Administratie
Printr-o ordonanță de urgență, aflată pentru moment în stadiul de proiect, urmează să ia naștere o nouă structură militară, care va confisca ultimele atribuții și puteri care au mai rămas în mâna civililor. Autorul proiectului de ordonanță de urgență este Raed Arafat.
Puteți citi mai jos documentul care este fabricat in laboratoarele puterii „din umbra”. Analistii care au consultat documentul apreciaza ca daca proiectul va fi aprobat, Romania va deveni prima tara europeana, o „tara-experiment” in care se va institui o dictatura militaro-medicala, care va dispune de armata proprie, dotata cu uniforme, cazarmi si armament, care va putea declansa stari de necesitate si de urgenta in afara deciziei presedintelui tarii. In total, 90.000 de combatanti ai ANSU (Agentia Nationala pentru Situatii de Urgenta). Se presupune ca acest demers a fost impus „de la varful UE” tinad cont de faptul ca romanii nu au protestat pana acum, ca in restul Europei, fiind „o populatie docila”, in care se va putea aplica aceasta dictatura „fara mari probleme”.
Un excelent editorial al lui Sorin Rosca Stanescu pe aceasta tema poate fi citit AICI!
Proiect de Ordonanţa de Urgenţa
Având în vedere necesitatea consolidării cadrului legal privind lupta împotriva rezultatelor situațiilor de urgență, ţinând seama de importanţa existenţei unui mecanism unic de comanda şi coordonare care să înlăture paralelismele şi să elimine astfel abordarea de masuri de raspuns diferite sau chiar contrare a aceleiaşi operaţiuni de eradicare a consecinţelor situațiilor de urgență, apreciind că neluarea de urgenţă a unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii tuturor instituţiilor implicate, având în vedere angajamentele internaţionale asumate de România, pentru a facilita implementarea proiectelor de dezvoltare şi modernizare a administrării sistemului naţional de raspuns în situațiilor de urgență, ţinând seama că elementele sus-menţionate constituie premisele unei situaţii extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat şi că neadoptarea acestor măsuri ar avea consecinţe negative asupra bugetului consolidat, reorganizarea fiind absolut necesară pentru reglementarea în mod unitar şi identificarea unor soluţii viabile de administrare utile atât cetaţenilor, cât şi administraţiei statului, în considerarea faptului că toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art 1. (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă.
(2) Se înfiinţează şi se organizeaza Agenţia Naţională pentru Situaţii de Urgenţă, denumită în continuare ANSU, ca autoritate de stat autonomă, cu personalitate juridică, instituţie civila militarizată, parte a sistemului de securitate naţională, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Primului Ministru.
(3) ANSU contribuie, prin rolul său, la garantarea suveranităţii, independenţei, democraţiei constituţionale, autorităţii, unităţii şi securităţii statului, pe întregul teritoriu naţional, atât în
1
timp de pace, cât şi în situaţii de urgenţă, şi are ca finalitate generală protejarea interesului general superior, public, constând în apărarea valorilor supreme ale societăţii, viaţa şi dreptul la viaţă, ordinea publică, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, proprietatea publică şi privată, statul de drept.
(4) Agenţia Naţională pentru Situaţii de Urgenţă, are sediul în B-dul Libertăţii nr. 12A, sector 5, Bucureşti.
Art 2. Trec în subordinea ANSU următoarele instituţii:
(1) De la Ministerul Administraţiei şi Internelor: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă Judeţene, Administraţia Naţionala a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.
(2) De la Ministerului Sănătăţii: Staţia Centrală de Transport Sanitar şi Ambulanţă Aeriană Bucureşti, Serviciul de Ambulanţă Bucuresti-Ilfov, Direcţiile Judeţene de Ambulanţă, Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau” Bucureşti, toate Unităţile de Primiri Urgenţe din cadrul spitalelor.
(3) De la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: Departamentul Sistemului Naţional Unic pentru apeluri de urgenţă 112 cu centrele de preluare a apelurilor de urgenţă, dispeceratele locale de urgenţă, sistemele şi reţelele dedicate sistemului de urgenţă .
(4) De la Autoritaţile Publice Locale, de la ONG-uri, de la instituţii, de la operatorii şi agenţii economici: partea operativa şi operaţionala a serviciilor publice, a serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
CAPITOLUL II Atribuţii, prerogative
Art 3. (1) ANSU realizeaza toate atribuţiile şi prerogativele specifice stabilite prin ordin al preşedintelui ANSU.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, ANSU colaboreaza cu ministerele şi autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu organizaţiile de reprezentare, cu persoane juridice sau fizice, colaborează cu ministerele şi organele de specialitate, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interne şi internaţionale implicate în activităţile din domeniul situaţiilor de urgenţă. Este punct de contact naţional în relaţia cu organizaţiile internaţionale de profil.
(3) În scopul indeplinirii atribuţiilor sale, ANSU are dreptul sa solicite informaţii, în condiţiile legii, de la celelalte organe ale administraţiei publice centrale, de la autoritaţile administraţiei publice locale, de la alte instituţii şi autoritaţi publice, precum şi de la toate societaţile comerciale, acestea având obligaţia de-a furniza datele solicitate, sub regimul legilor penale.
Art 4. ANSU elaborează strategia şi politicile necesare în domeniul situaţiilor de urgenţă; elaboreaza şi pune în aplicare proiecte de dezvoltare şi modernizare a sistemului naţional de răspuns în situaţii de urgenţă şi a obligaţiilor asumate în cadrul parteneriatelor în
domeniu din care România face parte; sprijină, impreună cu alte organe ale administraţiei
2
publice, elaborarea şi implementarea politicilor şi programelor de cercetare, inovare şi a transferului tehnologic în domeniul propriu de activitate; desfăsoara activităţi de cercetare stiinţifică, participă la proiecte de cercetare stiinţifică europene, naţionale, regionale şi locale; (5) Elaborează proiecte de reglementări în domeniul situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin semnarea acordurilor de aderare la convenţiile şi organismele internaţionale; în calitate de autoritate de reglementare în domeniu, emite norme, regulamente, instrucţiuni, protocoale, proceduri, metodologii, etc.
(6) Administrează bunurile proprietate publica a statului pe care le deţine; asigură planificarea şi mobilizarea atat a resurselor naţionale cat şi a resurselor proprii la instituirea măsurilor excepţionale prevăzute de lege, precum şi la declararea stărilor de alertă, urgenţă, mobilizare sau război.
(7) Oferă asistenţă tehnica şi consultanţă în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru toate instituţiilor implicate în eradicarea urmărilor situaţiilor de urgenţă; asigură, prin intermediul centrelor de informare, servicii de informare, asistenţă, consiliere, consultanţă şi instruire pentru toti cetaţenii şi instituţiile participante în situaţii de urgenţă; (8) Primeste şi rezolvă sau, dupa caz, transmite spre soluţionare celor în drept, potrivit competenţelor, sesizările persoanelor fizice şi juridice, în conformitate cu prevederile legii. (9) Desfăşoară activităţi de control privind respectarea legislaţiei în domeniu, dispune ridicarea de documentele financiar-contabile şi de altă natură care pot servi la dovedirea contravenţiilor sau, după caz, a infracţiunilor în domeniul propriu de competenţă.
(10) Dispune, în condiţiile legii, sancţiuni şi măsuri executorii.
Art 5. Preşedintele ANSU are următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) Asigură conducerea curentă a ANSU;
b) Reprezintă ANSU în raporturile cu persoanele fizice şi juridice, române şi străine.
c) În exercitarea conducerii ANSU, preşedintele emite ordine şi decizii, instrucţiuni şi circulare. d) Preşedintele poate delega o parte din atribuţiile sale executive.
e) Urmăreşte respectarea prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare a ANSU, precum şi a altor acte normative, regulamente şi instrucţiuni de serviciu;
f) Aprobă, potrivit normelor interne ANSU, angajarea şi concedierea personalului;
g) Aprobă trimiterea de delegaţi sau participă personal la reuniuni interne ori internaţionale, întâlniri de afaceri sau studii de interes pentru ANSU;
h) Exercită toate celelalte atribuţiile care îi revin conform prevederilor legale şi regulamentelor de organizare şi funcţionare.
Art 6. (1) Preşedintele ANSU face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Tării, în acest sens art. 5 (3) din legea nr.415 din 27 iunie 2002 se completeaza cu „şi preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”.
Art 7. (1) Preşedintele ANSU instituie starea de alertă, prin ordin, pe zone restranse, de regulă de marimea unitaţilor administrative.
(2) Starea de alertă este o stare intermediară între starea de normalitate şi starea de urgenţă. În
timpul stării de alertă nu se vor restrâng drepturile constituţionale ale locuitorilor din zona
3pentru care s-a instaurat starea de alertă. Circumstantele care legitimizează instituirea starii de alertă au în general o anvergură locală. Forţa majoră care sta la baza instituirii stării de alertă poate fi sau un fenomen natural sau unul social, extraordinar, cu consecinţe grave.
(3) Instituirea stării de alertă poate fi delegată.
(4) Declararea stării de alertă are caracter temporar şi se poate institui pe o perioadă de maxim 20 zile prin ordin al preşedintelui ANSU, publicat imediat în Monitorul Oficial.
(5) Măsurile trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se vor aplica cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. În timpul stării de alertă se vor pune imediat în practică planurile de avertizare a populaţiei, măsurile de prevenire, de acţiune, de intervenţie, de acordare de suport in situaţii de urgenţa, se vor lua orice măsuri necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră.
Art 8. (1) Preşedintele ANSU, prin ordin, poate institui absolut excepţional, starea de urgenţă, în situaţii care necesita o reactie rapidă, precipitată sau în care este imposibilă adunarea autoritătilor competente, care pot declara uzual starea de urgenţă. Instituirea stării de urgenţă nu poate fi delegată.
(2) Starea de urgenţă este o stare excepţională în care se iau măsuri cu caracter excepţional. Circumstanţele care legitimizează instituirea stării de urgenţă sunt: calamităti naturale sau umane, dezastre, pericole pentru viata economică a tării sau pentru părti ale ei, imposibilitatea de-a asigura mijloacelor de subzistentă esentiale pentru comunitate, tulburarea liniştii, a ordinii publice sau a siguranţei persoanelor, toate de anvergură mai mare decat locală, ameninţări la adresa Constituţiei şi a autorităţilor create conforme, război civil, rebeliune, insurecţie, subversiune, grave activităţi ale unor elemente contra-revoluţionare.
(3) Declararea stării de urgenţă are caracter temporar şi se poate institui pe o perioada de maxim 10 zile prin ordin al preşedintelui ANSU publicat imediat în Monitorul oficial. Măsura stării de urgenţă trebuie aprobată în cel mult 10 zile de la instituirea ei de catre Preşedintele României prin decret, contrasemnat de Primul Ministru şi publicat imediat în Monitorul Oficial. Neaprobarea ei în termen de 10 zile incheie starea de urgenţă instituită.
(4) În timpul stării de urgenţă toate sancţiunile contravenţionale din prezenta ordonanţă de urgenţă urcă în grad juridic devenind sancţiuni penale cu aceiaşi valoare pecuniară. Constatarea lor se va face de catre agenţii de urgenţe din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă care le vor aduce la cunostinţă neintârziat organelor abilitate spre aplicare, conform legii.
(5) În cuprinsul ordinului de instituire a stării de urgenţă, trebuie trecut sub sancţiunea nulitătii: motivele care au impus instituirea stării; zona în care se instituie; perioada pentru care se instituie; drepturile şi libertaţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale; autorităţile competente să decidă asupra limitării unor drepturi şi libertăţi specifice; autorităţile civile şi militare desemnate pentru coordonare şi a celor care vor executa prevederile ordinului, competenţele şi responsabilităţile acestora; sprijinul logistic sau de altă natură dacă se impune.
4 Art 9. (1) Membrii conducerii şi personalul ANSU nu vor solicita şi nici nu vor accepta instrucţiuni de orice natură de la nici o altă instituţie, organism sau autoritate în exercitarea atribuţiilor lor în temeiul legii.
(2) ANSU este singura autoritate în măsură să se pronunţe asupra considerentelor de oportunitate, evaluărilor şi analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale.
CAPITOLUL III Organizare şi funcţionare
Art 10. (1) Structura ANSU este formată din aparatul central, cu sediul în municipiul Bucuresti, B-dul Libertăţii nr. 12A, sector 5, şi din unităti şi subunităti fără personalitate juridică potrivit organigramei ANSU.
(2) Structura organizatorică a ANSU poate cuprinde direcţii, departamente, servicii, oficii, birouri, compartimente, unităţi teritoriale, centre logistice, baze tehnice, unităţi şi subunităţi specializate, instituţii de învăţământ şi cercetare. Structura operaţională poate cuprinde centre operaţionale, detasamente, companii, brigăzi, gărzi, statii, echipe şi echipaje.
(3) Structura organizatorică, precum şi atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare elaborat şi aprobat prin ordin al preşedintelui ANSU.
(4) Echipamentele de protecţie, tehnica şi clădirile, ținuta personalului au însemne distinctive specifice care se se reglementeaza prin ordin al preşedintelui ANSU.
Art 11. (1) ANSU este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a Primului Ministru.
(2) Preşedintele ANSU este ordonator principal de credite.
(3)Preşedintele ANSU beneficiază de prevederile legii privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală.
(4) Durata mandatului preşedintelui este de 5 ani, care poate înceta în următoarele situaţii: imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni; demisie; condamnarea definitivă pentru săvârirea unei infracţiuni.
Art 12. (1) Preşedintele ANSU este ajutat în activitatea sa de trei secretari generali, care asigură stabilitatea funcţionării ANSU, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale dintre structurile acesteia, numiţi de preşedintele ANSU prin decizie.
(2) Secretarii generali exercită atribuţiile delegate de preşedintele ANSU, răspunderile şi atribuţiile secretarilor generali se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANSU.
Art 13. Preşedintele, secretarii generali şi întreg personalul angajat al ANSU nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice şi nici nu pot promova partizan ideile, programele şi activităţile acestora.
Art 14. (1) Personalul angajat ANSU poarta denumirea generică de „agent urgenţe”; personalul de specialitate va putea purta, pe langă, şi alte denumiri specifice reglementate prin
5 ordin al preşedintelui ANSU. Personalul voluntar poartă denumirea generică de „voluntar urgenţe”.
(2) Personalul de comandă şi personalul operativ, este format din personal militar activ şi din personal civil rezervist. Personalul de suport şi personalul voluntar din ANSU este format din personal civil rezervist.
(3) Personalul care are competenţa să emită acte, să dea dispoziţii şi să ia măsuri cu caracter obligatoriu de asigurare şi de respectare a lor, personalul cu atribuţii de îndrumare, control şi constatare a respectării legii, precum şi personalul de intervenţie acţionând în numele ANSU, încadrat pe funcţii publice generale sau specifice, personal contractual sau funcţionari publici, este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legatura cu indeplinirea atribuţiunilor şi indatoririlor de serviciu.
(4) Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal.
(5) Personalul beneficiaza de protecţia legii penale, care ocroteşte exerciţiul autorităţii de stat, doar pe perioada cand îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii.
Art 15. (1) Preluarea activităţii personalului, a personalului delegat şi a reprezentanţilor altor instituţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiilor de mai sus, în cadrul ANSU sau în structurile subordonate, după caz, se va face în limita numărului de posturi aprobat, în condiţiile legii.
(2) Se aprobă un număr maxim de posturi în cadrul ANSU şi a structurilor subordonate de maxim 60.000 posturi, angajat cu normă întreagă şi maxim 30.000 posturi, angajat cu normă redusă.
(3) Procedura de angajare şi conditiile angajărilor sunt exceptate de la prevederile altor legi, procedurile şi reglementările şi se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANSU.
(4) Dupa reorganizare, personalul va beneficia de drepturile salariale aferente noilor funcţii. Pană la numirea pe noile funcţii personalul preluat îşi păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Eliberarea din funcţie a personalului se va realiza cu respectarea procedurilor instituite prin ordin de preşedintele ANSU.
Art 16. (1) Personalul militar activ şi personalul militar rezervist are drept de port armă, cu respectarea legii, pentru protectie şi pază.
(2) Personalul militar activ şi personalul militar rezervist beneficiază de solda militara şi de toate drepturile aferente statutului militar, reglementate prin ordin al preşedintelui ANSU.
(3) Avansările la termen cât si cele excepţionale, până la gradul de colonel inclusiv, se fac prin ordin al preşedintele ANSU.
(4) Reactivarea pesonalului militar rezervist se face prin ordin de preşedintele ANSU.
Art 17. (1) Statul de funcţii, structura organizatorică şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale ANSU este reglementat prin ordin al preşedintelui ANSU. Asimilarea funcţiilor de conducere şi de execuţie de specialitate se va face prin statul de funcţii ANSU.
(2) Atributiile, sarcinile şi raspunderile personalului incadrat în ANSU se stabilesc prin fişa
postului. Încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau incetarea raporturilor de
6 serviciu ori, dupa caz, a raporturilor de munca se face prin decizie a preşedintelui ANSU, în condiţiile legii. Preşedintelui ANSU poate delega aceste activităţi şi atribuţii .
(3) Recrutarea şi angajarea personalului ANSU se face doar din sursă internă, din cadrul personalului angajat sau a personalului voluntar. Recrutarea şi incadrarea voluntarilor ANSU se reglementează prin ordin al preşedintelui ANSU.
(4) ANSU organizează şi foloseşte programe de formare specializată, proprii, pentru instruirea, formarea, promovarea personalului.
Art 18. Pentru a preintampina săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, în timpul operaţiunilor desfăşurate în realizarea activităţilor specifice, ANSU va organiza structuri proprii specializate, de acţiune rapidă, pentru protecţia şi siguranţa operaţiunilor desfăşurate. Incadrarea, regulamentele de funcţionare, condiţiile concrete şi modalităţile în care personalul subunităţilor specializate participă la acţiuni se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANSU.
Art 19. (1) Autorităţile publice locale, ONG-urile, operatorii şi agenţii economici, operatorii privaţi care participă în domeniul situaţiilor de urgenţă, cât şi toate autorităţile care cad sub incidenţa prezentei ordonanţe de urgenţă privind participarea lor în situaţii de urgenţă, şi nu sunt cuprinse în art. 2 de mai sus, se vor reorganiza şi vor executa doar activităţi de suport în situaţii de urgenţă.
(2) Noile structurile de specialitate vor purta denumirea, dupa caz, de: Comitetul Local de Suport în Situaţii de Urgenţă, Comitetul Judetean de Suport în Situaţii de Urgenţă, Comitetul Ministerial de Suport în Situaţii de Urgenţă, Comitetul Naţional de Suport în Situaţii de Urgenţă, Serviciul Public de Suport în Situaţii de Urgenţă, Serviciul Militar de Suport în Situaţii de Urgenţă, Serviciul Privat de Suport în Situaţii de Urgenţă, etc.
(3) Procedurile administrative de acordare, în condiţiile legii, de avize, autorizaţii, acorduri, aprobări referitoare la norme care ţin de domeniul situaţiilor de urgenţă se transferă catre autoritaţile publice centrale, locale, judetene, etc după caz, autoritaţi care se vor organiza potrivit legii.
(4) Activităţile de indrumare, coordonare şi control rămân în cadrul ANSU şi sunt reglementate prin ordin al preşedintelui ANSU.
CAPITOL IV
Infracţiuni, Contravenţii, Sancţiuni
Art 20. Se completează OUG nr 195/2002 dupa cum urmează:
(1) Art.13. (2) cu „şi autovehiculele din dotarea Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”. Procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor ANSU se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANSU.
(2) Art.29. (1) cu „şi semnalele agenţilor de urgenţe din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”
7
(3) La Art Art.32. (2 ) lit b) expresia „protecţiei civile” se inlocuieşte cu ” Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”.
(4) Art 37 cu alineat ( 4 ): „Autovehiculele Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă care circulă în regim prioritar cu mijloacele de avertizare luminoasă şi sonoră în funcţie au prioritate faţă de toţi ceilalţi participanţi la trafic. În situaţia în care autovehiculele Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă au doar mijloacele de avertizare luminoasă în funcţie, fără a avea şi mijloacele de avertizare sonoră în funcţie, ele circulă în regim semiprioritar. Toţi ceilalti participanţi la trafic au obligaţia de-a circula preventiv, cu atenţie sporită. Ceilalti participanţi vor lua măsuri pregătitoare pentru acordare de prioritate, nu vor iniţia manevre de depăsire, nu vor iniţia manevre de schimbare a direcţiei de mers, nu vor accelera, la nevoie vor reduce viteza. Dacă este necesar se vor replia spre marginea drumului pregătindu-se a acorda prioritate în situaţia pornirii şi a mijloacelor de avertizare sonoră”.
(5) Art 40 (3) cu „şi ale Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”
(6) Art 61 (3) cu „sau agenţii de urgenţe din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”.
(7) Art 62 cu alineat „(3) autovehiculele Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă au prioritate fata de celelalte autovehicule care circula în regim de prioritate”.
(8) Art 64 cu alineat „(3) agenţii de urgenţe din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă pot dispune şi pot efectua ridicarea şi depozitarea în proximitate a vehiculelor oprite sau staţionate neregulamentar şi care constituie un obstacol pentru intervenţia agenţilor de urgenţe. Deteriorările ocazionate de aceaste manevre cat şi contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul şi depozitarea vehiculului staţionat sau oprit neregulamentar se suportă de către deţinătorul acestuia”.
(9) Art 66 (2) cu „şi ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”
(10) În Art 77 (1) se inlocuieste „poliţiei” cu „Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă la numărul unic 112, apoi a poliţiei”.
(11) În Art 77 (2) se inlocuieşte „poliţia” cu „Agenţia Naţională pentru Situaţii de Urgenţă la numărul unic 112, apoi poliţia”.
(12) Art.92 cu alineatul (6) „Fapta savârsită cu intenţie de a obstrucţiona deplasarea, accesul, staţionarea sau de a nu permite la cerere deplasarea, accesul, staţionarea vehiculelor Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă se pedepseste cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă”. (13) La Art.109. (1) se completeaza cu „şi agenţii de urgenţe ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”.
Art 21. Se completează Regulamentul de aplicare a OUG nr 195/2002 dupa cum urmeaza:
(1) Art. 4. (2) se completeaza cu „şi Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”
(2) Art 22 lit b) cu „şi ale Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”
(3) Art 25 (2) cu „şi ale agenţilor de urgenţe ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă” (4) Art 89 (1) lit b) cu „şi a Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”.
8
(5) Art. 94 cu aliniat (3) „Coloanele de vehicule ale ANSU se însoţesc de autovehicule de control al circulaţiei ale Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă, care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare sonore, precum şi cele luminoase de culoare albastră”.
(6) Art. 96 se inlocuieste cu „(1) Participanţii la trafic sunt obligaţi să anunţe prima data Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă la numărul unic 112, apoi administratorul drumului public ori cea mai apropiată unitate de poliţie atunci când au cunoştinţă despre existenţa pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situaţii periculoase pentru fluenţa şi siguranţa circulaţiei. (2) Se interzice oricărei persoane să arunce, să lase sau să abandoneze obiecte, materiale sau substanţe, ori să creeze obstacole pe drumul public. Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligată să îl înlăture şi dacă nu este posibil, să îi semnalizeze prezenţa şi să anunţe imediat prima data Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă la numărul unic 112, apoi administratorul drumului public şi cea mai apropiată unitate de poliţie”.
(7) Art. 115 se completeaza cu ” doar dacă asigură un culoar minim de 3.50 metri laţime pentru trecerea autovehiculelor Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”
(8) Art. 142 se completeaza cu litera r) „doar dacă asigură un culoar minim de 3.50 metri laţime pentru trecerea autovehiculelor Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”
(9) Art. 143 se completeaza cu litera g) „doar dacă asigură un culoar minim de 3.50 metri latime pentru trecerea autovehiculelor Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”.
(10) Art 177 se completeaza cu „(3) Îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulaţia pe drumurile publice şi luarea măsurilor legale în cazul în care constată încălcări ale acestora, în zonele în care Agenţia Naţională pentru Situaţii de Urgenţă acţioneaza se realizează de către agenţii de urgenţe numiţi, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”.
(11) Art. 182 se completeaza cu alineat (3) „Oprirea vehiculelor pe drumurile publice în condiţiile producerii unor calamităţi naturale, dezastre sau a altor situaţii care pun în pericol siguranţa circulaţiei se poate face şi de catre agenţii de urgenţe ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă. Oprirea la semnalul sau solicitarea agenţilor de urgenţe ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă este imperativă sub sancţiunea legilor penale”
(12 ) Art 216 se completeaza cu alineat „(5) În situaţia în care oprirea vehiculelor pe drumurile publice în condiţiile producerii unor calamităţi naturale, dezastre sau a altor situaţii care pun în pericol siguranţa circulaţiei este imperativă, agenţii de urgenţe ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă pot imobiliza vehiculele folosind orice mijloace, în condiţiile legii. Revocarea imobilizării se dispune tot de catre agenţii de urgenţe ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă”.
Art 22. Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă :
a) Depăsirea coloanelor de vehicule oprite de catre agenţii de urgenţe din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.
9
b) Neacordarea priorităţii de trecere a autovehiculelor Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă care circula în regim prioritar (în cuprinsul acordării de prioritate întotdeuna se va lăsa un culoar de trecere de minim 3,50 metri) cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.
c) Neglijarea luării măsurilor pregătitoare la întalnirea unui autovehicul al Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă care circulă în regim semiprioritar cu amendă de la 1.000 lei la 7.000 lei.
d) Staţionarea, oprirea, părăsirea, abandonarea unui vehicul sau lăsarea, abandonarea, aruncarea, depunerea de obiecte materiale, a animalelor, etc într-o poziţie care reduce calea de acces sub 3.5 metri cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.
e) Neintocmirea planurilor de măsuri de suport în situaţii de urgenţă, nereorganizarea autorităţilor, neorganizarea activităţilor de acordare, în condiţiile legii, de avize, autorizaţii, acorduri, aprobări referitoare la norme care ţin de domeniul situaţiilor de urgenţă de catre autorităţile publice centrale, locale, judetene, etc precum şi neluarea oricaror măsuri de suport în situaţii de urgenţă pe care legea le prevede sau sunt conforme prezentei ordonanţe de urgenţă privind activităţile de suport în situaţii de urgenţă cu amenda de la 50.000 la 200.000 lei.
f) Neglijarea, obstrucţionarea, impiedicarea, amânarea peste termen, execuţia parţiala a obligaţiilor instituite de prezenta ordonanţa de urgenţă de catre primari, conducatori de instituţii, alte persoane cu funcţii de conducere cu amenda de la 5.000 la 20.000 lei.
Art 23. (1) Constatarea contravenţiilor se face de către orice agent de urgenţe care a constatat săvarsirea acestor fapte, care are obligaţia raportării ierarhice a faptelor constatate. Aplicarea sancţiunilor contravenţionale se face de catre inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă cu atribuţii de indrumare, control, intervenţie şi constatare a incălcărilor legii în domeniul situaţiilor de urgenţă. Inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă sunt agenţii de urgenţe specializaţi, desemnaţi prin decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă.
(2) În soluţionarea contestaţiei, organul competent se pronunţă prin decizie sau dispoziţie.
(3) Este obligatorie procedura prealabilă a contestării administrative, procedură fără caracter jurisdicţional. Procedura prealabilă a contestării administrative este reglementată prin ordin de catre preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă.
(4) Ulterior parcurgerii procedurii prealabile, persoana interesată se poate adresa la instanţa de contencios administrativ competentă. În situaţia în care procedura prealabilă reglamentată nu este urmată, instanţele de judecata vor respinge acţiunea ca inadmisibilă.
(5) Amenzile contravenţionale plătite in termen de 120 de ore de la săvarsirea faptei sau in termen de 72 ore de la intocmirea procesului verbal constatator beneficiaza de reducere cu 50 % a cuantumului amenzii.
(6) Amenzile contravenţionale neplătite in termen de 60 zile de la data săvarsirii faptei se considera a fi neplătite cu rea credinţa. Fapta contraventionala coroborată cu reaua credintă in neplata amenzii contraventionale urcă in grad juridic fapta iniţială şi amenda contravenţională dupa trecerea celor 60 de zile, devine amendă penală cu aceeaşi valoare pecuniara şi cu termen
de plată conform legii, calculat din ziua urcării in grad juridic.
10
Art 24. Constituie infracţiuni şi se sancţioneaza:
a) Lovirea, agresarea, ameninţarea cu arme, arme albe, arme improvizate, obiecte contondente sau taioase a agenţilor de urgenţe, se pedepseşte cu inchisoare de la 7 la 15 ani. Tentativa se pedepseşte.
b) Timorarea, agresarea verbală prin injurături, ameninţari, distragerea atenţiei agenţilor de urgenţe, luarea in derâdere sau in derizoriu a agenţilor de urgenţe sau a activităţii lor; solicitarea unei activităţi anume, a atenţiei sau de materiale de orice natură de la agenţii de urgenţe, se pedepseşte cu inchisoare de la 3 la 7 ani.
c) Împiedicarea, distrugerea, oprirea sau obstrucţia cu intenţie a activităţilor de orice natura a agenţilor urgenţe sau a funcţionării tuturor echipamentelor şi dispozitivelor ANSU, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.
d) Refuzul oricărei persoane de-a se conforma dispoziţiilor agenţilor de urgenţe care sunt în exercitiul funcţiei şi acţionează pentru eradicarea unor situaţii de urgenţă, nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor agenţilor de urgenţe care dirijeaza circulaţia, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.
e) Refuzul de-a părăsi zona, spaţiul, clădirea, incinta, drumul, etc şi de-a se indepărta imediat la solicitarea agenţilor de urgenţe ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.
f) Refuzul abandonării autovehiculelor, imobilelor, navelor, aeronavelor la solicitarea agenţilor de urgenţe ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.
g) Forţarea intrării pe un drum, cale, stradă, sau într-o zonă, clădire, spatiu, incintă, etc în care s-au instituit masuri de interdicţie de catre agenţii de urgenţe ai Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.
Art 25. (1) Constatarea infracţiunilor se face de catre agenţii de urgenţe aflaţi in misiune care vor raporta pe cale ierarhică inspectorilor Agenţiei Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă cu atribuţii de indrumare, control, intervenţie şi constatare a incălcărilor legii în domeniul situaţiilor de urgenţă. Acestea vor fi aduse neintârziat la cunoştinţa organelor abilitate conform legii, care vor lua măsuri de îndată.
(2) Pentru indepărtarea pericolului reprezentat de infăptuirea faptelor de la art. 22- 24, agenţii de urgenţe abilitaţi să asigure respectarea măsurilor de siguranţă individuală sau colectivă pot reţine imediat prin incătuşare faptuitorii urmând ai preda neintârziat organelor abilitate.
(2) Acţiunea penală se exercită din oficiu.
(3) Materialele audio sau video inregistrate de ANSU sunt probe.
Art 26. (1) ANSU, membrii conducerii, precum şi personalul însărcinat să exercite atribuţii ANSU, nu răspund civil ori penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor conferite, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că aceste persoane nu au acţionat cu bună-credinţă şi fără neglijenţă.
11
(2) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (1) se suportă de către ANSU urmând a fi recuperate, după caz, dela persoana care a căzut în pretenţii.
CAPITOLUL V
Activitatea financiară şi patrimoniu
Art 27. (1) Activitatea ANSU este finanţată:
a) De la bugetul de stat, minim 1 % din PIB an precedent, finanţare cu titlu executoriu.
b) De la bugetele locale, minim 2 % din bugetul local an precedent, finanţări cu titlu executoriu. c) Din venituri din contractele incheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate conform tarifelor reglementate prin protocol între ANSU şi casele de asigurare medicala, venituri din contribuţii ale societăţilor şi ale caselor de asigurare sau de reasigurare, finanţări cu titlu executoriu.
d) Din venituri din încasarea contravenţiilor emise de ANSU. Contravenţiile sunt investite cu titlu executoriu.
e) Din venituri din prestarea de activităţi contra cost, reglementarea acestor activităţi se face prin ordin al preşedintelui ANSU.;
f) Din alte surse legal constituite.
g) Resursele bugetare de mai sus se completează cu donaţii, sponsorizări, potrivit legii.
Art 28. ANSU administrează bunurile din patrimoniul său şi dispune de ele. Poate să cumpere, să închirieze sau să dobândească în proprietate ori în folosinţă imobilele necesare desfăşurării activităţii.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art 29. (1) Creditele bugetare deschise şi execuţia bugetară curentă se transferă din contabilitatea ordonatorilor de credite existenţi înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă în contabilitatea ANSU pe baza protocoalelor de predare-preluare şi a precizărilor aprobate prin ordin ale preşedintelui ANSU; Până la data semnării protocoalelor de predare-preluare, finanţarea cheltuielilor de personal şi a altor cheltuieli urgente ale ANSU, se asigură din bugetele ordonatorilor principali de credite existenţi înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, din structura cărora acestea se reorganizează.
(2) Patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuţia bugetară până la data desfiinţării şi orice alte bunuri ale instituţiilor preluate, sunt preluate de ANSU, pe baza de protocol, încheiat în termenul de 90 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) ANSU se substituie în toate drepturile şi obligaţiile decurgând din toate actele normative,
contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele, memorandumurile, acordurile şi altele
asemenea, precum şi în toate litigiile structurilor preluate.
12
(4) Procedurile aflate în derulare la nivelul instituţiilor preluate vor fi continuate de ANSU, care se subrogă în drepturile şi obligaţiile acesteia, actele îndeplinite anterior rămânând valabile. (5) Pentru litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată, ANSU se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile instituţiilor preluate şi dobândeşte calitatea procesuală a acesteia.
(6) Orice persoană care se consideră vătămată de aplicarea necorespunzătoare sau de neaplicarea de către ANSU a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, are dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti competente.
(7) Reglementările, ordinele şi instrucţiunile emise în temeiul actelor normative de organizare şi funcţionare a instituţiilor preluate îşi păstrează valabilitatea, în măsura în care nu contravin dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(8) Orice alte acte normative se modifică corespunzător, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, ANSU se subrogă în drepturile şi obligaţiile instituţiilor.
(9) În cuprinsul actelor normative în vigoare, denumiri instituţiilor preluate se inlocuiesc în mod corespunzător cu denumirea Agenţia Naţională pentru Situaţii de Urgenţă.
Art 30. (1) În cuprinsul legii 481/2004 se vor modifica toate atributiile astfel:
a) Toate atribuţiile operative şi operaţionale trec în responsabilitatea şi executia Agenţiei
Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit ordinelor preşedintelui ANSU.
b) Toate atribuţiile de suport în situaţii de urgenţă rămîn în responsabilitatea şi execuţia
instituţiilor insărcinate potrivit legii.
Art 31. (1) Termenul maxim de reformă şi organizare a ANSU este de 12 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, vor fi asimilate prin absorbţie toate instituţiile de la art. 2 de mai sus. (3) Actele normative şi reglementările tehnice prevazute a fi aprobate prin ordine ce derivă din prezenta ordonanţă de urgenţă, prevăzute a se elabora şi aproba prin ordin al preşedintelui ANSU, se emit în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Autorităţile publice centrale, Autorităţile publice locale, ONG-urile, operatorii şi agenţii economici, operatorii privaţi care activează în domeniul situaţiilor de urgenţă, cat şi toate autorităţile care cad sub incidenta prezentei ordonanţe de urgenţă privind participarea lor în situaţii de urgenţă, şi nu sunt cuprinse în art. 2 de mai sus, se vor reorganiza şi işi vor reface planurile şi măsurile de intervenţie în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru a cuprinde doar măsurile şi activităţile de suport în situaţii de urgenţă. Dupa reorganizare vor executa doar activităţi de suport în situaţii de urgenţă.
Art 32. La data intrării în vigoare a prezentei se abrogă toate dispoziţiile contrare. (Sava N.).
Administratie
Operațiune de amploare a Poliției de Frontieră: Șase autoturisme furate, evaluate la 2 milioane de lei, interceptate
Poliția de Frontieră Română a dat o lovitură semnificativă rețelelor de traficanți de autoturisme furate, interceptând, în doar câteva zile, șase vehicule a căror valoare cumulată depășește două milioane de lei. Acțiunile, desfășurate de Garda de Coastă, alături de inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră Giurgiu și Iași, demonstrează eficacitatea colaborării interne și internaționale în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Bilanț impresionant: Peste 2 milioane de lei, recuperate în trei zile
Într-o serie de operațiuni coordonate, polițiștii de frontieră au depistat șase autoturisme care figurau în atenția autorităților europene. Trei dintre acestea fuseseră chiar dezmembrate, într-o tentativă elaborată de a le disimula proveniența și de a le exporta ilegal. Valoarea totală estimată a bunurilor recuperate se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, conform estimărilor Poliției de Frontieră.
Schema sofisticată din Portul Constanța: Caroserii dezmembrate, motoare ascunse
Un caz elocvent de ingeniozitate infracțională, dejucat de autorități, a avut loc în Portul Constanța, între 26 și 28 ianuarie. Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu ofițeri Frontex, au derulat o acțiune de prevenire și combatere a traficului internațional de autovehicule furate. În baza unei analize de risc, aceștia au efectuat un control amănunțit asupra unei semiremorci înmatriculate în Polonia, care transporta trei caroserii auto, lipsite de motoare și alte componente esențiale, declarate în documente ca „piese auto uzate”. Verificările au scos la iveală că seriile de șasiu înscrise nu erau autentice. Extinderea controlului a dus la identificarea unei a doua semiremorci, în care se aflau motoarele, cutiile de viteze și celelalte componente aparținând caroseriilor. Prin coroborarea datelor, s-a stabilit că două dintre autoturisme fuseseră furate din Germania, iar cel de-al treilea din Suedia. Întregul ansamblu de bunuri – caroserii și piese componente – a căror valoare se ridică la aproximativ 320.000 de euro (circa 1,6 milioane de lei), a fost indisponibilizat la sediul Gărzii de Coastă. A fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Pe firul hoților: De la Norvegia la Frontiera de Est
Un alt caz notabil a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au depistat un autoturism furat din Norvegia. Vehiculul, evaluat la 216.000 de lei, era transportat pe o platformă de către un cetățean ucrainean. Conducătorul auto a declarat că achiziționase autovehiculul de la o persoană cunoscută, prin intermediul unei platforme online, fără a fi la curent cu situația juridică a acestuia. Și în acest caz, autoturismul a fost indisponibilizat, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, au precizat reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Intervenții rapide la Punctele de Trecere: Giurgiu, pe urmele mașinilor dispărute
În ultimele două zile, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat, de asemenea, două autoturisme urmărite în vederea confiscării, semnalate de autoritățile din Ungaria și Germania. În ambele situații, s-au întocmit dosare penale pentru tăinuire. Mai mult, în cazul unuia dintre conducătorii auto, verificările au relevat că acesta nu deținea permis de conducere, fiind cercetat și pentru această infracțiune. Autovehiculele, cu o valoare totală de 150.000 de lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor, au informat oficialii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
Cheia succesului: Cooperare internațională și schimb de informații
Aceste rezultate subliniază importanța cooperării constante dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile partenere externe. Schimbul operativ de informații s-a dovedit a fi un element esențial în combaterea infracționalității transfrontaliere, consolidând eforturile de a securiza granițele și de a proteja bunurile cetățenilor, atât la nivel național, cât și european. (Paul D.).
Administratie
Adio, birocrație! Agricultura ecologică și silvicultura românească intră în era digitală
Un nou suflu de modernizare traversează sectorul agricol și silvic din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat lansarea unui proiect ambițios de digitalizare, menit să simplifice radical procedurile administrative și să elibereze fermierii și silvicultorii de povara hârtiilor și a drumurilor inutile. Promisiunea este clară: mai puțină birocrație, mai mult timp dedicat producției și gestionării eficiente a resurselor.
Modernizarea la cheie: Un pas decisiv spre eficiență
Inițiativa, descrisă de Ministerul Agriculturii ca un „pas major spre modernizare”, vizează implementarea unui sistem digital integrat. Acesta va aduce servicii publice modernizate și proceduri simplificate, contribuind la o interacțiune fluidă între cetățeni și instituțiile statului. Obiectivul principal este eliminarea barierelor birocratice care, până acum, au îngreunat activitatea în două sectoare vitale pentru economia românească: agricultura ecologică și regimul silvic.
Beneficii concrete: Simplificare și transparență pentru agricultori și silvicultori
Ce înseamnă această transformare pentru miile de fermieri ecologici și pentru profesioniștii din domeniul silvic? Impactul este direct și pozitiv. Ei vor beneficia de:
- Servicii publice digitalizate și proceduri simplificate, accesibile online.
- Integrare cu baze de date naționale și europene, ceea ce elimină necesitatea de a depune repetat acte pe care statul le deține deja – un adevărat „fără drumuri inutile”.
- Eficiență sporită în relația cu instituțiile MADR și Garda Forestieră Națională, traducându-se în timpi de răspuns reduși și procese administrative accelerate.
Investiție europeană în viitor: Peste 39 de milioane de lei pentru digitalizare
Proiectul de digitalizare nu este doar o promisiune, ci o realitate susținută financiar. Cu o investiție totală de peste 39 de milioane de lei, inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF). Această susținere financiară externă subliniază importanța strategică a digitalizării pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității în sectoarele agricol și forestier românesc. Prin această abordare modernă, România își aliniază practicile la standardele europene, consolidând un viitor mai eficient și mai productiv pentru agricultorii și silvicultorii săi.
Administratie
Renașterea gigantului farmaceutic: UNIFARM SA, de la insolvență la stabilitate financiară și strategică
Un veritabil miracol economic se petrece în sânul sistemului medical românesc, acolo unde UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. De la pragul insolvenței, cu datorii istorice ce păreau insurmontabile, UNIFARM se prezintă astăzi ca o entitate puternică și stabilă financiar, un pilon de încredere sub autoritatea Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a felicitat echipa pentru acest parcurs remarcabil.
Datorii istorice, sterse complet: Performanța financiară a unei companii de stat
Cifrele prezentate de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbesc de la sine despre anvergura acestei redresări. În 2022, UNIFARM se confrunta cu o povară financiară copleșitoare: datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard reprezentau obligații către bugetul de stat. Astăzi, situația este radical schimbată: „Aceste datorii sunt zero. Vorbim despre o reducere de 100% a obligațiilor financiare și despre readucerea companiei pe baze solide”, a subliniat Ministrul Rogobete. Mai mult, compania a înregistrat un rezultat net cumulat de aproape un miliard de lei, demonstrând o gestionare eficientă și profitabilă.
Raportul de activitate pentru perioada 2022-2026 ilustrează o creștere exponențială a indicatorilor financiari:
- Cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei în prezent, marcând o creștere de peste 246%.
- Capitalurile proprii au făcut un salt impresionant, de la -708 milioane lei la +68 milioane lei, o corecție de peste 770 milioane lei, punând capăt anilor de dezechilibre majore. În 2022, UNIFARM înregistra pierderi de peste 400 milioane lei și un risc real de insolvență. „Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate”, a adăugat Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Extindere operațională fără precedent: Portofoliu, rețea și certificări
Dincolo de redresarea financiară, UNIFARM a cunoscut o expansiune operațională semnificativă, consolidându-și rolul vital pe piața farmaceutică din România. Portofoliul de produse a crescut de la doar 3 molecule active la peste 1.300 de produse, diversificându-și considerabil oferta. Rețeaua de distribuție deservește acum sute de spitale și mii de farmacii, asigurând o acoperire extinsă la nivel național. Această evoluție a fost însoțită de obținerea unor certificări esențiale, precum autorizația pentru un depozit central GDP (Good Distribution Practice), certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață.
Un sprijin real pentru sistemul sanitar: Intervenții cheie în perioada de criză
Între 2023 și 2025, UNIFARM a demonstrat că este mai mult decât o companie cu performanțe financiare, transformându-se într-un sprijin esențial pentru sistemul sanitar, capabilă să intervină rapid în situații critice.
- A furnizat produse derivate din plasmă, vitale pentru numeroase tratamente.
- A asigurat livrarea de noradrenalină către aproape 300 de unități sanitare.
- A distribuit antivirale esențiale pentru spitale și farmacii.
- A livrat peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile, acoperind nevoi masive.
Toate aceste acțiuni „arată capacitatea companiei de a interveni rapid atunci când apar blocaje în piață”, a conchis Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Lecția UNIFARM: Rigoare, responsabilitate și consecvență
Transformarea UNIFARM SA este un exemplu elocvent despre modul în care o companie publică strategică poate fi redresată și adusă la performanță. „Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a afirmat Alexandru Rogobete. De la o vulnerabilitate sistemică, UNIFARM a devenit astăzi „un sprijin real pentru pacienți și pentru spitale”, un rezultat salutat de Ministrul Sănătății, care a transmis felicitări conducerii și întregii echipe UNIFARM SA pentru acest parcurs excepțional.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 21 de oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 21 de oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



