Anchete
Dosarul certificatelor false de vaccinare anti-COVID: In reţea a fost cooptat şi un angajat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti/ Incisiv de Prahova a avut dreptate!
Un asistent de la un centru de vaccinare din Valea Călugărească, asistenta unui medic de familie din aceeaşi localitate şi un angajat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti ar fi pus la punct, cu ajutorul mai multor intermediari, o adevărată reţea care timp de mai multe luni a eliberat certificate false care atestau imunizarea anti-COVID.
„Întrucât în cursul lunii august, între X şi angajaţii Centrului s-au iscat discuţii, acestuia fiindu-i chiar interzis să mai vaccineze, inculpatului X a încheiat colaborarea cu Centrul de vaccinare. La scurt timp, aflând că la nivelul CMI XX din sat ………., fosta să colegă inculpata XX derulează proces de vaccinare generând adeverinţe fictive, a apelat la aceasta iniţial pentru a-l sprijini în principal în vederea emiterii adeverinţelor de rapel pentru beneficiarii care îi plătiseră sumele de bani cu ocazia primelor doze efectuate la Centrul de vaccinare şi pe care nu mai reuşea să îi ajute. Inculpata XX a fost de acord să îl ajute între cei doi stabilindu-se o relaţie de colaborare în virtutea căreia a fost stabilit şi tariful ce urma să fie perceput. Astfel, la XX urma să ajungă suma de 400 lei, iar X să îşi oprească 100 lei”, au notat procurorii în documentele trimise la instanţa de judecată, conform Încheierii penale redactate de Tribunalul Prahova.
În reţea a fost cooptat şi un angajat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, una dintre principalele surse de „clienţi” pentru cei doi.
„XX, angajat al Spitalului Judeţean de mai bine de 15 ani, a reprezentat o sursă importantă de clienţi pentru sistemul de vaccinare fictivă creat de cei doi inculpaţi, acesta folosindu-se de poziţia să pentru a racola persoane interesate de obţinerea adeverinţelor, sprijinindu-i în acest scop, în scopul obţinerii de venituri inclusiv pentru sine. Aşa cum rezultă din declaraţiile suspectilor audiaţi, el era cel care însoţea la Centrul de Vaccinare un număr foarte mare de beneficiari, care veneau inclusiv din alte judeţe ale ţării”, au susţinut procurorii în faţa instanţei de judecată.
În cele din urmă, persoanele care doreau certificate nici nu mai erau nevoite să se prezinte la centru, totul desfăşurându-se prin WhatsApp.
Aceleaşi documente arată că asistenta medicului de familie opera în registrul de vaccinări fără ca medicul să ştie. Ea şi-a recunoscut faptele în faţa anchetatorilor.
„Pentru a nu atrage atenţia medicului XX asupra activitatii sale, inculpata XX nu genera un număr mare de adeverinţe odată, ci doar atunci când rămâneau doze nefolosite, ceea ce se întâmpla însă foarte des. Fiind audiată, inculpata XX a recunoscut în totalitate săvârşirea faptelor, având o atitudine sinceră”, se arată în documentul citat.
Un alt inculpat a recunoscut faptele, însă a negat că ar fi primit bani.
Conform procurorilor, introducerea vaccinului Johnson&Johnson, pentru care este necesară doar o doză, a simplificat activitatea infracţională a inculpaţilor.
Zeci de persoane, în multe cazuri familii întregi, au fost identificate printre aşa-zişii beneficiari ai certificatelor. Din documente reiese că inclusiv un angajat pe postul de subofiţer în cadrul Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte Prahova a primit astfel de certificat, dar şi oameni care au permis de şedere şi nu carte de identitate de România.
În unele cazuri, oamenii puneau presiune pe membrii reţelei pentru a elibera certificatele pentru că îşi cumpăraseră vacanţe în străinătate. În alte cazuri, oameni care nici nu se aflau în ţară apar ca fiind vaccinaţi.
Astfel, probele strânse de anchetatori arată inclusiv că, în zilele în care apar ca fiind vaccinaţi, telefoanele unora dintre beneficiarii certificatelor de vaccinare false au fost localizate în alte zone decât Valea Călugărească, unde ei s-ar fi aflat pentru a fi vaccinaţi. Mai mult, au fost cazuri în care datele puse la dispoziţia anchetatorilor de către operatorii de telefonie mobilă au arătat că o persoană care s-ar fi vaccinat la centrul din Prahova se afla în realitate în afara ţării, toate convorbirile de pe numărul de telefon al acesteia realizându-se în roaming.
Interceptările făcute de anchetatori în dosar arată că inculpaţii primeau fie fizic, fie pe WhatsApp copii după documentele de identitate şi erau chiar dispuşi să descarce certificatul european de vaccinare pentru clienţii lor.
„Oamenii nu vrea înţepaţi. Nu vrea decât patalamaua la mână. Să apară în sistem că sunt vaccinaţi”, spune, la un moment dat, unul dintre inculpaţi.
În plus, anchetatorii au surprins inclusiv convorbiri telefonice în care inculpaţii se plângeau unul altuia de faptul că erau nevoiţi să aştepte din cauza unor probleme organizatorice şi, din acest motiv, pierdeau bani, aşa cum arată interceptările.
„Discuţie din data de 22.07.2021, ora 16.22.40
XX Ce zice ăsta? Dăm drumu’? Că m-a zăpăcit ăştia! Pierd dracu’ o grămadă!
XX: Da, mă, ţi-am zis! Dă săptămâna viitoare, mi-a zis. Deocamdată trebuie să se termine cu rapelurile cu toată lumea.
XX Nu mai vorbi! Zi mai pe ocolite, aşa! Am înţeles!
XX: Da!
XX De săptămâna viitoare dăm drumu’ sigur, nu?
XX: Da!
XX Ca să ştiu că…mi-a venit acuma vreo 3
XX: Da. Spune-i. Dă săptămâna viitoare, marţi, miercuri
XX Avem câţiva. Avem chiar ca-lumea!
XX: Bine, hai!
XX Şi vedem noi cum facem. Ne înţelegem noi! Hai!”.
Alte interceptări arată că asistenţii medicali au avut de dat explicaţii celor pe care i-au lăsat să aştepte pentru certificate şi, ameninţaţi fiind că vor fi demascaţi, au ameninţat, la rândul lor.
„XX: Stai, mă, că eu am schimbat şi telefonul, nu tre să mă iei aşa, dacă vrei..
XX: De atâtea luni de zile la toţi le-ai făcut, fii atent că mă duc frumos acolo şi zic tot!
XX: Poţi să te duci, poţi să te duci, oricum, dacă te duci .. faci şi tu că ai acceptat, şi eu că am făcut, nu-i problemă! Deci nu începe! Spuneţi-mi vă rog numele, că toată lumea ..
XX:…puteai să-l şi faci…
XX: Lasă-mă, mă, 2 milioane jumate, pot să ţi-i dau!
(..)
XX: Are foarte mare importanţă! Are foarte mare importanţă că nu stau să o lălăiesc eu…Ai venit cu o recomandare!
XX: Am fost din partea lui XX!
XX: E, vezi, din partea lui X mulţi mi-au făcut probleme… Haide, că nu o mai lălăim, trimite-mi pe whatsapp şi.. băi, trimite-mi pe whatsapp şi spui aşa, că dacă nu, nu am atâta frică! O păţesc şi eu, o păţeşti şi tu! Şi toţi care aţi făcut! Şi tu că ai dat, şi eu că am primit! Asta e!”
Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din IPJ Prahova a descoperit această reţea de persoane care falsificau certificate de vaccinare anti-COVID în timp ce poliţiştii anchetau activitatea infracţională a unor cadre medicale suspectate că eliberau concedii medicale.( Cristina T.).
Anchete
Portretul unei „catastrofe” administrative: Fostul judecător Andi Malaliu critică dur viziunea lui Ilie Bolojan asupra guvernării
Într-o analiză extrem de acidă publicată pe rețelele sociale și preluată de publicația Lumea Justiției, fostul judecător Andi Malaliu de la Tribunalul București conturează un portret extrem de sumbru al lui Ilie Bolojan. Caracterizat drept „cea mai mare catastrofă”, Bolojan este ținta unor critici severe care vizează nu doar deciziile sale politice, ci și mentalitatea care stă la baza acțiunilor sale. Judecătorul aflat la pensie consideră că, într-un context marcat de secetă și inflație, prezența acestuia în peisajul decizional reprezintă o problemă mult mai gravă decât crizele economice actuale.
Între inflație și arșiță: De ce este considerat Ilie Bolojan o amenințare mai mare decât criza economică
Andi Malaliu descrie un tablou apocaliptic al realității curente, marcat de scumpirea motorinei și stagnare generală, însă plasează figura lui Ilie Bolojan în vârful ierarhiei „nenorocirilor” naționale. Fostul magistrat susține că politicile promovate de acesta sunt lipsite de empatie și deconectate de nevoile reale ale cetățenilor.
Conform analizei citate de Lumea Justiției, discursul lui Bolojan despre economisirea energiei electrice și evitarea utilizării aerului condiționat este văzut ca o dovadă de meschinărie. Malaliu ironizează poziția liderului politic, sugerând că recomandările de austeritate vin dintr-o incapacitate de a înțelege confortul minim necesar, contrastând totodată imaginea de intelectual promovată de aparatul de propagandă cu realitatea exprimării sale limitate.
Hagi Tudose în varianta politică: Analiza unui stil de conducere bazat pe austeritate forțată și economii mărunte
Critica judecătorului merge mai adânc, speculând asupra rădăcinilor psihologice ale comportamentului lui Ilie Bolojan. Malaliu sugerează că austeritatea „de tip Birtin” pe care acesta o impune societății ar putea proveni dintr-o copilărie marcată de lipsuri, care a generat o „cărpănoșenie demnă de Hagi Tudose”. Această mentalitate de a strânge la chimir fiecare „creițar” este văzută ca un obstacol major în calea dezvoltării.
„La orice problemă, are o singură soluție: să mai taie ceva, să mai reducă ceva, să mai facă o economie de doi bani”, notează Andi Malaliu, comparând anvergura deciziilor lui Bolojan cu economia derizorie dintr-o veche reclamă la detergent. În opinia sa, acest mod de a gândi „moare sufletul câte puțin” la fiecare renunțare, transformând actul de guvernare într-o pedeapsă aplicată populației.
Absența viziunii strategice: O critică severă privind incapacitatea de a genera programe serioase de redresare
Concluzia fostului magistrat este una lipsită de echivoc: administrarea unei țări necesită o gândire strategică și o viziune în perspectivă, atribute pe care le consideră total străine de profilul lui Ilie Bolojan. Malaliu subliniază că o națiune nu poate fi condusă prin meschinărie și tăieri constante, ci prin programe solide de redresare economică.
În viziunea sa, Ilie Bolojan apare ca un personaj „înăcrit”, a cărui singură strategie este reducerea cheltuielilor, fără a putea oferi o direcție de creștere. Acest portret, publicat de Lumea Justiției, ridică semne de întrebare asupra impactului pe care un astfel de model de conducere, bazat pe o austeritate rigidă, îl poate avea asupra viitorului economic și social al României. (irinel I.).
Anchete
OLIMPUL „PENALIȘTILOR” DE LUX: CUM SE RECOPILEAZĂ ELITA ÎN CARUSELUL FUNCȚIILOR ȘI AL TITLURILOR POMPOASE
Justiția română și mediul academic par să fi inventat mașina timpului și a perpetuum mobile-ului: nimeni nu pleacă, toți se transformă și se rearanjează pe scaune mai confortabile. Recent, s-a mai bifat o „reorganizare” de zile mari în cadrul Asociației Române de Științe Penale (ARSP), unde personajele cu greutate din sistem și-au mai tras câteva rânduri de funcții pe sub robă, într-un spectacol al auto-promovării care ar lăsa orice muritor de rând cu amețeală.
Udroiu și Domocoș: Din boxa judecății, direct în fotoliile de catifea ale ARSP
Când credeai că un fost judecător se retrage la o binemeritată odihnă sau la o practică discretă de avocatură, surpriza vine de la publicația Lumea Justiției, care ne arată că „foștii” nu devin niciodată „uitați”. Mihail Udroiu, fost judecător și actual avocat, a fost „cooptat” – termen elegant pentru a spune că și-a mai găsit un loc de cinste – în funcția de Secretar General al ARSP.
Dar stați, că nu e singur în acest pelerinaj al titlurilor! Carmen-Adriana Domocoș, fosta șefă a Tribunalului Bihor, a decis că vicepreședinția asociației îi vine ca o mănușă, ocupându-se de acum de „relații publice și internaționale”. Probabil că experiența de la tribunal o va ajuta să explice lumii întregi cum se pot recicla funcțiile între prieteni, fără să bată la ochi.
Triunghiul de aur de la Oradea și „Zeița” de la Contabilitate
Nici Oradea nu stă rău la capitolul export de „genii” juridice. Decanul Facultății de Drept, Cristian-Dumitru Miheș, a fost și el infiltrat în conducere, demonstrând că unde-i lege (penală), e și loc de o funcție în plus. Întregul tablou este vegheat de „aristocrația” eternă a dreptului: Ovidiu-Vasile Predescu tronează ca Președinte de onoare, în timp ce Nicolae Grofu exercită funcția de Președinte executiv.
Și pentru ca tabloul să fie complet „academic”, Prim-vicepreședinte este nimeni altul decât Tudorel Toader. Da, ați citit bine! Omul care a redefinit concepte juridice întregi stă la dreapta puterii în ARSP, asigurându-se că „știința” se face ca la carte – cartea lor de vizită, desigur.
Armata de „Vipi” și Cenzorii: Un Consiliu Director mai mare decât o primărie de comună
Dacă v-ați fi imaginat că o asociație se conduce cu doi-trei oameni, vă înșelați amarnic. Setea de funcții este atât de mare încât Consiliul Director al ARSP a fost „extins” chirurgical, de la 15 la 18 membri. Că doar e loc pentru toată lumea sub soarele dreptului penal!
Departamentele sunt împărțite cu o precizie de ceasornic elvețian: Petre Buneci se ocupă de organizare, Adrian-Mihai Hotca de știință (că tot e „științifică” asociația), iar Vasile Drăghici îi suflă în ceafă lui Udroiu din postura de Secretar General Adjunct. Banii – acea resursă vulgară, dar necesară – sunt lăsați pe mâna expertei Simona Mihaela Andrei, care ocupă funcția de Trezorier și face parte, evident, din Biroul Consiliului Director.
Nume grele, titluri lungi și o listă de membri care nu se mai termină
Pentru ca niciun orgoliu să nu fie rănit, lista membrilor Consiliului Director pare desprinsă dintr-un anuar de onoare: Alexandru Boroi, Norel-Laurențiu Neagu, Elena-Ana Iancu, Nicoleta Hegheș, Ion Craiovan, Elena-Giorgiana Simionescu, Bogdan Buneci și Vlad-Alexandru Voicescu. Toți acești „doctori” și „conferențiari” veghează la bunul mers al științei penale, în timp ce Comisia de cenzori, formată din Petrică Anton, Alexandra Bazon și Bianca-Denisa Grigorie, stă cu ochii pe cifre.
În concluzie, ARSP s-a transformat într-o veritabilă fortăreață a titlurilor, unde „promovarea” este cuvântul de ordine, iar „rotația cadrelor” este sport național. Rămâne de văzut dacă dincolo de aceste numiri pompoase, știința penală va progresa sau dacă asociația va rămâne doar un club exclusivist unde „greii” își dau diplome unii altora, sub privirile admirative ale unei audiențe care încă mai crede că funcția face pe om, și nu invers. (Irinel I.).
Anchete
Miza revenirii în robă: CSM acordă „biletul de reîntoarcere” magistraților picați la testarea psihologică
O nouă etapă decisivă se desfășoară astăzi pentru viitorul sistemului judiciar românesc. Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, doi judecători pensionari care forțează revenirea în activitate primesc astăzi o a doua șansă, după ce, într-o etapă anterioară, aceștia nu au reușit să treacă de filtrul riguros al testării psihologice.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să le ofere acestora oportunitatea unei reexaminări, un moment crucial care va determina dacă experiența lor profesională poate fi completată de un profil psihologic adecvat standardelor actuale.
Proba de foc: Reevaluare scrisă și un nou interviu în fața comisiei
Procedura de reexaminare nu este una formală, ci implică un parcurs riguros de verificare. Conform anunțului oficial emis de CSM, procesul de astăzi, 5 august 2026, include o metodologie complexă: reevaluarea testului scris anterior, aplicarea unui nou test scris și, în final, susținerea unui nou interviu.
Această abordare subliniază importanța echilibrului psihic în exercitarea funcției de magistrat, mai ales în contextul în care acești judecători au părăsit deja sistemul o dată, prin pensionare, iar acum solicită reîncadrarea.
Cronometru pentru marea examinare: Candidații sub lupa CSM
Conform calendarului stabilit și prezentat în facsimilul oficial, ziua de astăzi a început sub semnul emoțiilor încă de la primele ore ale dimineții. Proba scrisă a fost programată să debuteze la ora 09:00, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii din București.
Segmentul cel mai intens al zilei rămâne însă după-amiaza, când se desfășoară interviurile decisive. Candidații, identificați sub codurile A 1004 și A 1002, sunt programați pentru audieri în intervalul orar 13:00 – 14:00, fiecare având la dispoziție 30 de minute pentru a convinge comisia de examinare că sunt apți, din punct de vedere psihologic, să îmbrace din nou haina de judecător. Rezultatul acestei zile va decide dacă „a doua șansă” se va transforma într-o revenire oficială în sălile de judecată. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum o ziDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
-
Exclusivacum o ziDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
-
Exclusivacum 3 zileDe la cai „intact dopați” la autobuze îngropate în datorii: Imperiul lui Nae de pe hipodrom și din TCE
-
Exclusivacum 4 zileRepublica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei
-
Exclusivacum o ziProcurorul (ex) „Portocală” la prânz, cu justiția la desert: Fostul procuror-fabrică de dosare se plimbă cu Mercedes-ul pe cazul „viața bună”
-
Exclusivacum 4 zileDoi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
-
Exclusivacum 3 zileGrădina spiritelor cu băncuțe: Cum a votat consiliul în transă și a plătit Câmpina nota (I)



