Anchete
„Ii miroase cuiva a frauda? Aiurea!/Alexandru Bozianu este soțul ex-deputatului PMP de Prahova, Nicoleta-Cătălina Bozianu și este directorul Pol Fruct din 2018/Tot de atunci au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia”(I)
Mărul polonez, biscuiții de Galați și cornul de Turda provoacă nemulțumiri printre părinții buzoieni
„Cum era de așteptat, programul guvernamental de furnizare a produselor lactate, de panificație și fructe în școli și grădinițe este din nou contestat de părinți, la doar câteva zile de la începerea anului școlar, nemulțumiți de calitatea produselor. Dacă biscuiții uscați produși la Galați sunt în termenul de valabilitate, sau cel puțin așa arată ambalajul, despre cornul produs și ambalat la Turda, județul Alba, și oferit elevilor și preșcolarilor din Buzău, nu se poate spune același lucru. Pe ambalaj nu se identifică nici data fabricației și nici termenul de valabilitate. De asemenea, în unele școli nu există continuitate în livrarea produselor.
A. Bozianu
Părinții sunt nemulțumiți și de calitatea merelor. Deși furnizorul ELCOMER ACHIZIȚII S.R.L. este din Niculești, comuna buzoiană Puiești, fructele sunt achiziționate din Polonia și ambalate de o firmă din județul Prahova, POL FRUCT S.R.L. care a câștigat licitația organizată de Consiliul Județean Buzău în asociere cu firma de la Puiești. Și asta deși există livezi cu meri în tot județul Prahova. Situația este aceeași în Prahova, Dâmbovița, Timiș ori Alba. Într-un interviu acordat în luna martie 2019, pentru știrile TVR, Alexandru Bozianu, directorul S.C. POL FRUCT S.R.L., declara că nu au avut de unde să achiziționeze mere românești, așa că au importat din Polonia, la un preț mai mare. Însă, potrivit unei analize realizată de Ziarul Financiar, mărul polonez este mai ieftin decât cel românesc. În depozitul din Boldești-Scăieni, merele importate din Polonia, la un preț mai mare decât al celor românești, intră pe linia de ambalare individuală, după ce au fost spălate în prealabil.
Întreprinzătorul prahovean spune că a încercat să colaboreze cu producătorii români de mere.
Pe lângă faptul că aceștia nu au depozite unde să țină merele o jumătate de an și nu pot livra cantitățile necesare, furnizorul spune că producătorii noștri au mere pline de pesticide și insecticide.
Nicoleta-Cătălina Bozianu
Cum a ajuns însă o firmă din Buzău care nu are nici măcar spații proprii de depozitare să fie lider de asociere cu această societate din Prahova, nu se știe. Alexandru Bozianu este soțul deputatului PMP de Prahova, Nicoleta-Cătălina Bozianu și este directorul Pol Fruct din 2018, potrivit declarației de avere a soției parlamentar. Tot de atunci au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia unde, spune Alexandru Bozianu, producătorii pot asigura cantitatea de fructe necesară.
Nemulțumiți de merele din Polonia sunt și părinți din Dâmbovița. Polonia asigură peste 70 la sută din merele importate în România. Organizați în cooperative, producătorii polonezi au infrastructura necesară pentru a depozita și exporta fructele în cantități mari. Uniunea Europeană a alocat României aproape 7 milioane de euro pentru achiziționarea de fructe și legume în anul școlar 2019-2020. Bani care, în loc să ajungă la producătorii locali, se duc în mare parte la furnizorii de peste hotare.
Președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, admite că nu este normal ca pe băncile elevilor buzoieni să ajungă mere din Polonia, dar vina aparține doar producătorilor.
,,Bine ar fi să mâncăm mere din România, să mâncăm roșii din România, dar trăim într-o perioadă în care globalizarea își spune cuvântul. Trăim în Europa. Cred că ar trebui făcută mai multă publicitate și fiecare să vorbim deschis despre asta, să ajungem să cumpărăm doar produse fabricate în România, dar din nefericire, chiar dacă e riscul să supăr pe cineva, să știți că la anumiți producători care spun că au produse din România găsim roșii din Grecia”, a declarat președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu.
Conducerea Consiliului Județean spune că a avut doar sarcina de a organiza licitațiile în timp util și spune că școlile, Inspectoratul școlar și inspectorii de la OPC trebuie să ia atitudine în cazul în care constată că produsele sunt de calitate îndoielnică.
,,Treaba noastră a fost să terminăm licitația, suntem printre puținele Consilii Județene din țară care au terminat licitațiile pe măr, corn și lapte. Nu mai e treaba noastră mai departe, ci a celor care ar trebui să se ocupe de calitate, de formă, dacă vreți, sunt cei care sunt îndreptățiți să facă verificări să vadă produsele sunt conforme. Cei îndreptățiți sunt cei de la OPC”, a mai spus Neagu.
De la eșec, la dezastru
La Buzău, programul ,,Lapte, măr și corn” în școli a eșuat lamentabil anul trecut și ar putea fi un dezastru și anul acesta. Toate încercările autorităților buzoiene de a asigura gustarea copiilor au mers din blocaj în blocaj în 2018, iar la începutul acestui an, când programul era foarte aproape să devină funcțional, o nouă modificare legislativă a compromis finalizarea procedurilor pentru derularea acestui program în județul Buzău. Mai exact, printr-o Hotărâre de Guvern, consiliile județene au fost obligate să consulte primăriile care, începând de anul acesta, au posibilitatea de a se ocupa de distribuirea laptelui, cornului și a fructelor în școli.
Cum primăriile din județul Buzău au considerat că procedurile sunt foarte greu de îndeplinit, dovadă că ani de zile nu au reușit să asigure spațiile frigorifice necesare pentru păstrarea produselor, după consultarea tuturor administrațiilor locale, Consiliul Județean Buzău și-a asumat derularea acestui program și a reluat procedurile de licitație. Însă acestea nu au fost lipsite de probleme.
După ce oferta vechiului furnizor Boromir a fost respinsă pentru lipsa fișei tehnice a produsului, societatea LOGISTIC MEDIA POP ART S.R.L. din Ocna Mureș, județul Alba, lider de asociere, și societatea PATISGAL S.R.L. din Galați au fost desemnate să furnizeze produsele de panificație în școlile și grădinițele din județul Buzău.
Nici Logistic Media Pop Art SRL și nici Patisgal SRL nu au secții de producție în zona Buzăului. Dar nicio autoritate centrală nu urmărește programul și nici traseul banilor. Consecința e că dintr-un leu, cât plătește Guvernul pe un corn și un pachet de lapte, doar jumătate e costul real al gustării. Restul e câștigul firmelor implicate – procesatori și intermediari.
Punctul de lucru al firmei LOGISTIC MEDIA POP ART SRL se află în spațiul fostei fabrici de ciment din Turda. Printr-o suveică de societăți, familia Pop câștigă zeci de licitații organizate de administrațiile județene și locale din țară în cadrul programului Laptele și Cornul, în pofida faptului că pe numele societăților respective au fost depuse sesizări la Protecția Consumatorului pentru nereguli.
În urmă cu 15 ani, Marinel Pop a deschis în clădirile fostei fabrici de ciment din Turda o fabrică de țigări (Europa) și o linie de panificație. Din afacerea cu țigări nu a rămas decât fumul, însă, prin produsele de panificație, Marinel Pop și membrii familiei au ajuns să câștige milioane de euro pentru că, în mod constant, își adjudecă licitații pe bandă rulantă din cadrul programului guvernamental Laptele și Cornul. Acest lucru se întâmplă în pofida faptului că firmele familiei Pop au fost acuzate de mai multe nereguli, ele fiind reclamate la Protecția Consumatorului. Rețeta de succes a familiei Pop este destul de simplă. Firma reclamată este băgată în insolvență, iar la licitații apar firme nou înființate, cu un istoric curat.
Cea de-a doua firmă, PATISGAL SRL, a fost înființată în 2003 și în martie 2012 a fost preluată (în acte) de Daniela-Ionela CIUBOTARU (40 de ani), de la Florentin Cristian CRISTEA. În anul respectiv societatea a raportat o cifra de afaceri de numai 643.176 lei, dar și 58 de angajați. Noua patroană – cu domiciliul într-un sat din județul Vrancea – a renunțat la societate în aprilie 2015, oficial contra sumei de 1.015.200 lei (valoarea nominală a părților sociale), vânzarea firmeii fiind efectuată în două etape – majorare de capital social (cu 300 lei!) și cesiune părți sociale.
Din aprilie 2015, unic asociat la PATISGAL SRL a devenit Mihaela Maria SCHUMNY (49 de ani), persoană născută la Baia Mare, dar cu cetățenie germană și domiciliu în Germania. În ianuarie 2016, noua patroană din acte schimbă domeniul principal de activitate în ,,fabricarea biscuiților și piscoturilor; fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie”, iar Doina DĂNILĂ (în prezent SERBINIUC, 28 de ani) rămâne unic administrator.
În 2017, PATISGAL SRL a fost inclusă pe lista societăților beneficiare de ajutor de stat, valoarea acestui sprijin financiar fiind de 5,3 milioane de lei, iar proiectul presupune crearea a 185 de locuri de muncă, din care 54 sunt pentru defavorizați.
Furnizorul laptelui, respins dar câștigător
Pentru produsele lactate a fost depusă o singură ofertă, respectiv a societății MERIDIAN AGROIND S.R.L. ,,Cu ocazia evaluării ofertei depusă de acest operator economic, în faza de D.U.A.E., s-a constat că ofertantul a depus în format electronic, semnat cu semnătură electronică extinsă D.U.A.E. prin care, la Secțiunea Utilajele, instalațiile și echipamenteie tehnice în dispoziția operatorului economic NU descrie în nici un fel utilajele (autospecialele frigorifice de transport, instalațiile și echipamentele tehnice pe care acesta le are la dispoziție pentru aducerea la îndeplinire a Acordului cadru și a contractelor subsecvente”, se precizează în informarea președintelui comisiilor de evaluare către consilierii județeni, privind stadiul procedurilor. Ca urmare, oferta a fost declarată inacceptabilă, iar ofertantul nu a formulat contestație. Ulterior însă, Meridian Agroind a ajuns pe lista câștigătorilor licitației. De menționat că societatea în cauză a fost ani de zile abonată la banii alocați derulării programului ,,Laptele și cornul” în școlile din Buzău și nu de puține ori produsele furnizate au ridicat suspiciuni de conformitate, reclamațiile fiind însă respinse de reprezentanții CJ Buzău.
Cele mai mari probleme au fost însă la licitația pentru desemnarea furnizorului fructelor în școli. După ce a fost plimbată trei luni între Consiliul Județean și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (A.N.AP.), documentația de atribuire a fost acceptată la data de 26 septembrie 2018, iar anunțul de participare publicat trei zile mai târziu în S.E.A.P.
Ofertele au fost deschise abia pe 5 noiembrie, singurul ofertant fiind asocierea formată din Societatea ELCOMER ACHIZITII S.R.L. – lider de asociere și Societatea POL FRUCT S.R.L. – asociat.
Comisia de evaluare a constatat însă că oferta depusă de Asociere este inacceptabilă, apreciindu-se că ,,ofertantul a făcut o subcontractare mascată”.
Primele două critici din avizul mai sus evocat au vizat, în esență faptul că, ,,liderului de asociere Societatea ELCOMER ACHIZITII S.R.L. îi revine activitatea de depozitare, transport și distribuție către beneficiari ai fructelor furnizate de către asociatul Societatea POL FRUCT S.R.L., liderul de asociere înțelege să realizeze aceste activități cu echipamente (spațiu de depozitare și mașini de transport cu standardele cerute în documentația de atribuire) și personal calificat (de asemenea conform cerințelor documentației de atribuire) închiriat în proporție de 100% de la Societatea Meridian Agroind S.R.L., conform Contractului de închiriere fără număr din data de 15.10.2018, fapt ce în opinia observatorilor A.N.AP. reprezintă în fapt o subcontractare a activității, deși în D.U.A.E. ofertantul declară fără echivoc că NU are subcontractanți”.
Ca urmare s-a propus în februarie anularea procedurii. Ofertantul a contestat însă rezultatul procedurii, nemulțumit de evaluare și argumentele Comisiei, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus anularea Raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente acestuia și s-a instituit, în sarcina autorității contractante, respectiv CJ Buzău, obligația să reevalueze oferta.
Astfel, după o nouă analiză, oferta depusă de Asocierea formată din Societatea ELCOMER ACHIZIțII S.R.L. – lider de asociere, cu sediul în Niculești, și societatea POLFRUCT SR.L. – asociat, a fost acceptată”, dezvaluiau cei de la Opinia de Buzau, la data de 19.10.2021.
Incisiv de Prahova NU crede ca „au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia” de cand Catalina Bozianu a fost deputat si de cand sotul acesteia a „devenit” directorul Pol Fruct (din 2018). Ziaristi rai – cei care au putut afirma asa „grozavie”.
Ziaristi rai au fost si cei de la News Buzau cand publicau – in data de 17.10.2019 – articolul „Incredibil! Cine ne minte? Elevii din Romania primesc mere din…Polonia (Foto)! Unde este grija fata de producatorii autohtoni si elevi? Ii miroase cuiva a frauda? Aiurea!”
Noi credem ca este doar o simpla coincidenta si contractul subsecvent de furnizare nr 2 din 07.01.2020, contract incheiat intre CJ Braila si „asocierea” SC ALPILINE SRL Braila cu SC POL FRUCT SRL Fantanele Prahova.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2021/11/Contract-subsecvent-furnizare-nr.-2-07.01.2020-1.pdf” title=”Contract subsecvent furnizare nr. 2-07.01.2020 (1)”]
Pana sa revenim cu alte „simple” coincidente trebuie sa salutam o decizie surprinzatoare.
Un site obscur utilizat si promovat de Catalina Bozianu, in campania electorala, a fost repede modificat.
Asta, in urma dezvaluirilor noastre si in urma retinerilor – consilierului general Militaru Marian-Cătălin si consilierului Şerpescu Cătălin Constantin, din partea PMP.
„In acelasi „timp si simultan”, sub umbrela de sef al PMP Prahova si-a alocat toata energia de a ataca Guvernul Romaniei prin prisma partidului doar pentru a isi proteja cele doua afaceri detinute de sot si fiu (devine interesant si cine sunt asociati in acele firme):


Astfel, acel site de mai sus era parcat pe dreapta si/sau pe stanga fara un beneficiar adevarat/asumat. Sperand in stergerea urmelor, practic jignind inteligenta organelor de cercetare penala, acest site a fost modificat si asumat de firma sotului (precizand chiar si modalitatea de facturare, achizitionare, etc). Chiar murim de ras, pe bune coane’!? Noroc ca avem salvate inainte de modificare, pe filmare!

In rest, trebuie sa o felicitam pe Catalina Bozianu, deoarece:
Sâmbătă, 30 octombrie, Cătălina Bozianu a fost realeasă președinte al organizației PMP Prahova, în cadrul Conferinței de Alegeri a filialei județene, in plina pandemie si val 4 cand astfel de adunari sunt interzise.
IPJ Prahova?…Doarme! Politia Municipilui Ploiesti? …Doarme!
In fapt, ceea ce vedem nu este adevarat! In drept…Respectarea distantei sociale – marca PMP Prahova!

Ramane o intrebare!
La aceasta Conferinta de Alegeri a filialei judetene PMP Prahova s-au folosit tot mere de „Polonia”?

Vom reveni! (Cristina T.).
Anchete
Procuror la cununie, ofertă la „pachet”: vinuri fine și „fetițe” de ocazie. Mireasa a scăpat florile, noi cădem de pe scaun
Cununie civilă cu bonus: procurorul de serviciu la „distracții”
Publicația Lumea Justiției relatează o scenă de antologie, de parcă ar fi scenariu prost de film românesc: la cununia civilă a unui avocat, printre invitați apare și un procuror, prieten de familie cu socrii avocatului. Nimic spectaculos până aici, doar că cei doi – avocatul și procurorul – nu se cunoșteau între ei.
Se cunosc, dau mâna, zâmbete, politicos, atmosferă festivă. Și, cum nașul spiritual al combinațiilor dubioase nu putea lipsi, procurorul deschide discuția nu cu un „multă fericire”, ci cu o invitație de colecție: hai, mă, pe la mine în oraș, să vezi ce vinuri și ce fetițe avem, ce chefuri tragem!
Cam așa se inaugurează o relație „instituțională” în anumite cercuri: nu cu codul de procedură penală, ci cu „catalogul” de petreceri.
„Să vezi ce vinuri și ce fetițe avem”: oferta specială a Parchetului vesel
Potrivit relatării din Lumea Justiției, procurorul nu se jenează deloc. Nu șoapte, nu discreție, nu „hai să vorbim după”. Omul livrează pachetul promoțional direct, ca la reclamă de supermarket:
– „Să vezi ce vinuri și ce fetițe avem – ce chefuri o să tragem!”
Nu „hai să facem schimb de contacte profesionale”, nu „poate colaborăm în dosare”, nu „ne vedem la o conferință juridică”. Nu. Vinuri și fetițe, domnule! Combo-ul clasic al unora care au înțeles „justiția” ca prelungirea cabinei de la club.
Și, ca să fie circul complet, replicile nu sunt deloc susurate conspirativ. Nu. Procurorul livrează invitația de parcă ar anunța meniul zilei.
Nuntași șocați, mireasa paralizată, procurorul în transă
Evident, dacă tot e să te faci de râs, măcar s-o faci cu audiență maximă. Procurorul vorbește tare, cu încrederea omului care e obișnuit să nu i se întâmple niciodată nimic, indiferent ce spune sau ce face.
Așa că aud conversația:
- nuntașii,
- mireasa,
- probabil și primarul,
- dacă era și vreun copil prin zonă, sigur a întrebat pe mama ce-s alea „fetițe” la ofertă cu vin.
Mireasa, șocată, scapă florile din mână. Cum să reacționezi, ca femeie, când la propria cununie auzi cum prietenul de familie al socrilor – procuror, nu vreun neica-nimeni – îți invită proaspătul soț să vină la degustare de vinuri și femei?
În loc de „Casă de piatră!”, moment solemn, urmează „Hai la chef, frate, că avem marfă bună!”
Prieten de familie sau agent de turism pentru destrăbălare?
Scena relatată de Lumea Justiției nu e doar anecdotică, e radiografia unei mentalități:
Procurorul nu se percepe ca reprezentant al legii, ci ca băiat de gașcă, cu acces la „resurse”: vinuri, fetițe, chefuri. Și nu se gândește două secunde că vorbește la o cununie civilă, în fața miresei, în fața familiei.
Ce fel de „prieten de familie” e ăsta, care la prima întâlnire cu ginerele nu îl întreabă ce planuri are de viață, ci îl ia la ofertă: „las-o pe nevastă-ta, vino să-ți arăt eu ce distracții avem la mine în oraș”?
Dacă așa se vorbește la un eveniment oficial, în public, ne putem imagina liniștiți ce se discută la mese private, la grătare, la „petreceri între prieteni”, unde nu scapă nimeni florile, dar poate mai scapă câte un dosar…
Concluzie: justiția între buchetul miresei și „fetițele” procurorului
Pățania ajunsă la urechile redacției Lumea Justiției spune mai mult decât o mie de comunicate sterile despre „integritatea magistraților”. În timp ce lumea încă mai speră la decență și profesionalism, realitatea te pocnește în față: unii reprezentanți ai sistemului se recomadă prin sticlele de vin și „fetițele” de pe inventar.
Mireasa a scăpat florile din mână.
Noi, ceilalți, am scăpat ultimele iluzii.
Și, în această poveste, cea mai mare tragedie e că replica procurorului nici măcar nu pare ceva ieșit din comun în lumea lui. (Irinel I.).
Anchete
„Zeița anticorupției” coboară de pe soclu. Kovesi părăsește Parchetul European cu scuzele în brațe și coada între picioare
Final de mandat sau final de mit?
Laura Codruța Kovesi își încheie vineri, 30 octombrie 2026, mandatul în fruntea Parchetului European (EPPO). Momentul care, pentru fanii ei, trebuia să fie o sărbătoare cu artificii și ode, se transformă, în realitate, într-o ieșire discretă pe ușa laterală, cu un interviu anemic acordat publicației Politico, în loc de un bilanț solid, pe cifre și rezultate.
Publicația „Lumea Justiției” consemnează finalul de mandat, iar jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, într-o analiză publicată pe site-ul inpolitics.ro, pune degetul pe rană: așteptările uriașe cu care a fost încoronată „zeița anticorupției” nu se mai pupă deloc cu realitatea unui mandat european încheiat în ton sumbru, defensiv și, mai ales, fără glorie.
De la „salvatoarea Europei” la campioana scuzelor
În interviul pentru Politico, Laura Codruța Kovesi nu vine cu șirul de mari victorii, așa cum ar fi normal pentru cineva care a condus, timp de șapte ani, „parchetul de elită al Europei”. Nu vedem cifre, nu vedem bani recuperați înapoi în bugetul UE, nu vedem marile dosare finalizate.
În schimb, vedem un recital de scuze, exact cum remarcă și Bogdan Tiberiu Iacob în analiza citată:
- nu sunt bani suficienți,
- cadrul legislativ nu ajută,
- politicienii pun piedici,
- și, bonus, amenințarea că EPPO ar putea fi închis după doar un mandat.
Cu alte cuvinte, toată Europa e de vină, mai puțin șefa EPPO. Sloganul inițial „nimeni nu e mai presus de lege” pare să se fi transformat într-un modest „eu aș fi făcut minuni, dar nu m-au lăsat”.
Bilanțul mare… care nu mai vine
În mod normal, la final de mandat, un procuror-șef european ar fi trebuit să iasă în față cu o listă impresionantă:
- câte dosare finalizate,
- câți bani recuperați,
- ce rețele destructurate,
- ce practici toxice curățate în statele membre.
În cazul de față, după cum observă analistul de la inpolitics.ro, bilanțul mare lipsește. Nu apar „cifrele magice” care să justifice aura de „eroină europeană a anticorupției”. Iar pe subiectul celui mai mare dosar așteptat de opinia publică – celebrul dosar al vaccinurilor Ursulei von der Leyen – avem ceea ce jurnalistul numește, pe bună dreptate, o „tăcere deplină”.
Pentru un parchet care a fost prezentat ca vârful de lance al luptei cu frauda în dauna bugetului UE, absența unor rezultate clare, comunicate transparent, nu mai poate fi ascunsă după vorbe mari și interviuri politicoase.
EPPO, „tigrul de hârtie” al Uniunii Europene
Una dintre concluziile cele mai tăioase ale analizei lui Bogdan Tiberiu Iacob este și cea mai incomodă pentru fanii lui Kovesi: impresia că EPPO nu a fost luat niciodată în serios, nici de factorii politici, nici de birocrația europeană.
În loc de un parchet temut, cu atribuții ferme și rezultate palpabile, EPPO pare să fi fost, în bună măsură, „o instituție de ochii lumii”. Adică exact ce suspectau criticii de la bun început: un decor frumos pentru discursuri europene, dar cu impact limitat în teren.
În acest tablou, mandatul Laurei Codruța Kovesi se transformă din epopeea pe care o visau susținătorii ei într-o poveste cu final amar: multe așteptări, multe promisiuni, multe declarații – și, în contrapunct, o plecare marcată de pesimism și justificări, nu de trofee.
„Zeița anticorupției” coboară în realitate
Presa care a ridicat-o pe Kovesi la rangul de icoană publică va avea, evident, dificultăți în a accepta o astfel de evaluare. Dar analiza publicată în inpolitics.ro, preluată și discutată de Lumea Justiției, ridică o oglindă necruțătoare:
- nu există un șir de succese europene comparabil cu mitologia construită în jurul ei;
- nu există transparență reală privind marile cazuri sensibile;
- există, în schimb, o serie de plângeri și avertismente privind viitorul EPPO, care sună mai degrabă a pregătire de scuză istorică decât a raport de activitate.
Așa se face că „zeița anticorupției” coboară, forțat, în realitatea rece a cifrelor lipsă și a rezultatelor neconvingătoare. Iar finalul de mandat nu mai seamănă deloc cu triumful pe care îl promitea propaganda inițială, ci cu o retragere grăbită, însoțită de un cor de explicații.
Plecare discretă, cu coada între picioare
„Cu coada între picioare – Kovesi pleacă de la EPPO pesimistă, sumbră și fără bilanț pozitiv” – așa sintetizează Bogdan Tiberiu Iacob, pe inpolitics.ro, esența acestui final de mandat.
Formularea este dură, dar, privită în contextul interviului acordat Politico și al tăcerii pe subiectele sensibile (inclusiv dosarul vaccinurilor), pare greu de contrazis doar cu lozinci și panegirice.
În loc să lase în urmă un EPPO puternic, respectat și temut, Laura Codruța Kovesi părăsește scena europeană în mijlocul unui nor de întrebări, regrete și scuze. Iar în locul mitului anticorupției imbatabile rămâne imaginea unei instituții europene care, așa cum observă critica de presă, a părut mai degrabă decor retoric decât instrument eficient de justiție.
Un lucru este sigur: istoria reală a mandatului său la Parchetul European va fi scrisă nu în sloganuri, ci în ceea ce a rămas – sau nu a rămas – în urma ei. Iar până acum, cortina cade mai degrabă peste o piesă de teatru politic decât peste o epopee a marii justiții europene. (Irinel I.).
Anchete
Au găsit-o pe fetița dispărută, apoi s-au întors cu ajutoare: gestul a doi polițiști din Caraș-Severin
Doi agenți din cadrul Secției 6 Poliție Rurală Bozovici au intervenit după dispariția unei fetițe de 7 ani. După ce au găsit-o teafără, au aflat că familia trece printr-o perioadă dificilă și au revenit cu alimente, dulciuri, jucării și produse de strictă necesitate.
O intervenție pentru găsirea unui copil dispărut s-a transformat într-un gest de solidaritate, în județul Caraș-Severin. Agenții de poliție Avram David-Beniamin și Boldea Iosif, de la Secția 6 Poliție Rurală Bozovici, au răspuns unui apel la 112 privind dispariția unei fetițe de numai 7 ani.
Potrivit Sindicatului Europol, mama o căutase timp de aproximativ o oră și jumătate. Îngrijorată că micuța ar putea fi în pericol, femeia a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Copila a fost găsită într-o zonă cu vegetație
Polițiștii au continuat căutările și au găsit fetița teafără, într-o zonă cu vegetație, la o anumită distanță de locuință. Reîntâlnirea cu părinții a adus ușurare familiei, iar intervenția părea încheiată.
Dar, ajunși la locuință, agenții au aflat că părinții se confruntă cu probleme de sănătate și cu lipsuri. Tatăl are dizabilități locomotorii, însă, în ciuda dificultăților, continuă să muncească și să facă tot ce poate pentru familie.
„Au ales să nu rămână indiferenți”
În loc să plece mai departe după încheierea intervenției, cei doi polițiști au decis să ajute. Au cumpărat alimente, dulciuri, jucării și produse de strictă necesitate, apoi s-au întors la familie.
„Nu au făcut-o pentru că le-a cerut cineva, ci pentru că dincolo de intervenție au văzut niște părinți aflați în dificultate și un copil care merită să aibă parte de bucuria și liniștea copilăriei”, a transmis Sindicatul Europol.
Gestul nu poate înlătura toate greutățile familiei, dar, după cum subliniază sindicatul, faptul că cineva s-a oprit și a ales să ajute poate însemna mult pentru părinți și pentru copil.
„Ați demonstrat că profesionalismul nu exclude empatia și că puterea unei uniforme nu stă doar în autoritatea pe care o oferă, ci și în binele pe care îl poți face purtând-o”, este mesajul de apreciere transmis celor doi agenți. (Sava N.).
-
Exclusivacum 2 zilePolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 3 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum o ziReforma lui Burcu: tăcere, aroganță și PowerPoint la secret. Poliția Penitenciară pusă la perete, fără să i se spună de ce
-
Featuredacum 4 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix
-
Exclusivacum 4 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileServiciul Protecția Mediului al Poliției Locale Ploiești: munți de gunoi, dar eroina Constantinescu Camelia vânează parcări
-
Exclusivacum 4 zileRachete, minciuni și iodură de argint: fermierii prahoveni CONFIRMĂ dezvăluirile Incisiv de Prahova despre mafia antigrindină!





