Escrocheria imobiliară de milioane: O rețea de corupție la nivel inalt dezvăluită de Incisiv de Prahova

Un act notarial fără număr de inregistrare și legături la vârful administrației și MAI pun sub semnul intrebării eficiența justiției

Un act notarial fără număr, dovadă a tupeului infractorilor

Investigația Incisiv de Prahova scoate la iveală o rețea vastă de escrocherii imobiliare, coordonată de „Il Capo”, inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri, și implicând figuri cheie din administrația locală, Poliția Română (în special IPJ Prahova) și chiar vârful MAI (aici), (aici), etc. Amploarea fraudei este uluitoare, cu milioane de euro dispărute din buzunarele românilor. Dar tupeul infractorilor atinge cote maxime, dovedit de descoperirea unui act notarial intocmit fără număr de înregistrare. Această neglijență crasă a legii, sau mai degrabă sfidare deliberată, pune în lumină implicarea unor persoane cu putere și influență care au asigurat impunitatea rețelei.

Milioane de euro cerute la masa credală: Un trofeu al corupției

Dosarul de faliment al PFA Lupu Marioara, aflat în atenția ANAF, oferă o imagine clară a amplorii escrocheriilor. Suma fabuloasă de aproximativ 3 milioane de euro solicitată la masa credală reprezintă un „trofeu” al acestei operațiuni criminale, evidențiind profiturile uriașe obținute prin activități ilegale. Documentele obținute exclusiv de Incisiv de Prahova vor fi prezentate:

Roluri secundare, impact major: Corneliu-Claudiu Costea, un pion esențial

În spatele personajelor principale, precum Mihai Lupu și inculpatul Cătălin Stavri, se ascund personaje secundare, dar la fel de importante în succesul acestei operațiuni. Incisiv de Prahova dezvăluie implicarea lui Corneliu-Claudiu Costea, un om de afaceri cunoscut în Ploiești, cu o veche relație de prietenie și colaborare cu Mihai Lupu. Această conexiune evidențiază o rețea complexă, bine structurată, unde complicitățile și colaborările au asigurat funcționarea fără probleme a schemei frauduloase. Mai mult, legăturile lui Costea cu alte afaceri imobiliare vor face obiectul unor anchete viitoare.

Concluzie: Justiția sub asalt

Scandalul White Tower & City Gate, cu implicațiile sale extinse, ridică semne de întrebare majore despre eficiența justiției românești. Un act notarial fără număr de înregistrare, milioane de euro cerute la masa credală, și colaborări suspecte la nivel înalt demonstrează o rețea de corupție adânc înrădăcinată, care necesită o anchetă amănunțită și pedepse exemplare pentru toți cei implicați. Incisiv de Prahova va continua să investigheze această rețea criminală și să informeze publicul cu privire la evoluțiile acestui caz. Vom reveni. (Cristina T.).

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director adjunct economico-administrativ în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) este marcat de suspiciuni privind corectitudinea și transparența procesului de selecție. Semnale clare indică posibilitatea unor aranjamente prealabile și favoritism, cu anumite persoane considerate apropiate conducerii ANP având șanse mari de a obține posturile.

Ritm accelerat și lipsa de timp pentru pregătire

Un aspect îngrijorător îl reprezintă ritmul alert al concursului. Perioada scurtă dintre testarea psihologică și proba scrisă ridică semne de întrebare, sugerând o intenție de a limita șansele unor candidați. Această grabă inexplicabilă lasă impresia unui concurs deja aranjat, în care rezultatele sunt anticipate.

Rolul lui Luncașu și Sdîrnă în suspiciuni

Surse din interiorul ANP susțin că funcțiile ar fi deja rezervate unor persoane apropiate conducerii. Cătălin Luncașu, director general adjunct ANP responsabil cu sectorul economic, și Cristian Sdîrnă, director DEA din ANP și membru al comisiei de concurs, sunt implicați în aceste suspiciuni. Prezența lor în procesul de selecție alimentează îngrijorările cu privire la posibilitatea unor influențe nepermise.

Solicitarea intervenției Ministerului Justiției

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a solicitat intervenția Ministerului Justiției pentru a asigura transparența și corectitudinea concursului. Sindicatul propune următoarele măsuri:

• Implementarea unui calendar clar și realist pentru fiecare etapă a concursului.
• Asigurarea unei perioade de pregătire echitabilă pentru toți candidații, similară cu cea din alte sectoare ANP.
• Crearea unui mecanism eficient de remediere a eventualelor erori în timpul concursului.
• Publicarea imediată și transparentă a rezultatelor testelor, inclusiv a testelor psihologice.
• Selectarea membrilor comisiei de concurs prin tragere la sorți, pentru a elimina orice suspiciune de favoritism.

Aceste suspiciuni de nereguli subminează încrederea în procesul de selecție și ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sistemului de numire în funcții de conducere din cadrul ANP. O anchetă independentă ar putea clarifica situația și asigura transparența în viitoarele concursuri. (Cristina T.).