă cu totul la mâna hazardului. În cazul grevei generale, trebuie să existe un plan de grevă – un document cerut explicit de legislația din România. Pe hârtie, lucrurile stau așa:
- managerul de spital, împreună cu sindicatele, trebuie să stabilească cine lucrează în acea perioadă și în ce secție;
- cel puțin o treime din angajații spitalului trebuie să fie la muncă;
- urgențele trebuie asigurate.
Adică: nu se pune lacătul pe UPU, nu se lasă bolnavul în stradă. Dar restul – consultații, programări, intervenții necritice – intră pe regim de „amânat până când Guvernul își amintește că medicii și asistentele nu trăiesc cu aplauze de la balcon”.
Legea salarizării: suspendată provizoriu în instanță, dar nu și pe nervii oamenilor
Federația Sanitas a obținut în instanță o suspendare provizorie a noii Legi a salarizării, pe motiv că sindicatele nu au fost consultate. Cu alte cuvinte, s-a demonstrat legal ceea ce toți știau deja: legea a fost făcută „pe repede înainte”, peste capul oamenilor direct vizați.
Dar accentul e pe „provizorie”:
- nu e hotărâre definitivă;
- legea poate reveni oricând în forță, ca un virus netratat corect;
- iar între timp, tensiunea în spitale rămâne la nivel de precoma socială.
Greva nu e un moft, este reacția la o lege făcută ca o rețetă scrisă de cineva care n-a văzut spital dincolo de poarta de vizită oficială.
„Plan de grevă” pe hârtie, „plan de supraviețuire” în realitate
Pe hârtie, totul e ordonat: plan de grevă, o treime din personal prezent, urgențe acoperite.
În realitate:
- spitalele deja lucrează la limită, cu deficit de personal;
- „o treime” înseamnă că ceilalți doi din trei sunt extenuați sau în stradă;
- pacienții, prinși între durere și nervi, vor înțelege contextual greva, dar nu vor uita cine i-a adus în situația asta.
Politicienii vor încerca, evident, să dea vina pe sindicate. Sindicatele vor arăta spre lege. Iar pacienții, ca de obicei, vor sta la mijloc, pe hol, între „vă rugăm să aveți răbdare” și „nu avem personal”.
Concluzie usturătoare: când îți bați joc de oameni, ajung să își scoată halatul în stradă, nu doar stetoscopul
Federatia Sanitas nu mai negociază la șoaptă pe holurile ministerelor, ci cu portavocea, în fața lor.
- 400 de spitale în grevă generală nu sunt „derapaj”, ci semnul că sistemul e deja în colaps moral;
- o lege a salarizării, făcută fără dialog real, s-a întors ca un boomerang în plină figură Guvernului;
- pacienții, sub „protecția” unui plan de grevă, rămân totuși în zona de risc, pentru că nimeni nu poate compensa, prin legislație, lipsa de respect arătată ani la rând personalului medical.
România se pregătește, din nou, să vadă cum sănătatea iese în stradă, cu pancarte în loc de perfuzii. Când medicul, asistenta și infirmiera ajung să blocheze bulevarde ca să fie auziți, înseamnă că cineva, sus, la butoane, a fost surd prea mult timp. (Irinel I.).
Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
„Ținutul Vinului” cu parfum de dopaj: turism de broșură, laborator de culise În proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks –...
„Sporul de antenă” sau cum îți fură MAI ție banii cu formula ținută la sertar
„Secret de serviciu”: cum se calculează, de fapt, sporul pentru condiții grele În Ministerul Afacerilor Interne, adevărata artă nu e...
Șoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
Cursa prostiei dintre Deda și Toplița sau cum să-ți distrugi viața (și pe a altora) într-o singură tură de cocaină...
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
De la cod roșu la cod penal În România, a devenit un ritual aproape liturgic: când un demnitar intră în...
Republica „SECRET”: cum a secretizat MAI ceea ce scrie negru pe alb în Monitorul Oficial
„Dezvăluie Sindicatul Diamantul”: când totul e public, doar tupeul e clasificat Dezvăluie Sindicatul Diamantul: în Ministerul Afacerilor Interne s-a inventat...
Academia de Haos a Poliției Române: „Jurați credință confuziei!”
Ceremonia absurdului: jurământ cu bilețelul alb în mână Debutul în carieră al promoției iulie 2026 de la Academia de Poliție...
ANP, în căutare de buton „RESET”: de la Autoritate la Folderul JUNK al statului român
„Dezvăluie Federația”: când generalul bâlbâie ordine, barca penitenciarelor ia apă Dezvăluie Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor că ANP...
Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente
Sub cerul României, legea e „sub limita de cuantificare” În timp ce fermierii stau cu ochii în nori și cu...
O nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului...
„Unitate pe fluturașul de salariu”: Polițiștii de penitenciare ies în stradă cu halatul alb de braț
Sindicate încolțite: când doctorul și gardianul ajung la aceeași „secție” – protestul Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, a anunțat cu solemnitatea...
Rulotă fantomă de 70.000 € plimbată prin Europa și parcată în Reșița. Poliția descoperă, hoțul “uită” să o mai ducă înapoi
Autorulotă de lux “evadată” din Spania, găsită la plimbare în Caraș-Severin În România lui 2026, nimic nu mai miră pe...
ANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”
MAI dă cu interlopul de pereți, ANP dă cu filtrul pe Instagram În timp ce Ministerul Afacerilor Interne (MAI) își...
Caracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă
„Prezentul fără perdea”, dar cu draperii groase la MEDAT Istoricul și jurnalistul Marius Oprea avertiza, în rubrica sa „Prezentul fără...
„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
Ingineria transferului: din „fără penali” în „fără concurs” În România anului 2026, „transferul în interesul serviciului” a devenit noua teleportare...
Guvernul „Nu stie, Nu poate, Nu răspunde”. MAI: Bani au fost, voință zero. Restul e fum juridic și contabili de carton
Tăcerea instituțională: 20 de luni pentru două „da” și un „nu” După o sentință a Tribunalului București, un recurs respins...
-
Exclusivacum o zi
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 2 zile
O nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
-
Exclusivacum 4 zile
„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
-
Exclusivacum 4 zile
Guvernul „Nu stie, Nu poate, Nu răspunde”. MAI: Bani au fost, voință zero. Restul e fum juridic și contabili de carton
-
Exclusivacum 5 zileDe la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri
-
Exclusivacum 5 zileGDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume
-
Exclusivacum 4 zile
Caracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă
-
Exclusivacum 3 zile
ANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”