In ciuda părerilor tuturor ” expertilor” ANP si, curios, și ai unor reprezentanti ai federațiilor reprezentative din sistemul penitenciar, Decizia 893 /2021 a directorului general al ANP prin care se instaurase un MAREEE ABUZ asupra polististilor care doreau să se pensioneze ca urmare a clasării Apt Limitat , a fost făcută ZOB de către Curtea de Apel Constanta, sens in care directorul general al ANP a ordonat:

” La loc comanda, incepând cu această zi! „

Toate cererile vor fi reanalizate si directorii trebuie să facă lobii pe lângă păgubitii care s-au adresat instantei si să-i convingă să le redepună la unitate pentru a mai fi reanalizate incă o dată , iar unitătile va aplica procedura de lucru de dinaintea facerii deciziei.

Când nu ai de lucru, iți faci!

Este incredibil cum ANP , sustinuta de către 2 federatii reprezentative, au girat acest Act pentru care, atat directorul general, directorul Directiei Juridice si cei doi presedinti de federatii, jurau că este perfect legal , in dorinta de a obtine o unanimitate pe această decizie, incăpătânarea Federatiei Politistilor de Penitenciare conducând in schimb la o ” aproape majoritare”.

In obedienta lor, cei 28 de directori imputerniciti au pus in aplicare acesta decizie care se vedea de la distanta ca este profund ILEGALĂ!

Federatia Politistilor de Penitenciare a inaintat o motivare scrisă directorului general, inainte de sedinta de consultare, insa, pentru că pozitia noastră a fost clară si impotriva decizie, nici măcar nu a fost citită, fapt ce ne-a confirmat că decizia era deja luată in consens cu cei care pâna la urmă s-au dovedit că o sustineau.

Am fost impotriva acestei decizii pentru ca:

Din preambului proiectului de Deciziei a Directorul General al Administrației Naționale a Penitenciarelor rezulta că prin acest act administrativ se adopta o procedură suplimentară și complementară pentru situația polițiștilor de penitenciare care solicită în temeiul art. 18 alin. 1 lit (b) din Legea 223/2015 dreptul la pensie anticipată parțială în situația în care au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca apt limitat de către comisiile de expertiză medico-militare.
Observând conținutul ”Instrucțiunilor” ce urmau să fie aprobate prin Decizia 893/20.082021 rezulta că Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor a reglementat prin actul administrativ cu caracter normativ emis o procedură care ar trebui urmată subsecvent emiterii de către comisiile de expertiză medico-legală a clasării ca ”apt limitat” în favoarea polițiștilor de penitenciare care îndeplinesc funcții de execuție și care au formulat cereri de încetare a raporturilor de serviciu pe acest temei.
Astfel, prin art. 1 din Instrucțiuni (Anexa la Decizia nr. 893/2021) se stabilește competența unei comisii constituită la nivelul fiecărei unități din sistemul administrației penitenciare prin decizie a conducătorului unității de a analiza cererile de încetare a raporturilor de serviciu ca urmare a clasării ”apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-legale. Mai mult. Comisia are și atribuții de a clarifica aspectele referitoare la activitatea specifică polițistului de penitenciare în cauză, dacă analiza comisiei are în vedere un diagnostic medical/psihiatric corelat cu vulnerabilități psihologice din perspectiva exercitării atribuțiilor specifice, cu participarea unui psiholog de personal .
Observăm că, deși legiuitorul a stabilit prin acte normative cu forță juridică superioară deciziei atât competența cât și procedura încetării raporturilor de serviciu a polițiștilor de penitenciare ca urmare a clasării ca ”apt limitat” cu consecința obținerii dreptului la pensie de serviciu partial anticipate, printr-un act administrativ cu caracter normativ cu forță juridică inferioară sunt operate modificări cu privire la competența, atribuțiile și procedura de obținere a acestui drept (n.ns. drept la pensie de serviciu partial anticipate) reglementate deja prin lege și ordinal de ministru, intervenind și modificând, contrar acestor acte normative superioare, mai ales în aspecte în ceea ce privește factorul decizional al încetării raporturilor de muncă ca urmare a clasării ”apt limitat”.
Cadrul legal pentru a solicita și obține acest drept la pensie anticipată este stabilit prin lege organică, respectiv Legea 223/2015 privind pensile militare de stat. Astfel, Potrivit art. 18 alin. (1) li. (b) din Legea 223/2015 ”Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații:
b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Observăm din conținutul textului de lege enunțat că legiuitorul a stabilit organul competent a se pronunța cu privire la îndeplinirea condițiilor de ”inapt” sau ”apt limitat” în scopul intervenirii încetării raporturilor de muncă: comisiile de expertiză medico-militară.
De asemenea, art. 123 din Legea 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare (în vigoare de la 02 august 2016) prevede la aliniatul (2) că raporturile de serviciu ale personalului prevăzut la alin. (1) se nasc și se exercită în baza actului de numire și se pot modifica, suspenda sau pot înceta numai în cazurile și în condițiile prezentei legi. Chiar și art. 133 din Statutul polițiștilor de penitenciare face trimitere la modul de reglementare al dreptului de pensionare exclusiv prin legea 223/2015
Mai mult, art. 62. Alin. (3) din aceeași lege prevede că ”metodologia de întocmire a dosarului de pensionare (subl. ns) se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciului Român de Informații, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”
Pensia de serviciu anticipate prevăzută la art. 18 din Legea pensiilor militare de stat face parte dintre cele trei categorii de pensie de serviciu prevăzute la art. 15 din aceeași lege, respectiv:

• pensia de serviciu pentru limită de vârstă;
• pensia de serviciu anticipată și
• pensia de serviciu anticipate parțială
  Observăm că, în ciuda diferitelor categorii de pensii stabilite de lege, art 61 din secțiunea ”Stabilirea și plata pensiilor” nu face nici o disticție în ceea ce privește procedura de acordare a acestui drept în funcție de categoria de pensie: pensie de serviciu, pensie de invaliditate sau pensie de urmaș. Astfel, art. 61 prevede la alin. (1) că Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.
  Rezultă că toate dispozițiile din Legea 223/2015 și din Ordinul Ministerul Apărării Naționale – MapN ”Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare din 15.02.2016”în vigoare de la 19 februarie 2016 care se referă la competența, procedura și atribuțiile în ceea ce privește acordarea pensiilor militare se aplică inclusiv pensiei de serviciu anticipată parțială.
  Astfe, cererea de pensionare al cărei model este stabilită prin Anexa 1 la Ordin, nu reprezintă decât o manifestare a voinței unilaterale a angajatului de încetare a raporturilor de serviciu, iar legea organică, respectiv Legea nr. 223/2015 stabilește competența de stabilire a dreptului la pensie conform art. 61 alin. 6 și art. 64. alin. 1-3 din Legea 223/2015.
  Art. 61 alin 6) ”Casele de pensii sectoriale aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informații stabilesc și plătesc pensiile militarilor și funcționarilor publici cu statut special care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.”
  Art. 64
  (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.01/01/2016 – alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 57/2015
  (2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.
  (3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

Față de dispozițiile legale menționate în precedent, în mod evident reglementările contrare din Decizia emisia de Director general al Administrației Naționale a penitenciarelor sunt nelegale întruct nicăieri în lege sau în ordin nu este stipulate posibilitatea ca directorul unității de care aparține angajatul care solicit încetarea raporturilor de muncă să exercite atribuții sau competențe cu privire la aprobarea cererii de încetare a raporturilor de serviciu ca urmare a clasării apt limitat de către comisiile de expertiză medico-legală. Directorul unității are atribuțiile prevăzute de art. 56 alin. 1 lit © din Codul Muncii în sensul de a constata încetarea de drept a raporturilor de muncă, prin decizie scrisă, la data comunicării deciziei de pensie , în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acesteia.
Sistemul actelor normative implică legături multiple între părțile care îl compun, diversele acte normative – legi, hotărâri, decizii – interferându-se în reglementarea raporturilor sociale. În momentul edictării de noi acte normative, legiuitorul trebuie să țină seama de totalitatea implicațiilor unei noi reglementări, de modificările normative subsecvente, de eventualele conflicte de reglementare.
Orice act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune. De asemenea, actul normativ întocmit în baza unui act normative de nivel superior nu poate depăși limitele competenței instituite prin acel act și nici nu poate contraveni principiilor și dispozițiilor acestuia. Actul normative cu forță juridică inferioară legii nu poate fi în contradicție cu reglementarea realizată anterior printr-o lege.
După modificările sucessive aduse art. 4 din Legea contenciosului administrative nr. 554/2004 prin legea nr. 262/2007, și, în special prin art. 54 pct 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de produră civilă, intenția legiuitorului a devenit extreme de clară, astfel încât în prezent, singura modalitate de control al actelor administrative cu catacter normativ este acțiunea în anulare. Doar în cadrul acțiunii în anulare exercitată la instanța de contencios administrativ se poate invoca nelegalitatea unui act administrativ normativ ca urmare a încălcării unui act normativ de forță juridică superioară.
În speță, este evidentă existența unui conflict între un act administrativ cu caracter normativ și acte normative superioare în ierarhie, consecința firească fiind lipsirea de efecte a actului administrativ cu caracter normativ inferior, ca effect juridic al anulării acestuia.
Înlăturarea aplicării unor dispoziții cuprinse în acte administrative cu caracter normativ în temeiul principiului ierarhiei actelor normative își are izvorul în dispozițiile art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislative pentru elaborarea unor acte normative, al art. 81 alin. (2) din aceeași lege, al principiului legalității reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție.

In concluzia- bine că mai există posibilitatea de a te adresa instantei pentru indreptarea interpretarilor juridice ale ” expertilor ” din ANP!

Ca si in cazul celor peste 240 de procese pierdute de ANP pe tema platii corecte a salariului pe timpul concediului de odihnă, si in acest caz, interpretarile astea juridice nu sunt gratis, ci provoacă cheltuieli si prejudicii enorme la bugetul de stat.

Pentru aceasta decizie ANP , doar dintr-un foc, conform deciziei Curtii de Apel Constanta, trebuie să plateasca 1885 ron. Si e doar un proces din multe altele, conchid cei din sindicatul Equitas Targsor. (Cerasela N.).