Connect with us

Administratie

Este de-a dreptul revoltator ce se intampla in magistratura

Publicat

pe

Azi mi se interzice sa critic presedintele CSM. Nu mai avem voie sa criticam masurile in pandemie. Multi medici sunt redusi la tacere.Altora le sunt taiate microfoanele.
A mai ramas poporul roman cu ultima gluma fara Bula. In curand va fi interzis si Bula. O sa il reinviem din gura in gura, nu pe fb sau mesaje, ca suntem urmariti.
Eu, personal, am o vasta experienta in comunicarea in online de zeci de ani. Cred ca nu am sarit niciodata calul si, chiar daca am fost acida, am fost argumentat.
Am scris despre multe, si in vremea regimului Basescu si al lui Kovesi. Am scris de pe vremea vechilor CSM-uri, am scris si pe vremea acestuia, daca am criticat am facut-o, cred eu constructiv, am fost poate sarcastica sau repezita uneori, dar vremuri ca in acest an nu mi-a fost dat sa traiesc.
Sa fiu cercetata pentru o dezamagire personala exprimata public.Nici macar public, fiindca postarea a fost la prieteni.
Puneti-va lanturi la gura si la ganduri. Postati flori si pomisori. Sa nu mai aveti opinii, nici dezamagiri.
Sper sa fie ultimul hop. Dupa asta plec cat ma tin picioarele si cat vad cu ochii. Sistemul meu de justitie e bolnav, e in metastaza, e pe duca. Cercetati-ma si pentru gandul asta.

Este de-a dreptul revoltator ce se intampla in magistratura. Cine indrazneste sa il critice pe actualul presedinte al CSM Bogdan Mateescu este trimis la esafod. Au patit-o spre exemplu judecatoarele Adriana Stoicescu, Madalina Afrasinie si Adina Daria Lupea, toate cercetate disciplinar in dosare deschise la sesizarea lui Mateescu, in cele din urma clasate. O pateste din nou judecatoarea Adina Daria Lupea (foto).

Concret, Adina Daria Lupea este verificata in prezent de Inspectia Judiciara (IJ) pentru posibila incalcare a Codului deontologic al magistratilor, dupa ce intr-o postare pe Facebook a comentat clasarea primita de judecatoarea Madalina Afrasinie din  partea IJ, criticandu-l pe seful CSM Bogdan Mateescu, despre care a precizat ca s-a transformat intr-un paracios de colegi – fapt cat se poate de real, avand in vedere sesizarile in serie facute de Mateescu la Inspectia Judiciara, si ca a suferit o transformare radicala dupa ce a ajuns in CSM – din nou un fapt pe care nimeni dintre cei care il stiau pe Bogdan Mateescu dinainte de a deveni membru CSM nu il poate contrazice.

Iata postarea judecatoarei Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj in urma careia s-a autosesizat Inspectia Judiciara:

“Veste buna, foarte buna in prag de toamna.

In sfarsit si Madalina Elena Dardeci, colega si amica mea, a scapat de cercetarea disciplinara. Dupa mine si Adriana Stoicescu.

Si dupa o alta colega, care de asemenea l-a sprijinit pe Mateescu, proactiv, sa ajunga unde e azi. Vremelnic presedinte al CSM.

Ridicat vremelnic dintre noi care pretindeam ca avem experiente la oameni, sprijinit la revocari si in alegerile la CSM, partenerul nostru de idei, chefuri cu lautari, mese, simpozioane, adica simpaticul domn judecator tanar si asumat s-a dovedit a fi altceva.

Cum a ajuns la putere a infierat cu manie proletara aproape orice coleg, din orice tabara. Baiatul serviabil si bonom si carismatic s-a transformat intr-un paracios pe banda al fostilor ‘colegi si pretini’. A reusit intr-un an sa ne terorizeze cu inventate abateri disciplinare aproape pe toti care i-am fost sprijin, si prieteni, ani de zile. Ca a ajuns sef.

Trista sefie din care mai are vreo doua luni.

Iar acum, la final, cand tragi linie, cu ce te-ai ales Bogdan? Ca puterea pleaca de la tine… Am plecat si noi si ramai singur cu vanitatea ta si cu actele tale de dreptate din care nici macar IJ nu a inteles nimic…”.

IJ vede indicii privind incalcarea obligatiei de rezerva

In urma acestei postari, Inspectia Judiciara a decis ca “se contureaza indicii privind incalcarea obligatiei de rezerva ce revine judecatorilor”, potrivit art. 17 si 18 din Codului deontologic, art. 90 Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si art. 104 din Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Art. 17 din Codul deontologic: Judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si in societate”;

Art. 18 din Codul deontologic (articol anulat de ICCJ in 2019):(1) Relatiile judecatorilor si procurorilor in cadrul colectivelor din care fac parte trebuie sa fie bazate pe respect si buna-credinta, indiferent de vechimea in profesie si de functia acestora.

(2) Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilor lor”.

Art. 90 din Legea 303/2004: „(1) Judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate.

(2) Relatiile judecatorilor si procurorilor la locul de munca si in societate se bazeaza pe respect si buna-credinta”.

Art. 104 din Legea 161/2003: „Magistratilor le este interzisa orice manifestare contrara demnitatii functiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia”.

Si totusi, ce a facut Lupea?

Problema cu autosesizarea Inspectie Judiciare este ca postarea Adinei Daria Lupea nu se incadreaza la niciuna dintre prevederile de mai sus, posibil a fi incalcate. Caci, ce neadevar a spus Lupea si ce incalcare a Codului deontologic si a legii a comis in momentul in care a dezvaluit ca l-a sprijinit pe actualul sef CSM, ca Mateescu este un vremelinc sef al CSM sau ca mergea la mese, simpozioane si chefuri cu lautari? De asemenea, ce neadevar a rostit Lupea cand l-a catalogat pe Mateescu drept „paracios”, atat timp cat este cunoscut ca seful CSM a trimis in serie sesizari la Inspectia Judiciara impotriva unor colegi de-ai sai? Ca sa nu mai spunem ca „paracios” nu reprezinta vreo jignire. Oare unde in postarea sa Adina Lupea a facut vreun comentariu privind probitatea profesionala a judecatorului CSM Bogdan Mateescu? Si care ar fi manifestarea contrara demnitatii functiei prin care Lupea a afectat impartialitatea sau prestigiul acesteia?

Ca sa nu mai spunem ca postarea Adinei Lupea contine strict opinia sa nu fata de un judecator de scaun, ci fata de un membru al CSM, ales de judecatori sa le reprezinte interesele.

Iata reactia judecatoarei Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj dupa autosesizarea Inspectiei Judiciare:

In urma postarii in care ma declaram fericita ca Madalina Elena Dardeci a scapat de sesizarea disciplinara pentru o postare referitoare la COVID cineva, nu stiu cine, a facut un referat prin care a sesizat IJ ca as fi incalcat vreo obligatie de rezerva, precum si Codul deontologic fiindca mi-am exprimat o nemultumire si o dezamagire personala despre presedintele CSM.

Nu mai e voie, toti trebuie sa fim perfect multumiti.

Vorba unui prieten: ‘Cum ce abatere ai comis? Te ai luat de conducător. Pe alte vremuri iti faceai testamentul!’”

Iata procesul verbal prin care Inspectia Judiciara s-a autosesizat fata de judecatoarea Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj, dezvaluie si LUmea Justitiei. (Paul D.).


 

Administratie

Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen

Publicat

pe

De

Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.

Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin

Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.

Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.

„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze

Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.

Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.

Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări

Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.

Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

România sub „scutul” Schengen și presiunea frontierelor externe: Peste 90.000 de tranzitări în 24 de ore și mii de verificări digitale în bazele de date europene

Publicat

pe

De

România își menține rolul critic în securizarea flancului estic al Uniunii Europene, gestionând un flux masiv de persoane și mărfuri la frontierele externe, în timp ce consolidează integrarea în spațiul de liberă circulație. Potrivit celor mai recente date furnizate de Poliția de Frontieră Română, în ultimele 24 de ore, aproximativ 93.300 de persoane, cetățeni români și străini, au trecut granițele țării, fiind susținute de peste 16.100 de mijloace de transport.

Trafic intens la granițele non-Schengen: Flux constant la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova

Atenția autorităților rămâne concentrată pe frontiera externă a României (Serbia, R. Moldova, Ucraina), dar și pe rutele maritime și aeriene din afara spațiului Schengen. Din totalul tranzitului, peste 45.000 de persoane au efectuat formalitățile de intrare în țară.

O componentă majoră a acestui flux este reprezentată de cetățenii ucraineni. Sursa citată, Poliția de Frontieră Română, precizează că de la debutul conflictului în februarie 2022 și până la data de 21 iulie 2026, peste 15,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României, beneficiind de un control riguros, în deplină conformitate cu reglementările naționale și comunitare.

Libertate de mișcare spre Vest: Un an și jumătate de la ridicarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria

Începând cu 1 ianuarie 2025, peisajul mobilității la granițele interne ale României s-a schimbat radical. Deplasarea către Ungaria și Bulgaria se realizează acum fără oprirea sistematică la cabinele de control, marcând integrarea deplină în Spațiul Schengen.

Totuși, libertatea de mișcare nu înseamnă absența supravegherii. Poliția de Frontieră Română informează că echipele sale mențin o prezență activă în zona de competență de până la 30 km de la frontieră. Aici, sunt efectuate controale aleatorii și nesistematice pentru a preveni activitățile ilegale, asigurând un echilibru între confortul călătorilor și siguranța națională.

Securitate high-tech: Peste 14.000 de verificări în aplicația eDAC pentru combaterea infracționalității

Tehnologia joacă un rol vital în gestionarea frontierelor moderne. În ultimele 24 de ore, polițiștii au utilizat terminale mobile pentru a efectua peste 14.200 de verificări în aplicația eDAC, conectată direct la bazele de date relevante din Spațiul Schengen.

Eficiența acestor măsuri se reflectă în cifrele intervențiilor:

  • 107 fapte ilegale depistate (50 de infracțiuni și 57 de contravenții);
  • Amenzi aplicate în valoare de peste 38.000 de lei;
  • Bunuri confiscate în valoare de 174.200 lei, protejând astfel piața și consumatorii de produse ilicite.

Filtru riguros pentru siguranța națională: Interdicții de intrare și ieșire din țară

Monitorizarea atentă a documentelor a condus la refuzul intrării în țară pentru 22 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale. De asemenea, 15 cetățeni români au fost opriți la ieșirea din țară din diverse motive juridice, conform raportărilor oficiale.

Pentru a facilita traficul și a reduce timpii de așteptare, Poliția de Frontieră Română recomandă utilizarea aplicației „Trafic on-line”. Mesajul autorităților este ferm: echipele rămân permanent la datorie pentru a asigura un tranzit fluid, dar și pentru a sancționa cu asprime orice tentativă de încălcare a legii la hotarele țării. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Ofensivă diplomatică la Bruxelles: Tánczos Barna cere ridicarea blocajului asupra exporturilor de ovine și compensații de urgență pentru fermierii români

Publicat

pe

De

Sectorul zootehnic din România se află într-un moment de cotitură, în timp ce oficialii de la București încearcă să deblocheze criza exporturilor de ovine care afectează mii de producători locali. Într-o declarație de impact publicată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna a anunțat rezultatele celei de-a doua întrevederi cu Olivér Várhelyi, Comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, subliniind urgența unor soluții concrete pentru redeschiderea piețelor externe.

Strategia de revenire: Flexibilitate pentru un sector aflat în impas

Miza principală a discuțiilor de la nivel înalt a fost obținerea unei derogări care să permită reluarea treptată a activității comerciale. Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii, Tánczos Barna a solicitat oficial Comisiei Europene o doză sporită de flexibilitate în aplicarea normelor de export.

Această abordare este considerată vitală pentru a facilita o perioadă de tranziție care să permită fermelor românești să reintre pe circuitele internaționale fără a fi strivite de reglementări excesiv de rigide în plină criză sanitară.

Factura crizei: Se solicită compensații pentru profitul nerealizat și repopularea fermelor

Dincolo de barierele comerciale, impactul financiar asupra fermierilor este devastator. În acest sens, oficialul român a pus pe masa oficialilor europeni o listă clară de revendicări financiare. România solicită compensații care să acopere nu doar pierderile directe de venit, ci și profitul nerealizat de fermieri din cauza restricțiilor.

„Am cerut compensații pentru fermierii afectați, inclusiv pentru finanțarea controalelor și repopularea fermelor”, se arată în informarea transmisă de Tánczos Barna. Mesajul este clar: fără un sprijin financiar masiv, capacitatea de refacere a efectivelor de animale și sustenabilitatea fermelor sunt puse sub un risc major.

Ultimatum pentru autoritățile interne: Credibilitatea pierdută, principalul obstacol în fața Europei

Cea mai incisivă parte a declarației vizează însă situația internă și modul în care criza a fost gestionată până acum. Tánczos Barna a lansat un avertisment dur către autoritatea sanitar-veterinară din România, subliniind că principala piedică în calea ridicării restricțiilor este lipsa de încredere a partenerilor europeni.

Conform oficialului, recuperarea „credibilității pierdute” în fața Comisiei Europene trebuie să fie prioritatea zero. Pentru ca exporturile să fie reluate, autoritățile de control din România sunt obligate să prezinte un plan de combatere a bolilor la ovine și caprine care să fie, de această dată, nu doar teoretic, ci aplicabil și transparent, reconstruind de la zero un sistem de control funcțional și eficient.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusiv7 ore ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusiv7 ore ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusiv7 ore ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusivo zi ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusivo zi ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusivo zi ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusivo zi ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv