Administratie
Dar din dar se face raiul Armatei/Ace, brice și carice de la familia Stanciu/ Donațiile primite de Ministerul Apărării, între milă și șpagă
Ministerul Apărării a primit peste 300 de donații din 2010 încoace. Unele sunt ridicole, altele suspecte. Cea mai specială este fostul avion prezidențial folosit de dictatorul Nicolae Ceaușescu. Altele, însă, sunt mai puțin altruiste și au apărut ca să rezolve contracte uriașe.
Donațiile pe care Armata română le-a primit în ultimii ani alternează între milă și „șpagă“: de la cârje, saltele și pubele până la milioane de euro și echipamente scumpe.
Primul gen de donații este menit să suplinească lipsa dotărilor unor structuri din Ministerul Apărării, în timp ce al doilea gen de „cadouri“ ar trebui să acopere respectarea legislației de offset (compensarea prin investiții de 80% din valoarea contractelor militare primite).
În ultimii 11 ani, Ministerul Apărării Naționale a primit peste 300 de donații. Iar cea mai specială este fostul avion prezidențial folosit de dictatorul Nicolae Ceaușescu.
NATO face brigadă la Craiova, Luxemburg dă banii
O donație „rotundă“ a venit de la Ministerul Apărării din Luxemburg, care a oferit echipamente neletale în valoare de un milion de euro pentru constituirea în România a Brigăzii Multinaționale NATO, care are cartierul general la Craiova.
Echipamentele au fost achiziționate în urma unei licitații organizate de Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Astfel, în urma licitației s-au cumpărat de la firma Ret Utilaje București: un excavator Hydromek, încărcător frontal Hydromek, un autogreder Hydromek, un rulou compactor Dynapac și un buldozer pe șenile Liebherr.
Toate cele cinci echipamente au ajuns la Brigada Multinațională de la Craiova.
Bate „Viforul“ în franci elvețieni
Compania Rheinmetall Air Defense AG a donat piese de schimb pentru sistemul antiaerian „Viforul“ în valoare de aproximativ 1,2 milioane de franci elvețieni.
Donația s-a făcut în anul 2010, în baza acordului de compensare CT 76 din 27 iunie 2006, și reprezenta o restanță la obligația de offset a companiei Rheinmetall.
Sistemul de artilerie antiaeriană tractat „Viforul“ a intrat în dotarea Armatei Române în urmă cu aproximativ 25 de ani.
PARADOX Donatorii Armatei au cadorisit MApN și cu un ciocan rotopercutor, dar și cu investiții într-o bază NATO vizitată de Jens Stoltenberg (foto jos – INQUAM PHOTOS/Bogdan Dănescu)

Acesta a fost achiziționat în perioada 1995-2003 de la compania Oerlikon Contraves, din Italia, și produs împreună cu Regia Autonomă Arsenalul Armatei, companie de stat care a fost înghițită de Romarm.
Între timp, compania Oerlikon Contravers a fost preluată de Rheinmetall Air Defence.
Newsweek România a scris despre acest sistem în noiembrie 2020, atunci când a atras atenția că sistemul „Viforul“ funcționează la o capacitate redusă din cauza faptului că Ministerul Apărării Naționale nu a vrut să cumpere piese de schimb, deși compania Rheinmetall Air Defence a vrut să le vândă ministerului cu preț redus.
Ace, brice și carice de la familia Stanciu
Fundația Ecologică Green, filiala Brașov, este controlată de pesedistul ieșean Cristian Stanciu și de familia sa. Prin această organizație, Stanciu a făcut nu mai puțin de 31 de donații către mai multe secții ale Spitalului Militar de Urgență „Regina Maria“ din Brașov.
De exemplu, secția ATI a primit o combină frigorifică Beko Nofrost, dulapuri și perne, iar electricianul spitalului a primit un ciocan rotopercutor.
Urgențele au fost cadorisite cu mai multe dulapuri cu două uși și etajere, perne, ba chiar și cu o geantă profesională pentru urgențe și reanimare.
Ambulatoriul a primit două pubele noi de 120 de litri.
Fundația lui Stanciu a mai donat diverse tipuri de scaune, o trusă de sudură, un birou de lemn, o bormașină, canapea PVC, un cântar cu platformă de 150 de kg etc.
O bancă a dat o comodă și patru mese
Și banca austriacă Raiffeisen se află pe lista donatorilor de obiecte către structurile Ministerului Apărării Naționale.
De exemplu, instituția de creditare a donat două biblioteci de tipul H și Ella în valoare 1.500 lei.
A mai donat un birou, o comodă, o consolă TV, patru mese, un monitor LCD și un computer cu Windows Home Premium 7. Compania Zepter a donat un aparat Bioptron Pro Pag – 890.

Ex-avionul prezidențial ceaușist este clasat ca bun cultural mobil de tezaur național de către Ministerul Culturii
Spitalul Clinic de Urgență Brașov a donat către Spitalul Militar „Regina Maria“ din Brașov un analizator de detecție și un marker cardiac Pathfast estimate la aproximativ 97.000 lei.
O altă instituție publică, Primăria Comunei Cristian, din Sibiu, a donat Spitalului Militar Sibiu o ambulanță Mercedes Benz în valoare de 50.000 lei.
Viziere, de la un leu la 19 lei
Spitalul Militar de Urgență din Galați a primit în timpul pandemiei mai multe viziere de protecție evaluate de la un leu la 19 lei.
O diferență uriașă de preț, care arată fluctuația prețurilor la echipamentele medicale în pandemia de coronavirus.
De exemplu, Universitatea Dunărea de Jos Galați a donat o sută de viziere, pe care le-a evaluat la o sută de lei în total.
Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești a donat 1.800 de viziere, pe care le-a evaluat la suma de 34.272 lei.
Adică la puțin peste 19 lei pe bucată, deci de 19 ori mai mult față de prețul estimat de Universitatea Dunărea de Jos.
Direcția de Sănătate Publică Galați a donat 115 viziere estimate la suma 1.477 lei, adică 12,85 lei bucata.
Atenție, aterizează avionul lui Ceaușescu!
Avionul prezidențial al dictatorului Nicolae Ceaușescu a fost vândut la o licitație organizată de casa de licitații Artmark cu suma de 120.000 euro.
Cumpărătorul, americanul Bryan Hyndman, l-a donat Muzeului Aviației Române.
Potrivit unui comunicat al Forțelor Aeriene Române, avionul a fost cedat gratuit, sub forma unui contract de sponsorizare.
Aeronava Rombac 1-11, cu numărul de înmatriculare YR-BRE, a fost fabricată în anul 1986, în România, și a fost scoasă recent la vânzare în urma lichidării patrimoniului Romavia. Acum, ex-avionul prezidențial este clasat ca bun cultural mobil de tezaur naţional de Ministerul Culturii.
Statul Major al Forţelor Aeriene va asigura măsurile necesare în vederea preluării, întreţinerii şi conservării aeronavei.
Defecte dinamice de la General Dynamics
O donație care poate părea însemnată, de peste două milioane de euro, s-a dovedit doar un bacșiș pentru contracte de aproape un miliard de euro.
Povestea acestor contracte a început când Ministerul Apărării Naționale, prin compania de stat Romarm, a atribuit firmei americane General Dynamics Land Systems – Mowag Gmbh un contract de aproximativ 67 de milioane euro pentru a livra 31 de transportoare Piranha IIIC în valoare de 58.859.410 euro și trei derivate evaluate la aproximativ opt milioane de euro.
Compania Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics, a pus pe transportoare mitraliera produsă de Browning (SUA) iar turela a fost luată de la Elbit (Israel). Cu ce a contribuit Mowag? A venit cu carcasa transportorului.

RACHETE Sistemul Spike (sus) și Viforul au produs donații pentru MApN (jos)

Decizia de a include Elbit în acest proiect a fost luată de oficialii Departamentului pentru Armamente din cadrul MApN.
Primele șase transportoare Piranha IIIC au ajuns în România cu mai multe defecțiuni.
La solicitarea Newsweek România, Biroul de Presă al MApN a răspuns încercând să minimalizeze problema: „la recepţia transportoarelor nu au fost înregistrate defecţiuni, iar defecţiunile înregistrate pe timpul exploatării au fost remediate de către furnizor“.
Iată și câteva exemple de defecțiuni: ecranele de vizualizare a câmpului de luptă și a țintelor afișau imagini alb – negru, deși acestea trebuia să fie color; sistemul de blindaj de pe podeaua transportorului care ar fi trebuit să asigure o protecție suplimentară în cazul unor atacuri cu încărcături explozive improvizate lipsea.
Cu toate acestea, oficialii MApN au decis să le trimită militarilor români din Afghanistan.
O donație de 2,3 milioane pentru un contract de 895 milioane. Euro
După mai bine de zece ani, în 2017, compania Mowag a donat Ministerului Apărării Naționale mai multe echipamente pentru mentenanța transportoarelor Piranha IIIC în valoare de aproximativ 2,3 milioane euro.
Donația a fost făcută în baza obligațiilor de offset pe care le avea compania Mowag către statul român „în urma derulării unor programe de înzestrare și pentru care au fost încheiate acorduri de compensare“.
Conform legii offset, compania americană Mowag era obligată să investească minim 80% din valoarea contractului de achiziție în economia românească.
De ce s-a făcut donația în anul 2017? Surse din cadrul MApN susțin că americanii de Mowag aveau restanțe la implementarea obligațiilor de offset: „În anul 2017, s-a dat o Hotărâre de Guvern prin care i s-a atribuit companiei Mowag un contract cadru de 895 milioane de euro pentru a livra 227 de transportoare Piranha V.
Dacă nu își îndeplinea integral obligațiile de offset pentru contractul anterior, compania Mowag nu putea primi noul contract“.
Dar noul contract a fost primit de Mowag în ciuda problemelor de la primul. De data aceasta, obiectul contractului a fost livrarea a 227 transportoare Piranha V.
Ca și în cazul contractului Piranha IIIC, noile Piranha V au avut mai multe defecțiuni.
Principala problemă a fost turela produsă de Elbit, care a picat la teste, dar transportoarele au fost recepționate la cererea actualului ministru al Apărării, liberalul Nicolae Ciucă.
Neregulile din acest contract au fost prezentate cu lux de amănunte într-un raport al Curții de Conturi, dar raportul a fost secretizat.
Rachete, coincidențe, contracte
După același tipar, Armata a primit o donație și ca urmare a derulării afacerii EuroSpike.
În decembrie 2014, Ministerul Apărării Naționale a atribuit prin negociere directă companiei EuroSpike (Germania) un contract de aproximativ 16,7 milioane lei pentru achiziționarea de rachete Spike.
A urmat alte două contracte atribuite tot prin negociere directă în Ajunul Crăciunului din 2015.
Valoarea contractelor a fost de 92,7 milioane euro, respectiv 17,9 milioane euro pentru achiziționarea de sisteme rachete antitanc portabile și „mijloace antitanc“, adică rachete ghidate antitanc.
Ulterior, pe 7 ianuarie 2016, premierul Dacian Cioloș a făcut o vizită în Germania pentru o întrevedere oficială cu cancelarul Angela Merkel.
La o săptămână după ce premierul s-a reîntors în țară, pe 14 ianuarie, Romtehnica a scos la lumină alte două contracte atribuite firmei EuroSpike, de la care s-au cumpărat rachete ghidate antitanc în valoare de 18,9 milioane euro, respectiv 1,2 milioane euro, conform dezvăluirilor făcute de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI).
La scurt timp după dezvăluirile făcute de CRJI, oficialii MApN au susținut, în revista „Observatorul militar“, că nu există nicio legătură între vizita premierului Dacian Cioloș în Germania și atribuirea directă a celor patru contracte.
Pe 23 decembrie 2016, EuroSpike a mai primit un contract, de 21,5 milioane euro. Iar, în decembrie 2017, un altul, de patru milioane de euro. În total, 159,7 milioane de euro.
Trei milioane donate, 160 încasate. Euro
Eurospike GmbH este o firmă de tip joint venture înfiinţată în 2004 de companiile Rafael Advanced Defense Systems Ltd (Israel), cu 20%, Diehl BGT Defence & Co. KG şi Rheinmetall Defence Electronics GmbH, ambele din Germania, cu câte 40%. Rachetele antitanc Spike au fost concepute de israelienii de la Rafael şi fabricate încă din 1997.
Contractele încheiate între Romtehnica și EuroSpike privind achiziționarea rachetelor și a sistemelor de lansare sunt prevăzute cu clauze de offset, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2002, care reglementează operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
În acest sens, firma EuroSpike avea obligația să facă operațiuni economice de compensare a României în valoare de cel puțin 80% din valoarea contractelor.
Practic, compania germană poate face compensarea sub diverse forme, de la investiții directe și indirecte până la exporturi, transfer de tehnologie sau donații.
Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea Newsweek România, că firma EuroSpike a donat în 2019, în baza Acordului de compensare 418 din 22 ianuarie 2016, cinci simulatoare pentru instruire interior Spike și 17 echipamente mecanice de instruire Spike.
Valorea unui simulator a fost de 276.000 euro, iar a unui echipament de 60.000 de euro. În total, valoarea celor două donații se ridică la suma de 2,4 milioane euro.
Tot în anul 2019, EuroSpike a mai donat două simulatoare pentru instruire interior Spike în valoare de 550.000 euro. Ultima donație a fost făcută în baza Acordului de compensare 444 din 13 martie 2018. (Petru Zoltan – Newsweek).
Administratie
Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen
Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.
Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.
Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.
„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze
Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.
Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.
Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări
Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.
Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
România sub „scutul” Schengen și presiunea frontierelor externe: Peste 90.000 de tranzitări în 24 de ore și mii de verificări digitale în bazele de date europene
România își menține rolul critic în securizarea flancului estic al Uniunii Europene, gestionând un flux masiv de persoane și mărfuri la frontierele externe, în timp ce consolidează integrarea în spațiul de liberă circulație. Potrivit celor mai recente date furnizate de Poliția de Frontieră Română, în ultimele 24 de ore, aproximativ 93.300 de persoane, cetățeni români și străini, au trecut granițele țării, fiind susținute de peste 16.100 de mijloace de transport.
Trafic intens la granițele non-Schengen: Flux constant la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova
Atenția autorităților rămâne concentrată pe frontiera externă a României (Serbia, R. Moldova, Ucraina), dar și pe rutele maritime și aeriene din afara spațiului Schengen. Din totalul tranzitului, peste 45.000 de persoane au efectuat formalitățile de intrare în țară.
O componentă majoră a acestui flux este reprezentată de cetățenii ucraineni. Sursa citată, Poliția de Frontieră Română, precizează că de la debutul conflictului în februarie 2022 și până la data de 21 iulie 2026, peste 15,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României, beneficiind de un control riguros, în deplină conformitate cu reglementările naționale și comunitare.
Libertate de mișcare spre Vest: Un an și jumătate de la ridicarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria
Începând cu 1 ianuarie 2025, peisajul mobilității la granițele interne ale României s-a schimbat radical. Deplasarea către Ungaria și Bulgaria se realizează acum fără oprirea sistematică la cabinele de control, marcând integrarea deplină în Spațiul Schengen.
Totuși, libertatea de mișcare nu înseamnă absența supravegherii. Poliția de Frontieră Română informează că echipele sale mențin o prezență activă în zona de competență de până la 30 km de la frontieră. Aici, sunt efectuate controale aleatorii și nesistematice pentru a preveni activitățile ilegale, asigurând un echilibru între confortul călătorilor și siguranța națională.
Securitate high-tech: Peste 14.000 de verificări în aplicația eDAC pentru combaterea infracționalității
Tehnologia joacă un rol vital în gestionarea frontierelor moderne. În ultimele 24 de ore, polițiștii au utilizat terminale mobile pentru a efectua peste 14.200 de verificări în aplicația eDAC, conectată direct la bazele de date relevante din Spațiul Schengen.
Eficiența acestor măsuri se reflectă în cifrele intervențiilor:
- 107 fapte ilegale depistate (50 de infracțiuni și 57 de contravenții);
- Amenzi aplicate în valoare de peste 38.000 de lei;
- Bunuri confiscate în valoare de 174.200 lei, protejând astfel piața și consumatorii de produse ilicite.
Filtru riguros pentru siguranța națională: Interdicții de intrare și ieșire din țară
Monitorizarea atentă a documentelor a condus la refuzul intrării în țară pentru 22 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale. De asemenea, 15 cetățeni români au fost opriți la ieșirea din țară din diverse motive juridice, conform raportărilor oficiale.
Pentru a facilita traficul și a reduce timpii de așteptare, Poliția de Frontieră Română recomandă utilizarea aplicației „Trafic on-line”. Mesajul autorităților este ferm: echipele rămân permanent la datorie pentru a asigura un tranzit fluid, dar și pentru a sancționa cu asprime orice tentativă de încălcare a legii la hotarele țării. (Paul D.).
Administratie
Ofensivă diplomatică la Bruxelles: Tánczos Barna cere ridicarea blocajului asupra exporturilor de ovine și compensații de urgență pentru fermierii români
Sectorul zootehnic din România se află într-un moment de cotitură, în timp ce oficialii de la București încearcă să deblocheze criza exporturilor de ovine care afectează mii de producători locali. Într-o declarație de impact publicată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna a anunțat rezultatele celei de-a doua întrevederi cu Olivér Várhelyi, Comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, subliniind urgența unor soluții concrete pentru redeschiderea piețelor externe.
Strategia de revenire: Flexibilitate pentru un sector aflat în impas
Miza principală a discuțiilor de la nivel înalt a fost obținerea unei derogări care să permită reluarea treptată a activității comerciale. Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii, Tánczos Barna a solicitat oficial Comisiei Europene o doză sporită de flexibilitate în aplicarea normelor de export.
Această abordare este considerată vitală pentru a facilita o perioadă de tranziție care să permită fermelor românești să reintre pe circuitele internaționale fără a fi strivite de reglementări excesiv de rigide în plină criză sanitară.
Factura crizei: Se solicită compensații pentru profitul nerealizat și repopularea fermelor
Dincolo de barierele comerciale, impactul financiar asupra fermierilor este devastator. În acest sens, oficialul român a pus pe masa oficialilor europeni o listă clară de revendicări financiare. România solicită compensații care să acopere nu doar pierderile directe de venit, ci și profitul nerealizat de fermieri din cauza restricțiilor.
„Am cerut compensații pentru fermierii afectați, inclusiv pentru finanțarea controalelor și repopularea fermelor”, se arată în informarea transmisă de Tánczos Barna. Mesajul este clar: fără un sprijin financiar masiv, capacitatea de refacere a efectivelor de animale și sustenabilitatea fermelor sunt puse sub un risc major.
Ultimatum pentru autoritățile interne: Credibilitatea pierdută, principalul obstacol în fața Europei
Cea mai incisivă parte a declarației vizează însă situația internă și modul în care criza a fost gestionată până acum. Tánczos Barna a lansat un avertisment dur către autoritatea sanitar-veterinară din România, subliniind că principala piedică în calea ridicării restricțiilor este lipsa de încredere a partenerilor europeni.
Conform oficialului, recuperarea „credibilității pierdute” în fața Comisiei Europene trebuie să fie prioritatea zero. Pentru ca exporturile să fie reluate, autoritățile de control din România sunt obligate să prezinte un plan de combatere a bolilor la ovine și caprine care să fie, de această dată, nu doar teoretic, ci aplicabil și transparent, reconstruind de la zero un sistem de control funcțional și eficient.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum o ziHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o ziO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum o ziFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale



