Administratie
Autorităţilor din ţările dezvoltate le-a rămas doar speranţa că inflaţia actuală ar fi doar… temporară/Şi nu temporală cum este de fapt.
Când, în primăvara anului trecut, analiştii de la Saxo Bank au tras au avertizat că „preţurile în întreaga lume vor creşte pentru orice” şi că planeta noastră, tot mai integrată prin digitalizare şi globalizare, va fi inundată de inflaţie mai devreme de un an, puţini i-au crezut.
Marile centre de analiză din lume, multe dintre ele cu blazon ereditar, de care ţin cont autorităţile, erau speriate de… deflaţie. Principalele bănci centrale, între care Fed, BCE sau Banca Japoniei, nu se războiau cu preţuri mai sus de linia roşie – pentru că în ţările dezvoltate, mai cu seamă, inflaţia galopantă devenise o amintire – ci cu preţuri ce coborau ameninţător nu numai sub pragul psihologic de 2 la sută, ci chiar sub zero.
Deflaţia – şi nu inflaţia! – se dovedise a fi de mai mulţi ani marele pericol. Iar în primăvara lui 2020, într-un moment în care devenise evident că pandemia va arunca lumea în cea mai gravă criză de după Al Doilea Război Mondial, se născuse chiar speranţa că recesiunile iminente vor scoate preţurile din deflaţie. În strategia marilor bănci centrale, si cu deosebire în cazul Fed, obiectivul fundamental fusese deviat de la stabilitatea preţurilor către mobilizarea gamei complete de instrumente de politică monetară pentru a ajuta economiile din ţările lor să treacă fără pierderi grele printr-un grav declin economic. Era, de altfel, cam unicul câmp de luptă în care se puteau angaja cu şanse de câştig, după ce îşi epuizaseră armele şi gloanţele prin reducerea aproape de zero a dobânzilor de politică monetară.
Declaraţiile de la Fed, făcute prin vocea numărul unu, erau tranşante: „Nu va exista nicio limită în susţinerea programelor de urgenţă menite să menţină fluxurile de creditare către companii şi administraţii în vremea crizei”. Şi, ca să fie înţeles bine, preşedintele băncii centrale a SUA a precizat că „va face găuri” în orice baraj ar fi ridicat în calea creditării, că va aloca sume mari pentru a sprijini pieţele de împrumuturi şi, mai ales, „va acţiona în forţă şi agresiv” pentru a opri orice val ce ar veni să împiedice redresarea economică. Inflaţia – indicator principal de măsurare a sănătăţii oricărei economii – nu părea să fie un motiv de îngrijorare din moment ce Jerome Powell declara că „a pregătit scena pentru o perioadă prelungită de dobânzi reduse de politică monetară”. Mai mult, a lăsat să se înţeleagă că Fed va sprijini revigorarea pieţelor chiar cu riscul tolerării unei inflaţii mai ridicate, pe care s-o readucă ulterior în matca de 2 la sută.
Băncile centrale din Asia, la rândul lor, şi în primul rând Banca Japoniei, de asemenea nu vedeau vreun pericol inflaţionist. Fapt ce lăsa drumul deschis pentru acţiuni în forţă cu scopul de a opri anestezierea economiei. Acţiuni a căror eficienţă este incontestabilă în Japonia şi în China, dar problematică în ţările care n-au forţa lor financiară. Şi cu deosebire în India, unde distanţarea fizică este aproape imposibil de realizat, iar resursele financiare sunt insuficiente. Numeroase analize au semnalat dificultăţi şi în Uniunea Europeană, în general în gestionarea riscurilor şi a incertitudinilor, dar cu deosebire în atenuarea volatilităţii pieţelor financiare şi în mobilizărea resurselor financiare pentru stăvilirea impactului economic al crizei sănătăţii publice. Inclusiv au existat dificultăţi în ceea ce priveşte Acordul de Salvare, la care s-a ajuns greu, „fapt ce a lăsat cicatrici în ţările ce au resimţit slăbirea solidarităţii”, cum s-a exprimat un parlamentar european.
Christine Lagarde, preşedinţa Băncii Centrale Europene, semnala că băncile centrale din UE şi-au asumat un rol vital în recuperarea economică, dar că şansele sunt mici dacă vor fi lăsate singure. Adăugând că atât BCE, cât şi băncile centrale din cele 27 de state membre caută noi răspunsuri la întrebări privind rolul lor în împrejurările actuale, angajându-se decisiv în confruntarea cu criza şi cu schimbările climatice. După ce însă, ani în şir, BCE avea să constate că inflaţia este o ţintă greu de atins, iată că acum se vede nevoită să introducă stimuli de politică monetară suplimentari pentru a atenua riscul inflaţiei.
Expresia „inflaţia este o ţintă greu de atins” cere explicaţii. Pentru că lumea, în general, era obişnuită cu şocuri inflaţioniste greu de potolit. În aprilie 2020 însă, deşi o triplă criză ameninţa bâtrânul continent,
13 ţări din UE, între care Spania, Irlanda, Finlanda, Suedia şi Danemarca erau în deflaţie. În timp ce în alte opt, între care Germania, Franţa, Italia şi Olanda, preţurile alunecaseră sub rata anuală de 1 la sută, la jumătatea ratei optime, asadar. Şi cum, într-un grup de alte şase ţări, Ungaria, Polonia şi Cehia se poziţionau deasupra ratei optime, cu cea mai mare inflaţie din UE, doar România şi Slovacia erau cu rate în jur de 2 la sută. Pentru BCE, deci, inflaţia era greu de atins în sensul că masa critică a ţărilor UE se străduiau în zadar să iasă din deflaţie. Prognoza analiştilor de la Saxo Bank nu avea aşadar nicio şansă să fie acceptată.
Astăzi însă, după numai un an şi câteva luni, viaţa le-a confirmat prognoza. „Preţurile cresc la aproape orice”, cresc de la o lună la alta, depăşind nivelul de 5 la sută în SUA. Cresc la fel de repede şi în UE, numai că aici vin de jos, de sub zero, dar au depăşit deja 2 la sută fără vreun semn că tind să se oprească. Autorităţilor din ţările dezvoltate le-a rămas doar speranţa că inflaţia actuală ar fi doar… temporară. Şi nu temporală cum este de fapt.
Adrian Vasilescu
Administratie
Operațiune de amploare a Poliției de Frontieră: Șase autoturisme furate, evaluate la 2 milioane de lei, interceptate
Poliția de Frontieră Română a dat o lovitură semnificativă rețelelor de traficanți de autoturisme furate, interceptând, în doar câteva zile, șase vehicule a căror valoare cumulată depășește două milioane de lei. Acțiunile, desfășurate de Garda de Coastă, alături de inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră Giurgiu și Iași, demonstrează eficacitatea colaborării interne și internaționale în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Bilanț impresionant: Peste 2 milioane de lei, recuperate în trei zile
Într-o serie de operațiuni coordonate, polițiștii de frontieră au depistat șase autoturisme care figurau în atenția autorităților europene. Trei dintre acestea fuseseră chiar dezmembrate, într-o tentativă elaborată de a le disimula proveniența și de a le exporta ilegal. Valoarea totală estimată a bunurilor recuperate se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, conform estimărilor Poliției de Frontieră.
Schema sofisticată din Portul Constanța: Caroserii dezmembrate, motoare ascunse
Un caz elocvent de ingeniozitate infracțională, dejucat de autorități, a avut loc în Portul Constanța, între 26 și 28 ianuarie. Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu ofițeri Frontex, au derulat o acțiune de prevenire și combatere a traficului internațional de autovehicule furate. În baza unei analize de risc, aceștia au efectuat un control amănunțit asupra unei semiremorci înmatriculate în Polonia, care transporta trei caroserii auto, lipsite de motoare și alte componente esențiale, declarate în documente ca „piese auto uzate”. Verificările au scos la iveală că seriile de șasiu înscrise nu erau autentice. Extinderea controlului a dus la identificarea unei a doua semiremorci, în care se aflau motoarele, cutiile de viteze și celelalte componente aparținând caroseriilor. Prin coroborarea datelor, s-a stabilit că două dintre autoturisme fuseseră furate din Germania, iar cel de-al treilea din Suedia. Întregul ansamblu de bunuri – caroserii și piese componente – a căror valoare se ridică la aproximativ 320.000 de euro (circa 1,6 milioane de lei), a fost indisponibilizat la sediul Gărzii de Coastă. A fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Pe firul hoților: De la Norvegia la Frontiera de Est
Un alt caz notabil a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au depistat un autoturism furat din Norvegia. Vehiculul, evaluat la 216.000 de lei, era transportat pe o platformă de către un cetățean ucrainean. Conducătorul auto a declarat că achiziționase autovehiculul de la o persoană cunoscută, prin intermediul unei platforme online, fără a fi la curent cu situația juridică a acestuia. Și în acest caz, autoturismul a fost indisponibilizat, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, au precizat reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Intervenții rapide la Punctele de Trecere: Giurgiu, pe urmele mașinilor dispărute
În ultimele două zile, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat, de asemenea, două autoturisme urmărite în vederea confiscării, semnalate de autoritățile din Ungaria și Germania. În ambele situații, s-au întocmit dosare penale pentru tăinuire. Mai mult, în cazul unuia dintre conducătorii auto, verificările au relevat că acesta nu deținea permis de conducere, fiind cercetat și pentru această infracțiune. Autovehiculele, cu o valoare totală de 150.000 de lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor, au informat oficialii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
Cheia succesului: Cooperare internațională și schimb de informații
Aceste rezultate subliniază importanța cooperării constante dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile partenere externe. Schimbul operativ de informații s-a dovedit a fi un element esențial în combaterea infracționalității transfrontaliere, consolidând eforturile de a securiza granițele și de a proteja bunurile cetățenilor, atât la nivel național, cât și european. (Paul D.).
Administratie
Adio, birocrație! Agricultura ecologică și silvicultura românească intră în era digitală
Un nou suflu de modernizare traversează sectorul agricol și silvic din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat lansarea unui proiect ambițios de digitalizare, menit să simplifice radical procedurile administrative și să elibereze fermierii și silvicultorii de povara hârtiilor și a drumurilor inutile. Promisiunea este clară: mai puțină birocrație, mai mult timp dedicat producției și gestionării eficiente a resurselor.
Modernizarea la cheie: Un pas decisiv spre eficiență
Inițiativa, descrisă de Ministerul Agriculturii ca un „pas major spre modernizare”, vizează implementarea unui sistem digital integrat. Acesta va aduce servicii publice modernizate și proceduri simplificate, contribuind la o interacțiune fluidă între cetățeni și instituțiile statului. Obiectivul principal este eliminarea barierelor birocratice care, până acum, au îngreunat activitatea în două sectoare vitale pentru economia românească: agricultura ecologică și regimul silvic.
Beneficii concrete: Simplificare și transparență pentru agricultori și silvicultori
Ce înseamnă această transformare pentru miile de fermieri ecologici și pentru profesioniștii din domeniul silvic? Impactul este direct și pozitiv. Ei vor beneficia de:
- Servicii publice digitalizate și proceduri simplificate, accesibile online.
- Integrare cu baze de date naționale și europene, ceea ce elimină necesitatea de a depune repetat acte pe care statul le deține deja – un adevărat „fără drumuri inutile”.
- Eficiență sporită în relația cu instituțiile MADR și Garda Forestieră Națională, traducându-se în timpi de răspuns reduși și procese administrative accelerate.
Investiție europeană în viitor: Peste 39 de milioane de lei pentru digitalizare
Proiectul de digitalizare nu este doar o promisiune, ci o realitate susținută financiar. Cu o investiție totală de peste 39 de milioane de lei, inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF). Această susținere financiară externă subliniază importanța strategică a digitalizării pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității în sectoarele agricol și forestier românesc. Prin această abordare modernă, România își aliniază practicile la standardele europene, consolidând un viitor mai eficient și mai productiv pentru agricultorii și silvicultorii săi.
Administratie
Renașterea gigantului farmaceutic: UNIFARM SA, de la insolvență la stabilitate financiară și strategică
Un veritabil miracol economic se petrece în sânul sistemului medical românesc, acolo unde UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. De la pragul insolvenței, cu datorii istorice ce păreau insurmontabile, UNIFARM se prezintă astăzi ca o entitate puternică și stabilă financiar, un pilon de încredere sub autoritatea Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a felicitat echipa pentru acest parcurs remarcabil.
Datorii istorice, sterse complet: Performanța financiară a unei companii de stat
Cifrele prezentate de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbesc de la sine despre anvergura acestei redresări. În 2022, UNIFARM se confrunta cu o povară financiară copleșitoare: datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard reprezentau obligații către bugetul de stat. Astăzi, situația este radical schimbată: „Aceste datorii sunt zero. Vorbim despre o reducere de 100% a obligațiilor financiare și despre readucerea companiei pe baze solide”, a subliniat Ministrul Rogobete. Mai mult, compania a înregistrat un rezultat net cumulat de aproape un miliard de lei, demonstrând o gestionare eficientă și profitabilă.
Raportul de activitate pentru perioada 2022-2026 ilustrează o creștere exponențială a indicatorilor financiari:
- Cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei în prezent, marcând o creștere de peste 246%.
- Capitalurile proprii au făcut un salt impresionant, de la -708 milioane lei la +68 milioane lei, o corecție de peste 770 milioane lei, punând capăt anilor de dezechilibre majore. În 2022, UNIFARM înregistra pierderi de peste 400 milioane lei și un risc real de insolvență. „Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate”, a adăugat Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Extindere operațională fără precedent: Portofoliu, rețea și certificări
Dincolo de redresarea financiară, UNIFARM a cunoscut o expansiune operațională semnificativă, consolidându-și rolul vital pe piața farmaceutică din România. Portofoliul de produse a crescut de la doar 3 molecule active la peste 1.300 de produse, diversificându-și considerabil oferta. Rețeaua de distribuție deservește acum sute de spitale și mii de farmacii, asigurând o acoperire extinsă la nivel național. Această evoluție a fost însoțită de obținerea unor certificări esențiale, precum autorizația pentru un depozit central GDP (Good Distribution Practice), certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață.
Un sprijin real pentru sistemul sanitar: Intervenții cheie în perioada de criză
Între 2023 și 2025, UNIFARM a demonstrat că este mai mult decât o companie cu performanțe financiare, transformându-se într-un sprijin esențial pentru sistemul sanitar, capabilă să intervină rapid în situații critice.
- A furnizat produse derivate din plasmă, vitale pentru numeroase tratamente.
- A asigurat livrarea de noradrenalină către aproape 300 de unități sanitare.
- A distribuit antivirale esențiale pentru spitale și farmacii.
- A livrat peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile, acoperind nevoi masive.
Toate aceste acțiuni „arată capacitatea companiei de a interveni rapid atunci când apar blocaje în piață”, a conchis Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Lecția UNIFARM: Rigoare, responsabilitate și consecvență
Transformarea UNIFARM SA este un exemplu elocvent despre modul în care o companie publică strategică poate fi redresată și adusă la performanță. „Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a afirmat Alexandru Rogobete. De la o vulnerabilitate sistemică, UNIFARM a devenit astăzi „un sprijin real pentru pacienți și pentru spitale”, un rezultat salutat de Ministrul Sănătății, care a transmis felicitări conducerii și întregii echipe UNIFARM SA pentru acest parcurs excepțional.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 16 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 16 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



