Anchete
Mici deranjuri, între ochelarii lui Barna și vagonul lui Drulă
Nu cred că cineva a uitat scena grețoasă, de cu ciocoism perfid, în care „liderul” USR Dan Barna stârnit revoltă, după o întâmplare surprinsă de camerele de filmat în Parlamentul României. Barna a scăpat din greșeală ochelarii de partea cealaltă a mesei prezidiului și a refuzat să-i ridice, deși a fost atenționat discret de colega lui.
Au trecut 33 de secunde, până ce a fost chemat un „sclav”, angajat al Camerei Deputaților, care s-a aplecat și i-a ridicat, în timp ce el, privea absent, într-un punct neprecizat, cu o privire bovină. Mai departe: sute de persoane, între care care zeci de copii, au plecat, cu trenul din Mangalia și au ajuns la destinație, în Drobeta Turnu Severin, după două zile. A fost blocat pe câmp, iar mai apoi, din nou, într-o pădure, din cauza defecțiunilor succesive.
Autoritățile nu au intervenit pentru preluarea pasagerilor. Directorul CFR, Ovidiu Vizante, amicul lui Drulă, care tocmai i-a făcut cadou un nou mandat, a declarat cu nesimțire că directorii CFR au încercat să găsească noaptea o soluție pentru trenul blocat în câmp, și a reacționat iritat când a fost întrebat de ce nu s-a găsit acea soluție, pentru cei 30 de copii care au stat opt ore în tren, fără apă și fără mâncare. Un mandat nou, în care tocmai au ars încă două locomotive! Comentariul lui Dan Barna, „liderul” URS, și prietenul lui Drulă a fost acesta:” Nu ajută pe nimeni o isterie falsă. Să nu mai dăm informații greșite. Am siguranța că au fost mai mulți copaci pe acea cale ferată. Nelucrând la calea ferată, pe partea tehnică nu avem unde să ajungem. În realitatea e foarte frumos să se spună – să trimitem un autocar. Dacă ești pe câmp, la 2 noaptea, nu poți să trimiți autocare cu elicopterul”, a spus Barna. No comment.
Un tren Inter Regio 1929 care trebuia să plece, zilele trecute, vineri după-amiază, din Gara de Nord, București, a întârziat 27 de minute pe ruta Ploiești Vest-Brașov-Sibiu. Motivul? CFR a lipit la garnitura originală două vagoane. Surse înalte din Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A. (SNCFR) susțin că decizia a fost luată la ordinul ministrului Transporturilor, USR-istul Cătălin Drulă. Unul dintre vagoane era nou, de clasa a întâia și celălalt, un vagon-restaurant. Toate acestea, pentru confortul de megaciocoi al fiului securistului Drulă, ajuns ministru.
Ați vomat? Bine. Spălați-vă pe dinți și citiți mai departe”
La EximBank, Banca Statului român, un domn pe nume Traian Halalai a beneficiat în anul fiscal 2020 de un contract de mandat remunerat cu 1,03 milioane de lei, plus încă 258.000 de lei de la comitetul interministerial de garantare și asigurare. În total, statul român l-a plătit pe Halalai cu peste 105.000 lei pe lună. În timp ce Președintele României câștigă 15.000 de lei pe lună, iar un pensionar din cei (prea) mulți primesc o pensie de 1200 de lei pe lună, poate și mai puțin.
În anul fiscal 2019, Halalai a avut 2,12 milioane de lei – contract de mandat și puțin sub 250.000 de lei – indemnizația de la comitetul interministerial de garantare. E bine, nu-i așa? Mergem mai departe.
Augustin Lazăr, vi-l amintițin nu-i așa, fostul Procuror General al României, apropiat al Laurei Koveși, a ieșit la pensie pe 27 aprilie 2019, deși se pregătea să-și depună candidatura pentru un nou mandat. Scandalul care a izbuncnit în urma acuzațiilor că ar fi fost însă un procuror torționar în trecut l-au obligat să facă pasul în spate și să se mulțumească cu primirea Marelui Premiu al Grupului de Dialog Social, dar și al Societății Timișoara (!!!), fapt care a oripilat intelectualitatea românească, cea nevândută, încă. … Momentan Augustin Lazăr se bucură în liniște de pensia lui, care se ridică la aproximativ 6.000 de euro. Un alt „funcționar al terorii”, Gheorghe Bălășoiu, a fost, până de curând (Dumnezeu să-l ierte!), magistratul cu cea mai mare pensie din România și probabil și din Europa. Acesta încasa aproximativ 12.000 de euro lunar, din care mai bine de 11.000 proveniți din taxele celorlalți contribuabili, pentru că el nu a cotizat la bugetul de stat decât pentru o pensie de aproximativ 2000 de lei.
Am citit undeva, recent, declarația unei pensionare: „Cei mai mulţi, cei cu pensii de subzistenţă venim doar să ne clătim ochii, pe la vitrine, cu atât am mai rămas.
Reușim să rezistăm dacă au vreun animal în ogradă şi o grădină de legume sau dacă ne ajută copiii de la oraş, iar din bruma de pensie ne plătim facturile la telefon şi la curent electric. Abia dacă ne cumpărăm o cutie de chibrituri şi baterii la ceas, iar în rest, ne economisim toţi bănuţii pentru păstrarea tradiţiilor de pomenire a morţilor pentru lumânări, o batistă, un prosop sau o basma neagră…”
Între „performanțele” lui Drulă și gestul mizerabil al lui Barna, o mare de sărăcie. Puii de securiști instalați la cârma ministerelor în urma tranzacțiilor lui Ludovic Orban, care le-a dar sexomarxiștilor, practic, țara pe mână, contra funcția de președinte al Camerei Deputaților, distrug și vând. În România pensiile sunt foarte mici, salariul minim este foarte mic şi, în general, nivelul sărăciei crește rapid. Oficial, avem peste 900.000 de pensionari plătiţi cu pensia minimă socială; avem, de asemenea, 5 milioane de pensionari din sistemul public de pensii cu o pensie medie de 1.500 de lei şi avem 2,7 milioane de pensionari cu pensie până în pensia medie.
Un sistem de pensii care nu le permite milioanelor de pensionari cu nivelurile menţionate de pensii să trăiască nici măcar decent. Măsurile guvernului: se vor taia 3,3 miliarde din bugetul pensiilor, la rectificare. Am vazut sute de emisiuni cu și despre pensionari. Nici o reacție de la „piticii de grădină” USRPLUS din guvern. Nici o reacție, nici în legătură cu anunțata creștere a facturii de energie, cu 400%. Ei trăiesc în altă lume, paralelă, așa cum trăiește și statul Paralel, cel care i-a creeat. Iar pe de altă parte, PSD-ul, așa-zisa „opoziție” se face ca luptă, cu un cinism incredibil.
Vlad Țepeș este folosit ca model, ca leit-motiv pentru variate acțiuni împotriva corupției și a hoției. Cred că e de studiat și în ce privește pensionarii și asistații social. Cel puțin! Sunt convins, așa cum ar fi și normal, ca guvernul de pui de securiști să arunce o privire în scrierile istorice, unde întotdeauna se va găsi o soluție.
Cu siguranță că îngrozitorul domn Bulai, președintele Comisiei de Cultură din Parlamentul României, va descoperi cât de simplă e rezolvarea problemei săracilor româniei…Iată o soluție care li se potrivește ca o mănușă neomarxiștilor: Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI, publicate de Ion Bogdan în 1959, spun astfel: „A fost în Țara Muntenească un Voievod Creștin de credință grecească, anume Dracula pe limba românească, iar pe a noastră diavol, atâta era de rău. Odată a trimis poruncă prin toată țara că cine este bătrân și neputincios sau vătămat cu ceva sau sărac, orb sau șchiop toți să vie la dânsul. Și s-a adunat o nenumărată mulțime de săraci și de vagabonzi la dânsul, așteptând de la el mare milă. El a poruncit să-i adune într-o casă mare, pregătită pentru aceasta și a poruncit să le dea să mănânce și să bea îndeajuns.
Deci ei mâncau și se veseleau. El însuși a venit la dânșii și le a spus: „Ce mai doriți?„ Ei toți au răspuns: „Știe domnul Dumnezeu, să dea și Măria Ta, după cum te va învăța Dumnezeu.„ El le-a spus: „Vreți să vă fac fără griji pe această lume și să nu fiți nimănui povară?„ Așteptau de la el ceva mare și toți au spus: „Vrem, stăpâne!„ El a poruncit să se închidă casa și să-i dea foc și toți au ars acolo. Și a spus către boieri: „Să știți de ce am făcut așa: întâi să nu fie povară oamenilor și nimeni să nu fie sărac în țara mea, ci toți bogați, al doilea, i-am slobozit, ca să nu aibă grijă nici unul dintre dânșii pe această lume de sărăcie sau de neputință.„
Și, atunci, întrebarea care se naște, este una singură: de ce, oare, copiii de deținuți politici nu ajung NICIODATĂ în guvernele României?
Octavian Hoandra
Ia priviți cine este procurorul de caz de la PICCJ: Rareș-Petru Stan.
Da, același Rareș-Petru Stan.
Omul acesta are deja cel puțin două dosare cu AUR-iști în lucru:
- În 2024, a chemat la audieri zeci de susținători AUR în dosarul cu presupusa falsificare a semnăturilor pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă la Parlamentul European.
- În 2025, a chemat la audieri patru deputați AUR care participaseră la protestul de la Biroul Electoral Central, față de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu.
Alt an, alt dosar, aceeași culoare politică și – ce să vezi – același procuror.
Pe hârtie se numește „repartizare aleatorie”.
În practică, începe să arate a specializare politică: „dosare cu AUR? Trimiteți-l pe Stan, că știe”.
Simion dă numele: „Au început atacurile la AUR”
Faptul că Rareș Stan este procurorul din dosarul lui Dan Tănasă nu-l spun jurnaliștii „pe surse”.
Îl spune direct președintele AUR, George Simion, pe Facebook, tot vineri:
„Atenție! Au început atacurile la AUR – Dan Tănasă tocmai a ieșit de la procurorul Rareș Stan, același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare. [România în inimă], nu vă lăsați intimidați, sunt ultimele zvârcoliri!”
Telefon(e) „ridicate” înainte de europarlamentare.
Susținători chemați pe bandă la audieri.
Deputați AUR trași pe la parchet pentru protest la BEC.
Acum, purtătorul de cuvânt al partidului, inculpat pentru un post pe Facebook.
Dacă toate astea sunt simple „coincidențe procedurale”, atunci probabilitatea matematică ar merita un premiu de la Academie.
Instigare la ură sau opinie politică? Linia pe care vor s-o șteargă
Întrebarea cheie nu e dacă îți place sau nu ce a scris Dan Tănasă.
Poți să consideri mesajul lui grețos, xenofob, periculos. Ai tot dreptul.
Dar alta e discuția juridică:
- A comis Tănasă o infracțiune de incitare la ură,
sau - a exprimat o opinie politică, oricât de radicală, protejată de Constituție?
Pentru că art. 72 alin. 1 din Constituție nu lasă loc de interpretare:
„Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.”
Nu-ți trebuie doctorat ca să pricepi asta. Îți trebuie doar bună credință și alfabetizare juridică de bază.
Deci avem două variante:
- Fie ceea ce a scris Tănasă iese clar din sfera opiniei politice (de exemplu, apel explicit la violență, la agresiuni directe etc.) și atunci Parchetul trebuie să dovedească asta serios în instanță;
- Fie avem de-a face cu un procuror care folosește codul penal pe post de botniță pentru discursul unei opoziții neconvenabile – caz în care cel care ar trebui să mai citească o dată Constituția nu este deputatul, ci procurorul.
Godină, Tănasă și confortul dublului standard
Pe plângere: Marian Godină, polițist #rezist, idol al „băieților buni” din bula corectă.
Pe bancă: Dan Tănasă, AUR-ist de serviciu, vocal, iritant, țintă perfectă.
La butoane: procurorul Rareș-Petru Stan, care adună dosare cu AUR ca pe timbre.
Să ne imaginăm invers:
- Același procuror, trei-patru-cinci dosare cu lideri ai partidului de guvernământ, fix în pre-campanie.
- Un polițist cunoscut pro-AUR care depune plângere pe „hate speech” împotriva unui deputat de la Putere.
Crede cineva că nu s-ar urla imediat „represiune politică”?
Dar așa, când lovești în AUR și ai în spate hashtag-ul #rezist, brusc totul devine „apărare a democrației”.
Când parchetul joacă rolul de moderator de conținut
Există o diferență uriașă între:
- a combate un politician în spațiul public,
și - a-l pune sub acuzare penală pentru ce spune.
Poți să-l faci praf pe Tănasă în dezbateri, în presă, în campanie. Asta e democrație.
Dar când bagi parchetul la înaintare pentru orice declarație radicală, mesajul e limpede:
„Anumite opinii politice nu trebuie învinse la urne, ci eliminate cu dosar penal.”
Legile privind incitarea la ură au un scop clar: să protejeze persoane și grupuri reale de apeluri concrete la violență și discriminare.
Nu să fie transformate în filtru ideologic pentru ce are voie sau nu are voie să spună Opoziția.
Dacă Tănasă chiar a depășit linia și a intrat pe penal, acest lucru trebuie dovedit fără tentă politică.
Dacă nu, dosarul acesta e încă o piatră de moară legată de gâtul credibilității Parchetului General.
Cine calcă pe Constituție: deputatul sau procurorul?
Un singur comentariu, cum bine zice textul inițial:
Chiar a comis-o Tănasă – sau are nevoie procurorul Rareș Stan să recitească art. 72 alin. 1 din Constituție?
Pentru că articolul acela spune negru pe alb că opiniile politice ale deputaților și senatorilor, exprimate în exercitarea mandatului, nu pot face obiectul răspunderii juridice.
Dacă un post pe Facebook, în care un deputat își exprimă (oricât de brutal) poziția politică privind muncitorii străini, ajunge să fie calificat automat ca infracțiune, atunci nu doar AUR e în pericol.
E în pericol ideea că Parlamentul e un spațiu al libertății politice, nu o anexă a Parchetului.
Rămâneți aproape: spectacolul abia începe
Un deputat AUR, un polițist #rezist și un procuror cu colecție de dosare pe aceeași formațiune politică.
Un Facebook transformat în probă penală.
O Constituție care spune una, un parchet care pare să înțeleagă alta.
În fine: stați pe-aproape.
Vom mai avea, cu siguranță, ocazia să scriem despre acest caz.
Și despre cum, în România, uneori nu mai știi cine e cu adevărat periculos: politicianul care vorbește prostii – sau procurorul care decide ce ai voie să spui ca politician. (Irinel I.).
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...
Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională....
CCR dă cu OUG-ul de gard: Guvernul inventează urgențe, Curtea le stinge lumina
Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt,...
Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...
Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD
„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...
Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...
Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL
Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...
FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate
Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...
Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)
„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...
Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător
IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...
-
Exclusivacum 2 zile
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 23 de ore
Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zile
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 24 de ore
Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici