Armata Statelor Unite este pe punctul de a lansa o inițiativă transformatoare, solicitând propuneri pentru prototipuri ale noului său program Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML). Obiectivul este de a atribui un Acord de Tranzacție cu Altă Parte (OTA) până la sfârșitul anului curent, marcând o schimbare semnificativă în abordarea dezvoltării sistemelor militare, conform declarațiilor șefului tehnologic al serviciului.

Dincolo de planurile inițiale: O abordare revoluționară

Solicitarea de propuneri pentru prototipuri (RFPP) este așteptată să fie publicată la sfârșitul acestei luni sau la începutul lunii următoare. Deși inițial Armata spera să fi atribuit deja două contracte CAML până acum, calendarul a fost decalat strategic. Motivul? Dorința de a atrage o gamă mai largă de furnizori netradiționali, comerciali, și de a asigura o configurare mai agilă și flexibilă a lansatorului.

„Cum aduci împreună un integrator de sisteme de armament, o paletă de muniții și un furnizor de platforme autonome, astfel încât să nu cerem unei singure companii, care probabil nu este bună la toate aceste lucruri individual, să încerce să facă lucruri la care nu excelează?”, a explicat Alex Miller, directorul tehnologic al Armatei. Viziunea este clară: „Suntem cu adevărat serioși în a aduce echipa împreună, astfel încât să arate și să se simtă ca niște piese Lego, unde cel mai bun sportiv face ceea ce știe să facă cel mai bine.”

Echipe de echipe: Multiplicarea parteneriatelor pentru inovație

În acest sens, Armata caută acum trei sau patru furnizori în loc de cei doi inițiali. Conform planului, un furnizor ar urma să fie responsabil pentru un lansator de dimensiuni medii, iar altul pentru un lansator mai mare. Această abordare vizează crearea unui model de „echipe de echipe”, similar cu cel utilizat deja de serviciu în programul său Next Generational Command and Control (Next Gen C2), unde mai mulți furnizori colaborează, fără un lider unic.

Cu toate acestea, modul exact în care va funcționa acest aranjament pentru programul CAML, în special pentru cele două dimensiuni de lansator, nu este încă pe deplin clar. În ciuda acestor detalii în curs de clarificare, Armata rămâne în grafic pentru a solicita demonstrări ale prototipurilor de la furnizori în perioada de la mijlocul până la sfârșitul verii, iar acordurile OTA să fie semnate în ultima parte a anului.

Libertatea operațională: Ce cere misiunea, Nu ce impune sistemul

Pe lângă extinderea numărului de furnizori, Armata a dorit să restructureze programul CAML pentru că abordarea anterioară „bloca” serviciul în anumite sisteme de control al focului, „mai degrabă decât să ofere un lansator autonom real pe care l-am putea reconfigura din mers”, a detaliat Miller.

„Scopul este să avem o platformă autonomă pe care să o putem urca și coborî rapid de pe aeronave, dacă este nevoie, dar și să avem muniții paletizate, interschimbabile. Așadar, nu este vorba doar de a spune: «Hei, compania care deține acest control al focului, ea alege ce armă merge acolo.» Acesta nu este obiectivul. Obiectivul este ca sistemul să facă tot ceea ce cere misiunea,” a afirmat Miller. „Dacă este un HIMARS, punem un HIMARS. Dacă este ceva similar cu un Blackbeard, punem un Blackbeard.”

Nu de la zero, ci cu un focar clar

Deși Armata reconfigurează modul în care va fi implementat programul CAML, serviciul nu începe complet de la zero. Există deja „o mulțime de știință, cercetare și dezvoltare de calitate”, a explicat Miller. Accentul acum este pe schimbarea abordării pentru a se concentra pe „ce este acea platformă de mobilitate autonomă? Ce este paleta de muniții și care sunt acele interfețe pentru alimentare și date? Și apoi, cine sunt integratorii de sisteme de armament care își pot monta muniția paletizată pe acel vehicul autonom?” Această viziune ambițioasă promite să redefinească agilitatea și adaptabilitatea în arsenalul militar al SUA.

Camera Reprezentanților a aprobat un proiect de lege de compromis, în valoare de 838,7 miliarde de dolari, destinat cheltuielilor pentru apărare în anul fiscal 2026. Acest vot deschide calea pentru adoptarea finală a bugetului militar de către Senat, estimată să aibă loc săptămâna viitoare, înainte de expirarea termenului limită de finanțare.

Undă verde bipartizană pentru cheltuielile militare

Cu un sprijin covârșitor, într-o manieră larg bipartisană, legislativul a votat cu 341 la 88 pentru a avansa bugetul apărării. Acesta nu include doar alocările pentru Pentagon, ci și fonduri pentru alte departamente federale, subliniind importanța unei adoptări rapide pentru stabilitatea administrativă.

Pentagonul, intre nevoi neacoperite și corecturi bugetare

Deși propunerea de finanțare depășește cu 8,4 miliarde de dolari solicitarea inițială a Pentagonului, aceasta rămâne cu mult sub cele peste 50 de miliarde de dolari în fonduri suplimentare cerute de minister în lunile scurse de la trimiterea propunerii bugetare inițiale. Aceste cerințe de finanțare includeau 26,5 miliarde de dolari pentru discrepanțe bugetare, considerate erori contabile care au generat deficite pentru programe cheie, precum submarinele din clasa Virginia – unele dintre acestea fiind parțial remediate prin majorarea de 8 miliarde de dolari. De asemenea, au fost solicitate 2,3 miliarde de dolari pentru „cerințe emergente” și o sumă impresionantă de 28,8 miliarde de dolari pentru contracte de achiziții de muniții pe termen lung, majoritatea acestor fonduri rămânând nealocate.

Reconfigurarea agendei de apărare: Deciziile Congresului

În ciuda solicitărilor Pentagonului, Congresul a intervenit activ în structura bugetară. Deputații au adăugat 897 de milioane de dolari programului F/A-XX al Marinei și au instruit serviciul să acorde un contract pentru faza de inginerie, fabricație și dezvoltare a acestui avion de luptă de a șasea generație. De asemenea, proiectul de lege alocă 1,1 miliarde de dolari pentru continuarea programului E-7 Wedgetail, un avion de avertizare timpurie pe care Forțele Aeriene doreau să îl anuleze.

Noi avioane de luptă și vechile vehicule tactice salvate

Congresul a respins propunerea Armatei privind finanțarea flexibilă și a adăugat aproximativ 300 de milioane de dolari programului Joint Light Tactical Vehicle (JLTV), în ciuda apelurilor serviciului de a pune capăt acestuia. Aceste decizii subliniază dorința legislativului de a menține anumite programe considerate esențiale, chiar și împotriva voinței ramurilor militare.

Amendamente respinse: Stabilitatea bugetară primează

Deși au fost depuse numeroase amendamente de către parlamentari, vizând diverse aspecte ale apărării – inclusiv măsuri pentru limitarea fondurilor operațiunilor din Venezuela sau o propunere de schimbare formală a numelui Departamentului Apărării în „Departamentul de Război” – Comitetul pentru Reguli al Camerei a decis să nu permită dezbaterea acestora. Astfel, textul proiectului de lege a rămas neschimbat de la publicarea sa de marți, prioritizând stabilitatea și adoptarea rapidă în contextul termenului limită de finanțare. Senatul, care se reunește săptămâna viitoare, are la dispoziție până pe 30 ianuarie pentru a vota proiectul de lege, pentru a evita o posibilă închidere parțială a activității federale.

Departamentul Apărării al SUA, un colos care cheltuiește anual 3,3 miliarde de dolari pentru cele 216 laboratoare ale sale, se confruntă cu o paradoxală acumulare de proprietate intelectuală. Mii de brevete, rezultate ale unor minți strălucite, zac adesea neutilizate, fără a ajunge vreodată pe câmpul de luptă. Această realitate frustrantă este pe cale să se schimbe, odată cu lansarea unei strategii ambițioase menite să revitalizeze și să valorifice acest tezaur de inovație.

Inovația captivă: Un miliard de dolari în brevete inaccesibile

Emil Michael, subsecretarul pentru Cercetare și Inginerie și Directorul Tehnologic al Pentagonului, a adresat recent problema, descriind-o ca un „punct frustrant”. „De ce aceste inovații – și avem mii de ele în laboratoare, miliarde de dolari în proprietate intelectuală create de mințile sclipitoare din laboratoare – de ce nu ajung ele până la luptător?” a întrebat Michael o sală plină din Washington, DC. Răspunsul este complex: „În parte, pentru că nu știi unde să le găsești. Sunt peste tot. Nu sunt categorizate, nu sunt disponibile.”

„Vacanța” brevetelor: Primele 400 de inovații oferite gratuit

Pentru a sparge acest zid al inaccesibilității, Michael a lansat un plan în două etape. Prima parte, efectivă imediat, constă în punerea la dispoziție online a aproximativ 400 de brevete selectate cu atenție, pentru o perioadă de probă gratuită de doi ani. Orice companie interesată să testeze una dintre aceste tehnologii în propriile proiecte de cercetare, dezvoltare și produse poate obține o „Licență de Evaluare Comercială” (CEL) fără costurile obișnuite. Este o inițiativă fără precedent, menită să democratizeze accesul la tehnologie de vârf.

Inteligența artificială selectează viitoarele tehnologii de război

Cele 400 de tehnologii – variind de la un sistem de urmărire a dronelor dezvoltat de Marină la noi focoase de mortier ale Armatei – au fost alese dintr-o multitudine de opțiuni de către echipa lui Michael. Selecția s-a făcut în linie cu cele șase domenii tehnologice critice anunțate recent de Pentagon. Volumul imens de brevete din cele peste două sute de laboratoare a necesitat utilizarea inteligenței artificiale pentru a ajuta la sortarea și identificarea celor mai promițătoare inovații.

Un acord pe termen lung: „Vedeți ce puteți face cu ele”

Michael a descris această mișcare ca pe o „vacanță a brevetelor de doi ani, fără redevențe”. Scopul este clar: „Iată brevetele pe care le considerăm importante, interesante, care au merit, pe care le puteți dezvolta și, potențial, transforma în produse,” a explicat Michael. „Vă vom acorda o vacanță a brevetelor de doi ani, fără redevențe.” Dacă proiectul are succes și compania dorește să utilizeze brevetul după perioada gratuită, Pentagonul este pregătit pentru negocieri. „Vedeți ce puteți face cu ele, vedeți dacă puteți construi o afacere din ele, și apoi reveniți la noi… și haideți să găsim un aranjament pe termen lung.”

Venituri vs. potențial strategic uriaș

Michael a subliniat că Departamentul Apărării nu renunță la venituri semnificative prin partajarea gratuită a acestei proprietăți intelectuale. Deși există licențieri ale unor brevete către industrie, „suma de bani pe care o facem astăzi din taxele de brevet este infinitesimală – și nu pentru că nu sunt brevete bune, [ci] pentru că nu știți despre ele și nu am creat o modalitate suficient de bună pentru a le accesa și dezvolta.” Astfel, beneficiul strategic de a vedea aceste inovații implementate depășește cu mult orice pierdere financiară minoră.