Anchete
Dosarul certificatelor false de vaccinare anti-COVID: In reţea a fost cooptat şi un angajat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti/ Incisiv de Prahova a avut dreptate!
Un asistent de la un centru de vaccinare din Valea Călugărească, asistenta unui medic de familie din aceeaşi localitate şi un angajat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti ar fi pus la punct, cu ajutorul mai multor intermediari, o adevărată reţea care timp de mai multe luni a eliberat certificate false care atestau imunizarea anti-COVID.
„Întrucât în cursul lunii august, între X şi angajaţii Centrului s-au iscat discuţii, acestuia fiindu-i chiar interzis să mai vaccineze, inculpatului X a încheiat colaborarea cu Centrul de vaccinare. La scurt timp, aflând că la nivelul CMI XX din sat ………., fosta să colegă inculpata XX derulează proces de vaccinare generând adeverinţe fictive, a apelat la aceasta iniţial pentru a-l sprijini în principal în vederea emiterii adeverinţelor de rapel pentru beneficiarii care îi plătiseră sumele de bani cu ocazia primelor doze efectuate la Centrul de vaccinare şi pe care nu mai reuşea să îi ajute. Inculpata XX a fost de acord să îl ajute între cei doi stabilindu-se o relaţie de colaborare în virtutea căreia a fost stabilit şi tariful ce urma să fie perceput. Astfel, la XX urma să ajungă suma de 400 lei, iar X să îşi oprească 100 lei”, au notat procurorii în documentele trimise la instanţa de judecată, conform Încheierii penale redactate de Tribunalul Prahova.
În reţea a fost cooptat şi un angajat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, una dintre principalele surse de „clienţi” pentru cei doi.
„XX, angajat al Spitalului Judeţean de mai bine de 15 ani, a reprezentat o sursă importantă de clienţi pentru sistemul de vaccinare fictivă creat de cei doi inculpaţi, acesta folosindu-se de poziţia să pentru a racola persoane interesate de obţinerea adeverinţelor, sprijinindu-i în acest scop, în scopul obţinerii de venituri inclusiv pentru sine. Aşa cum rezultă din declaraţiile suspectilor audiaţi, el era cel care însoţea la Centrul de Vaccinare un număr foarte mare de beneficiari, care veneau inclusiv din alte judeţe ale ţării”, au susţinut procurorii în faţa instanţei de judecată.
În cele din urmă, persoanele care doreau certificate nici nu mai erau nevoite să se prezinte la centru, totul desfăşurându-se prin WhatsApp.
Aceleaşi documente arată că asistenta medicului de familie opera în registrul de vaccinări fără ca medicul să ştie. Ea şi-a recunoscut faptele în faţa anchetatorilor.
„Pentru a nu atrage atenţia medicului XX asupra activitatii sale, inculpata XX nu genera un număr mare de adeverinţe odată, ci doar atunci când rămâneau doze nefolosite, ceea ce se întâmpla însă foarte des. Fiind audiată, inculpata XX a recunoscut în totalitate săvârşirea faptelor, având o atitudine sinceră”, se arată în documentul citat.
Un alt inculpat a recunoscut faptele, însă a negat că ar fi primit bani.
Conform procurorilor, introducerea vaccinului Johnson&Johnson, pentru care este necesară doar o doză, a simplificat activitatea infracţională a inculpaţilor.
Zeci de persoane, în multe cazuri familii întregi, au fost identificate printre aşa-zişii beneficiari ai certificatelor. Din documente reiese că inclusiv un angajat pe postul de subofiţer în cadrul Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte Prahova a primit astfel de certificat, dar şi oameni care au permis de şedere şi nu carte de identitate de România.
În unele cazuri, oamenii puneau presiune pe membrii reţelei pentru a elibera certificatele pentru că îşi cumpăraseră vacanţe în străinătate. În alte cazuri, oameni care nici nu se aflau în ţară apar ca fiind vaccinaţi.
Astfel, probele strânse de anchetatori arată inclusiv că, în zilele în care apar ca fiind vaccinaţi, telefoanele unora dintre beneficiarii certificatelor de vaccinare false au fost localizate în alte zone decât Valea Călugărească, unde ei s-ar fi aflat pentru a fi vaccinaţi. Mai mult, au fost cazuri în care datele puse la dispoziţia anchetatorilor de către operatorii de telefonie mobilă au arătat că o persoană care s-ar fi vaccinat la centrul din Prahova se afla în realitate în afara ţării, toate convorbirile de pe numărul de telefon al acesteia realizându-se în roaming.
Interceptările făcute de anchetatori în dosar arată că inculpaţii primeau fie fizic, fie pe WhatsApp copii după documentele de identitate şi erau chiar dispuşi să descarce certificatul european de vaccinare pentru clienţii lor.
„Oamenii nu vrea înţepaţi. Nu vrea decât patalamaua la mână. Să apară în sistem că sunt vaccinaţi”, spune, la un moment dat, unul dintre inculpaţi.
În plus, anchetatorii au surprins inclusiv convorbiri telefonice în care inculpaţii se plângeau unul altuia de faptul că erau nevoiţi să aştepte din cauza unor probleme organizatorice şi, din acest motiv, pierdeau bani, aşa cum arată interceptările.
„Discuţie din data de 22.07.2021, ora 16.22.40
XX Ce zice ăsta? Dăm drumu’? Că m-a zăpăcit ăştia! Pierd dracu’ o grămadă!
XX: Da, mă, ţi-am zis! Dă săptămâna viitoare, mi-a zis. Deocamdată trebuie să se termine cu rapelurile cu toată lumea.
XX Nu mai vorbi! Zi mai pe ocolite, aşa! Am înţeles!
XX: Da!
XX De săptămâna viitoare dăm drumu’ sigur, nu?
XX: Da!
XX Ca să ştiu că…mi-a venit acuma vreo 3
XX: Da. Spune-i. Dă săptămâna viitoare, marţi, miercuri
XX Avem câţiva. Avem chiar ca-lumea!
XX: Bine, hai!
XX Şi vedem noi cum facem. Ne înţelegem noi! Hai!”.
Alte interceptări arată că asistenţii medicali au avut de dat explicaţii celor pe care i-au lăsat să aştepte pentru certificate şi, ameninţaţi fiind că vor fi demascaţi, au ameninţat, la rândul lor.
„XX: Stai, mă, că eu am schimbat şi telefonul, nu tre să mă iei aşa, dacă vrei..
XX: De atâtea luni de zile la toţi le-ai făcut, fii atent că mă duc frumos acolo şi zic tot!
XX: Poţi să te duci, poţi să te duci, oricum, dacă te duci .. faci şi tu că ai acceptat, şi eu că am făcut, nu-i problemă! Deci nu începe! Spuneţi-mi vă rog numele, că toată lumea ..
XX:…puteai să-l şi faci…
XX: Lasă-mă, mă, 2 milioane jumate, pot să ţi-i dau!
(..)
XX: Are foarte mare importanţă! Are foarte mare importanţă că nu stau să o lălăiesc eu…Ai venit cu o recomandare!
XX: Am fost din partea lui XX!
XX: E, vezi, din partea lui X mulţi mi-au făcut probleme… Haide, că nu o mai lălăim, trimite-mi pe whatsapp şi.. băi, trimite-mi pe whatsapp şi spui aşa, că dacă nu, nu am atâta frică! O păţesc şi eu, o păţeşti şi tu! Şi toţi care aţi făcut! Şi tu că ai dat, şi eu că am primit! Asta e!”
Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din IPJ Prahova a descoperit această reţea de persoane care falsificau certificate de vaccinare anti-COVID în timp ce poliţiştii anchetau activitatea infracţională a unor cadre medicale suspectate că eliberau concedii medicale.( Cristina T.).
Anchete
Mobilizare la CSM: Magistrații pensionari, chemați să salveze instanțele de colapsul deficitului de personal
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) apelează la o soluție de avarie pentru a gestiona criza acută de personal din tribunalele și judecătoriile țării. Secția pentru judecători a demarat procedurile de reîncadrare în sistem a magistraților aflați la pensie, o măsură menită să stabilizeze activitatea instanțelor sufocate de dosare.
Strategie de criză: Pensionarii revin la bară
Conform unei analize publicate de Lumea Justiției, deficitul major de cadre din sistemul judiciar a forțat Secția pentru judecători a CSM să caute resurse în rândul foștilor colegi care au părăsit deja activitatea. Procedura de reîncadrare, prevăzută de legislația în vigoare (art. 216 din Legea nr. 303/2022), reprezintă o încercare de a menține funcționalitatea actului de justiție în punctele critice unde volumul de muncă a depășit capacitatea fizică a judecătorilor aflați în funcție.
Analiza opțiunilor exprimate de candidați urmează să fie realizată în raport cu posturile vacante existente la momentul soluționării cererilor, vizând o listă extinsă de unități de pe tot teritoriul țării.
Harta deficitului: Peste 120 de instanțe vizate de reîncadrări
Lista oficială a instanțelor avute în vedere pentru această procedură evidențiază amploarea fenomenului la nivel național. Documentul consultat arată că nevoia de magistrați acoperă aproape toate curțile de apel din România:
- Curtea de Apel București și Ploiești: Zone cu presiune ridicată, incluzând Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, precum și judecătorii precum cele din Buftea, Giurgiu, Ploiești, Câmpina sau Târgoviște.
- Transilvania și Banat: Unități subordonate Curților de Apel Alba Iulia, Cluj și Timișoara, unde apar pe listă Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Maramureș sau Tribunalul Caraș-Severin, alături de numeroase judecătorii locale (Deva, Sebeș, Zalău, Arad).
- Sudul și Estul țării: Zonele de competență ale Curților de Apel Craiova, Bacău, Galați și Iași prezintă deficite majore, fiind vizate tribunale precum Olt, Mehedinți, Neamț, Brăila și Galați.
Procedura și criteriile de selecție
Reîncadrarea nu este un proces automat. Aceasta se realizează cu respectarea prevederilor art. 216 alin. (2) – (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. CSM va analiza fiecare solicitare în parte, luând în calcul situația posturilor vacante la momentul deciziei finale.
Această măsură vine într-un moment în care sistemul judiciar se confruntă cu un val masiv de pensionări, iar noile generații de magistrați nu pot acoperi încă, numeric, golurile lăsate în urmă. Rămâne de văzut câți foști judecători vor alege să revină în sălile de judecată pentru a sprijini degrevarea sistemului de o povară administrativă fără precedent. (Irinel I.).
Anchete
OFENSIVĂ ÎN JUSTIȚIE: CSM reconfirmă „vânătorii” de magistrați de la Iași. Cine sunt procuroarele care vor gestiona dosarele sensibile în următorii patru ani
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a făcut un pas decisiv în arhitectura post-SIIJ a sistemului judiciar, propunând reînnoirea mandatelor pentru două figuri-cheie din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Iași. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, propunerile au fost deja înaintate Procurorului General al României, Cristina Chiriac, în vederea emiterii ordinelor de numire pentru o perioadă de patru ani.
Misiune delicată la Iași: Cine sunt cele două procuroare desemnate să „scaneze” sistemul
Decizia Plenului CSM vizează două nume cu greutate din cadrul PCA Iași: Ștefania-Nicoleta Zaharia și Adina Bocai. Acestea au primit votul de încredere al Consiliului pentru a continua o misiune extrem de sensibilă: investigarea faptelor penale comise de colegii lor din sistemul de justiție.
Ștefania-Nicoleta Zaharia nu este un nume nou în eșalonul de control, ea ocupând deja, prin delegare, funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul PCA Iași. Alături de colega sa, Adina Bocai, aceasta va forma „nucleul dur” responsabil de menținerea integrității în rândul magistraților din zona Moldovei.
Arhitectura post-SIIJ: Competențe extinse pentru curțile de apel
Numirile propuse se bazează pe cadrul legislativ stabilit prin Legea nr. 49/2022, actul normativ care a consfințit desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și a transferat competențele către parchetele de pe lângă curțile de apel.
Conform sursei citate, cele două procuroare vor avea sub lupă o categorie largă de subiecți:
- Judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare;
- Procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe.
Această structură descentralizată de investigare a magistraților urmărește, conform legislației în vigoare, o eficientizare a urmăririi penale, dar pune o presiune imensă pe umerii procurorilor desemnați, care trebuie să asigure imparțialitatea în dosare unde acuzații sunt, adesea, persoane cu influență în sistemul local.
Vot de încredere masiv în Plen: 16 la 1 pentru noile mandate
Procesul de selecție nu a fost lipsit de o analiză riguroasă, însă rezultatul votului indică o susținere cvasigenerală în cadrul CSM. Ambele propuneri au trecut cu o majoritate zdrobitoare: 16 voturi „PENTRU” și doar un singur vot „ÎMPOTRIVĂ”.
Acest raport de forțe sugerează că activitatea anterioară a celor două procuroare a fost considerată satisfăcătoare, oferindu-le legitimitatea necesară pentru a începe un nou mandat de 4 ani. Mingea este acum în curtea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să oficializeze aceste numiri, asigurând astfel continuitatea actului de justiție în cazurile de corupție sau abuzuri ce vizează „oamenii legii”. (Irinel I.).
Anchete
Continuitate la Parchetul curții de apel Iași: Ștefania-Nicoleta Zaharia și Adina Bocai primesc undă verde pentru un nou mandat
Propunerile adoptate de CSM vizează două nume cu experiență din cadrul unității de parchet ieșene. Prima pe listă este Ștefania-Nicoleta Zaharia, care ocupă în prezent funcția de procuror-șef delegat al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă curtea de apel Iași. Alături de aceasta, a fost propusă și colega sa, Adina Bocai.
Conform publicației Lumea Justiției, ambele procuroare au întrunit o majoritate zdrobitoare în cadrul Plenului, obținând câte 16 voturi „pentru” și doar un singur vot „împotrivă”. Noile mandate, odată confirmate de șefa Ministerului Public, vor avea o durată de patru ani, oferind astfel stabilitate mecanismului de control intern din magistratură.
Competențe extinse sub legea 49/2022: Cine intră sub lupa noilor procurori desemnați
Misiunea celor două procuroare este una de maximă responsabilitate, fiind reglementată strict de legislația privind desființarea fostei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție. În baza articolului 3 din Legea nr. 49/2022, procuroarele Zaharia și Bocai vor avea competența legală de a investiga faptele penale presupus a fi comise de o categorie largă de actori din sistemul judiciar local și regional.
Sfera lor de autoritate cuprinde judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare, precum și procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe. Astfel, prin această decizie, CSM și PICCJ se asigură că mecanismul de tragere la răspundere a magistraților rămâne funcțional și activ, păstrând o supraveghere riguroasă asupra integrității sistemului de justiție din zona Moldovei.
Votul plenului CSM: O majoritate covârșitoare pentru menținerea echipei de investigație
Minuta ședinței Plenului CSM confirmă hotărârea forului de a menține configurația actuală a anchetatorilor desemnați. Procedura de înaintare a propunerilor către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) reprezintă etapa finală înainte de emiterea ordinului oficial de numire. Rezultatul votului indică o încredere solidă a membrilor Consiliului în capacitatea profesională a celor două reprezentante ale Ministerului Public de a gestiona dosarele complexe și sensibile care vizează conduita colegilor lor de breaslă. (irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileRepublica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
-
Exclusivacum o ziCatedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 2 zileINSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 3 zileJudecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat
-
Exclusivacum 5 zileClinica „AS de Bani Publici” din Ploiești: când rețeta medicală devine rețetă de decontare



